Raspandirea pajistilor

Raspandirea pajistilor

Raspandirea pajistilor permanente este foarte diferita, de aceea acestea prezinta o mare varietate din punct de vedere al compozitiei floristice, al productiei si al posibilitatilor de ameliorare si exploatare.

Marea majoritate a pajistilor permanente sunt situate in zone bogate in precipitatii, in conditii foarte favorabile cresterii ierburilor spontane, aceste terenuri nu pot avea o akta intrebuintare pentru agricultura.

O categorie aparte a pajistilor naturale o reprezinte pajistile situate la altitudini mari, incepand de la limita superioara a padurilor in sus, pana pe varfurile cele mai inalte ale muntilor carpatii.

Pajistile montane se incadreaza in trei etaje de vegetatie, astfel: etajul boreal (al padurilor de molid), etajul jnepenisurilor (subalpin), si etajul pajistilor alpine (alpin), cele doua etaje din urma fiind raspandite incepand de la limita superioara a padurilor pana pe culmile cele mai inalte ale muntilor.

Tinand cont de suprafata totala a pajistilor de pe glob, ordinea continentelor dupa aceasta suprafata este urmatoarea: Africa circa 24,8%, Oceania si Australia 24,8%, Asia 23,3%, America DE Sud 14,4%, America de Nord 10,6%, si Europa 2,3%.

In unele tari din lume suprafata pajistilor permanente ( Algeria, Mexic, Elvetia Australia, Brazilia, Grecia) este mai mare decat decat suprafata ocupata de arabil.

In ceea ce priveste proportia pajistilor fata de suprafata totala si cea agricola, tara noastra se inscrie in randul acelora cu pondere mijlocie. Pajistile naturale reprezinta 29,7%, din suprafete agricole si 18,7%, din suprafata totala.

Suprafete mari se intilnesc in judetele: Harghita, Hunedoara, Maramures Caras Severin, Bistrita, Sibiu, Alba, Cluj, Valcea, Covasna, Gorj, in care ponderea pajistilor este de peste 50% din suprafata agricola.