Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Principalele cursuri de ape pe coridorul Marea Neagra -Marea Nordului

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Principalele cursuri de ape pe coridorul Marea Neagra -Marea Nordului

Dunarea

Fluviul Dunarea[1] este principala artera de comunicatie europeana. Principalii afluenti sunt adunati partial sau integral de pe teritoriul urmatoarelor state: Germania, Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croatia, Bosnia, Macedonia, Serbia, Romania, Bulgaria, Moldova si Ucraina. Izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania, prin doua raulete (Breg si Brigach) care se unesc la Donauschingen. Raul rezultat curge in continuare spre nord, printr-o albie ingusta si stancoase. Intre Ingolstadt[3] si Regensburg (cel mai nordic punct), Dunarea formeaza un defileu, apoi isi schimba directia spre sud-est, prin Passau, spre Austria, unde isi croieste drum printre pantele Muntilor Padurea Boemiei formand un defileu ingust.




Dupa trecerea prin Viena, Dunarea intra in Campia Micul Alfold. Dupa trecerea de portile inguste de langa Bratislava (Slovacia), Dunarea patrunde intr-o zona caracterizata de maluri joase si o albie care atinge o inaltime de 1,6 km. La est de Komarno (Slovacia), Dunarea intra in defileul Visegrad (Carpatii vestici si Muntii Ungariei). Curge in continuare spre sud, dincolo de Budapesta (Ungaria), apoi spre est pana la Portile de Fier.

De-a lungul acestui traseu, Dunarea isi aduna apele de la principalii sai afluenti: Drava, Tisa, Sava. Dupa Portile de Fier, cursul Dunarii coboara printr-o campie larga, urmand zona de contact dintre Podisul Prebalcanic (la sud) si Campia Romana (la nord).

Din zona Calarasi-Silistra, ambele maluri ale Dunarii sunt pe teritoriul Romaniei. Fluviul se indreapta mai intai spre nord-est pana in apropiere de localitatea Rasova, apoi spre nord, pentru ca la Galati sa-si schimbe brusc directia spre est. Langa Tulcea, Dunarea incepe sa se largeasca formand o minunata delta, impartindu-se in trei brate care isi croiesc drum spre Marea Neagra. Pe o lungime de 171 km (106 mile), pe teritoriul Germaniei, intre localitatile Kelheim, pe Dunare si Bamberg, pe Main, se intinde Canalul Main-Dunare, terminat in anul 1992. Acest canal intregeste legatura Marea Nordului-Marea Neagra.

Main

Mainul (Moenus, in limba latin a), afluentul major al Rhinului, s-a format prin confluenta Mainului Alb (Muntii Fichtel) cu Mainul Rosu (sud Muntii Jura), in apropiere de Kulmbach (Germania).

In nordul Muntilor Jura, spre Bamberg, Mainul primeste , din partea stanga, afluentul Regnitz. Mai departe, raul serpuieste spre sud si est, printre zone viticole, spre Wurtzburgsi apoi spre nord, printre asezarile impadurite Spessart si Odenwald, spre Gemunden, unde primeste din partea dreapta afluentul Frankische Saale. Cotind spre sud, Mainul acumuleaza afluentul Tauber (la Werheim) si isi continua drumul spre vest si apoi spre nord, spre Aschaffenburg, dupa care iar spre vest, prin Frankfurt pe Main. Dupa parcurgerea sinuoasa a 524 km, Mainul se varsa in Rhin, in apropiere de orasul Mainz.

Mainul este canalizat pana in amonte spre Bamberg si este parte integranta din Canalul Rhin-Main-Dunare, care leaga Rhinul de Dunare.

Rhinul

RHINUL reprezinta o cale de navigatie importanta a vestului Europei. Se formeaza din doua mici izvoare din Alpii Elvetieni, curge spre vest si apoi spre nord si nord-est si dupa aproape 1350 km se varsa in Marea Nordului, pe coasta olandeza.

Aria bazinului hidrografic al Rhinului, cumulata cu delta, depaseste 220 000 km².

Cursul superior al Rhinului este in mare parte granita naturala pentru Elvetia cu Lichtenstein, Austria si Germania si o parte a granitei dintre Franta si Germania.

Traverseaza prin nord Germania, primind de la est afluentii Neckar si Main (la Minz) , dupa care isi schimba directia spre vest pentru confluenta cu raul Mosela (la Koblenz). Strabate apoi defilee spre Bonn si Ausseldorf si curge pe directia nord-vest, spre Marea Nordului. Pe acest ultim traseu, primeste afluentul Ruhr si patrunde pe teritoriul Olandei, langa Arnheim, impartindu-se in cateva brate, dintre care se pot mentiona Lek si Waal.



Pentru realizarea Proiectului Delta de catre Olanda, bratele principale ale Rhinului au fost inchise si amenajate, apele fluviului ajungand in Marea Nordului prin ecluze si canale. Astfel, noul canal navigabil de la Rotterdam este astazi principala cale de navigatie maritima intre Rhin si Marea Nordului.

Cale de navigatie internationala incepand cu anul 1815, dupa incheierea Tratatului de la Viena, Rhinul, prin cursul sau inferior si mijlociu, inlesneste o modalitate de comunicatie completa Frantei (in nord-est) si Tarilor de Jos, in cadrul sistemului interconectat de transport uscat-apa al Germaniei.

Rhinul dezvolta urmatoarele porturi principale: Basel, Strasbourg, Mannheim, Köln, Duisburg si Rotterdam. Capacitatea sa hidroenergetica de pe cursul superior este valorificata eficient in Alpii Elvetieni.



Donau, in limba germana; Duna, in limba slovaca; Dunav, in limbile sarbo-croata si bulgara; Dunai, in limba rusa

Bazinul hidrografic include si unele suprafete foarte reduse din Italia, Polonia si Albania

Alecsandru C. Sobaru, Gabriel I. Nastase, Chiriac Avadanei -coordonatori, Artera navigabila Dunare – Main – Rhin. Strategii europene orizont 2020 Bucuresti Editura Economica, 1998, pag. 69-70

Rhein, in limba germana; Rhin, in limba franceza; Rijn, in limba olandeza; Renos, in limba celta; Rhenus, in limba latina






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1455
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site