Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Starea solurilor in Romania

Ecologie mediu



+ Font mai mare | - Font mai mic



Starea solurilor in Romania

In ceea ce priveste repartitia solurilor Romaniei pe categorii de folosinte (Tab.5.1.), ponderea principala o detin terenurile agricole (62%), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera (28%). Alte terenuri ocupa 10% din suprafata tarii (ape, balti, curti, constructii, cai de comunicatie, terenuri neproductive).



In ultimii 25 de ani se constata modificari survenite in structura folosintelor (Tab.5.2.). Astfel, suprafata terenurilor arabile si a culturilor permanente a scazut cu 6% fata de anul 1975, in timp ce suprafata pajistilor a crescut cu 10% comparativ cu acelasi an. Aceasta crestere s-a produs in special prin neluarea in cultura a unor terenuri arabile dupa anul 1990. A crescut cu 4% suprafata ocupata de curti, constructii etc. Suprafata padurilor a crescut cu 1% prin luarea in evidenta a unor terenuri ocupate cu vegetatie forestiera (pasuni impadurite, lunci inundabile etc).

Tabelul 5.1. Repartitia folosintelor solurilor in anul 2000

(dupa date furnizate de MAAP)

Tipul de folosinta

Suprafata

ha

Terenuri arabile si culturi permanente

Pajisti (pasuni si fanete)

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

Alte terenuri

Total

Practic insa suprafata padurilor incheiate, care fac parte din fondul forestier amenajat, a scazut, ca urmare a taierilor abuzive efectuate dupa anul 1990.

Ca urmare a cresterii indicelui demografic, in ultimii 65 ani suprafata arabila pe locuitor a scazut de la 0,707 ha (in anul 1930) la 0,42 ha in anul 1999, practic resursele in cadrul acestei folosinte fiind epuizate.

Tabelul 5.2. Schimbari in utilizarea terenurilor

(Dupa datele Anuarelor statistice ale Romaniei-1975-1991 si MAAP -2000)

Tipul de folosinta

Anul

Terenuri arabile si culturi permanente

Pajisti (pasuni si fanete)

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

Alte terenuri

Unul din factorii cu efect negativ asupra performantelor din agricultura il reprezinta faramitarea proprietatii in zeci de milioane de parcele.

In ceea ce priveste repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate, aceasta se caracterizeaza printr-o pondere variabila a acestora (Tab. 5.3.).

Astfel, fara aplicarea de masuri ameliorative, in clasa I (pretabilitate foarte buna) se incadreaza numai 2,8% din terenurile agricole, circa 3,8% fiind terenuri arabile. In clasa a II-a, cu restrictii mici, se incadreaza 24,7% din terenurile agricole si 35,9% din cele arabile; in clasa a III-a, cu restrictii mijlocii, intra 20,8% din solurile agricole si respectiv 25,3% din cele arabile, in timp ce in clasele a IV-a si a V-a, cu restrictii mari si foarte mari se incadreaza 51,7% din terenurile agricole, si respectiv, 35% din cele arabile. Practic, numai circa 4 milioane ha teren agricol, din care 3,8 milioane ha arabil intrunesc conditiile minime pentru dezvoltarea unei agriculturi competitive.

Principalele restrictii ale calitatii solurilor. Din inventarierea executata de catre I.C.P.A. in colaborare cu O.S.P.A., pentru 41 judete, si cu alte unitati de cercetare, pe circa 12 milioane ha de terenuri agricole, din care pe aproximativ 7,5 milioane ha de teren arabil (circa 80% din suprafata arabila), calitatea solului este afectata intr-o masura mai mica sau mai mare de una sau mai multe restrictii (Tab.6.4.). Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, in afectarea calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului.

Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale; in multe cazuri factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

Seceta se manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care si pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrari de irigatie. Dupa datele M.A.A. si din Anuarele Statistice ale Romaniei reiese o crestere a suprafetelor irigate in intervalul 1980-1995, dupa care s-a inregistrat un declin puternic, ajungandu-se ca la mijlocul anului 2000, doar 200 mii ha sa fie udate.

Excesul periodic de umiditate in sol (Tab.5.4.) afecteaza circa 3,9 milioane ha, din care o mare parte din perimetrele cu lucrari de drenaj (3,2 milioane ha), care nu functioneaza cu eficienta scontata.

Eroziunea hidrica este prezenta pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane amenajate cu lucrari antierozionale, in prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta impreuna cu alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 t/ha.an.

Eroziunea eoliana se manifesta pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscand ca, in ultimii ani, s-au defrisat unele paduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare.

Continutul excesiv de schelet in partea superioara a solului afecteaza circa 0,3 milioane ha.

Tabelul 5.3. Repartizarea terenurilor agricole ale Romaniei pe clase de pretabilitate,

fara aplicarea masurilor ameliorative (dupa datele furnizate de MAAP, 2000)

Pretabilitatea

Agricol

Clasa

Semnificatia

Total

din care:

Arabil

Pasuni si fanete

Vii si livezi

ha

ha

ha

I

Foarte buna

II

Buna

III

Mijlocie

IV

Slaba

V

Foarte slaba

TOTAL

Saraturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinte de agravare in perimetrele irigate sau drenate si irational exploatate, sau in alte areale cu potential de saraturare secundara, care insumeaza inca 0,6 milioane ha.

Deteriorarea structurii si compactarea solului ('talpa plugului') se manifesta pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primara este prezenta pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinta de formare a crustei la suprafata solului, pe circa 2,3 milioane ha.

Starea agrochimica, analizata pe 66% din fondul agricol, prezinta urmatoarele caracteristici nefavorabile:

aciditate puternica si moderata a solului pe circa 3,4 milioane ha teren agricol si alcalinitate moderata-puternica pe circa 0,2 milioane ha teren agricol;

asigurare slaba pana la foarte slaba a solului cu fosfor mobil pe circa 6,3 milioane ha teren agricol;

asigurare slaba a solului cu potasiu mobil se resimte pe circa 0,8 milioane ha teren agricol;

asigurarea slaba a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 milioane ha teren agricol;

asigurarea extrem de mica pana la mica a solului cu humus pe aproape 7,5 milioane ha teren agricol;

carente de microelemente pe suprafete insemnate, mai ales carente de zinc, serios resimtite la cultura porumbului pe circa 1,5 milioane ha.

Dupa datele M.A.A., consumul aparent total de fertilizanti (N, P O , K O) a scazut continuu, incepand cu anul 1986, de la 1295 mii tone la 293 mii tone in anul 1998 si a inregistrat o usoara crestere in anul 1999 (305 mii tone substanta activa). In mod corespunzator, consumul total de N, P, K kg/ha a scazut in aceeasi perioada, de la 86 kg/ha la circa 21 kg/ha in anul 1999. Aceasta scadere sistematica se reflecta si in dinamica parametrilor corespunzatori ai solului, prin cresterea suprafetelor cu continuturi foarte mici de N, P, K.

Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 milioane ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf, identificata in special in zonele Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica.

Desi, in ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost inchise (ROMFOSFOCHIM-Valea Calugareasca), iar altele si-au redus activitatea, poluarea solului se mentine ridicata si in alte zone (Targu Mures, Turnu Magurele, Tulcea, Slatina s.a.).

Poluarea cu petrol si apa sarata de la exploatarile petroliere si transport este prezenta pe circa 50 mii ha.

Distrugerea solului prin diverse lucrari de excavare afecteaza circa 15 mii ha, aceasta constituind forma cea mai grava de deteriorare a solului, intalnita in cazul exploatarilor miniere la zi, ca de exemplu, in bazinul minier al Olteniei. Pretabilitatea terenurilor afectate de acest tip de poluare a scazut cu 1-3 clase, astfel ca unele din aceste suprafete au devenit practic neproductive.

Acoperirea solului cu deseuri si reziduuri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole si lunci.

Daunele economice directe asupra productiei agricole datorate restrictiior mentionate se estimeaza prin diminuarea acesteia cu circa 20% pe an.

Tabelul 5.4. Suprafata terenurilor agricole afectate de diversi factori limitativi

ai capacitatii productive (dupa datele furnizate de MAAP, 2000)

Denumirea factorului

Suprafata afectata1,

mii ha

total

arabil

Seceta 2

din care amenajari pentru irigatii

Exces periodic de umiditate in sol2,

din care cu amenajari de desecare-drenaj

Eroziunea solului prin apa2

din care cu amenajari antierozionale

Alunecari de teren

Eroziunea solului prin vant

Schelet excesiv de la suprafata solului

Saraturarea solului,

din care cu alcalinitate ridicata

Compactarea solului datorita lucrarilor necorespunzatoare

'talpa plugului'

Compactarea primara a solului

Formarea crustei

Rezerva mica-extrem de mica de humus in sol

Aciditate puternica si moderata

Asigurarea slaba si foarte slaba cu fosfor mobil

Asigurarea slaba si foarte slaba cu potasiu mobil

Asigurarea slaba cu azot

Carente de microelemente (zinc)

Poluarea chimica a solului din care:

       excesiv poluate

       poluarea cu petrol si apa sarata

       poluarea cu substante purtate de vant

Distrugerea solului prin diverse excavari

Acoperirea terenului cu deseuri si reziduuri solide

Aceeasi suprafata poate fi afectata de unul sau mai multi factori restrictivi.
2Amenajarile mentionate sunt in cea mai mare parte nefunctionale, datorita neintretinerii lor si lipsei fondurilor financiare



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1276
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved