Adevaratul chip al lui Stefan cel Mare, inspirat de piosenia lui Basarab I

Adevaratul chip al lui Stefan cel Mare, inspirat de piosenia lui Basarab I

O tulburatoare ipoteza, lansata de PS Calinic, acrediteaza ideea ca adevaratul chip al Sfantului Stefan cel Mare, reprezentat intr-o miniatura din Tetraevangheliarul de la Humor, este realizat dupa modelul de piosenie al lui Basarab I, de la Curtea de Arges.
Luni, romanii il vor praznui pe Sfantul Voievod Stefan cel Mare, unul dintre cei mai cunoscuti si iubiti, dar si controversati sfinti din calendarul crestin ortodox romanesc. Despre actele sale de sfintenie, despre faptele de lupta sau despre rolul pe care l-a jucat in istoria Europei crestine din vremea domniei sale s-au scris mii si mii de pagini. Se cunosc insa mai putine lucruri despre cum arata Stefan cel Mare! Ne-am propus astazi sa abordam aceasta tema, facand ample referiri la un extraordinar articol semnat de PS Calinic, Episcopul Argesului, publicat pe site-ul Episcopiei.

Stefan cel Mare este unul dintre sfintii domnitori romani al carui chip a fost pastrat intr-un numar relativ important de reprezentari iconografice. Din acest motiv, preocuparea unor specialisti pentru identificarea celui care il reprezinta cel mai bine este fireasca si obiectiv motivata.
Unul dintre cei care au cercetat serios problema a fost marele Episcop al Romanului, carturarul academician Melchisedec.

Melchisedec si chipul lui Stefan din Evangheliarul de la Humor
Pe la 1881, cercetand monumentele istorice din nordul Moldovei, PS Melchisedec a dat peste Tetraevangheliarul de la Manastirea Humor, din anul 1473. Pe una din filele acestei celebre carti, episcopul a descoperit o miniatura de o rara frumusete care infatisa pe Maica Domnului cu pruncul Iisus.
In partea de jos a miniaturii era redat Stefan cel Mare, in genunchi, oferindu-i cu piosenie darul sau de inima, Tetraevengheliarul.
Cuprins de emotie, la 13 noiembrie 1881, marele carturar Melchisedec isi exprima opinia ca miniatura de pe Tetraevangheliarul de la Humor este "adevaratul si autenticul portret al marelui Stefan". Informatia apare consemnata in Analele Academiei Romane , Mem. Sect. Ist, seria a II-a, tom IV, 1881-1882, p.19.
Pana la data respectiva, chipul consacrat al lui Stefan cel Mare provenea dintr-o litografie fantezista a lui Gheorghe Asachi, executata dupa o pictura din secolul al XVIII, dar mai ales dupa tabloul votiv al bisericii din Badeuti.
Ipoteza episcopului academician explodeaza la Academie
Opiniile episcopului Melchisedec au dat nastere unei adevarate furtuni in Academie. Bogdan Petriceicu Hasdeu a contestat vehement ipoteza, la inceput, sfarsind prin a o accepta pana la proba plauzibila contrarie .
Dupa acest eveniment, mai multi istorici s-au apucat de treaba si au inceput sa caute chipul marelui domnitor. Printre ei, G. Bals, Nicolae Iorga, O. Tafrali, Teodora Voinescu, ultima realizand chiar o lucrare in care prezinta portretele lui Stefan cel Mare in arta epocii sale.
Studiile nu au fost usoare, deoarece, pe la 1538, cand sultanul Soliman Magnificul a ocupat cetatea Sucevei pentru vreo doua luni, turcii au profanat bisericile lui Stefan cel Mare,
scotandu-i acestuia ochii din tabloul votiv, asa cum se observa la bisericile din Arbore, Voronet, Patrauti, Sfantul Nicolae din Radauti si Sfantul Nicolae din Dorohoi.

Ipoteza lui Melchisedec, confirmata la Curtea de Arges
O inedita confirmare a autenticitatii chipului lui Stefan cel Mare din Tetraevangheliarul de la Humor vine dinTara Romaneasca, de la Biserica Domneasca din Curtea de Arges!
Intr-un articol publicat pe site-ul Episcopiei Argesului, PS Calinic lanseaza o ipoteza la fel de incitanta ca si cea a academicianului Melchisedec. Iata ce spune Prea Sfintia Sa:
N-as crede ca Stefan cel Mare n-a vazut Argesul cu cea mai veche biserica din sud-estul Europei, precum a
vazut-o Alexandru cel Bun vizitandu-l pe Mircea cel Batran. Si cred ca agerului domn nu i-a scapat din privire atitudinea de piosenie a basarabului domn (este vorba de Nicolae Alexandru Basarab, n.n.) ce poate fi vazut de oricine intra in celebra ctitorie domneasca argeseana Si apoi, mesterii umblau prin tara mai mult ca noi si aveau ochi sa vada si inima sa lucreze intru buna si sfanta credinta .
Asadar, modul in care este redat Stefan cel Mare in renumita miniatura este identic cu felul in care este zugravit Basarab I intr-o fresca din Biserica Domneasca de la Curtea de Arges. Aceasta coincidenta este dovada faptului ca adevaratul chip al marelui voievod moldovean este cel redat in Tertaevangheliarul de la Humor.
Prea Sfintia Sa mai crede ca cele doua portrete ale lui Stefan, cel din Biserica Voronetului si cel din Tetraevangheliar, nu sunt puse la indoiala, iar cei care le-au zugravit l-au cunoscut personal pe domn, desi distanta intre cele doua picturi este de 20 de ani. Asa lucreaza Dumnezeu intru sfintii Sai , concluzioneaza PS.Calinic.
Cel mai scurt testament din lume, semn al unei profunde smerenii
Personalitatea celui care, dincolo de chipul sau pastrat pana astazi a marcat un veac bantuit de cele mai mari primejdii impotriva Bisericii lui Hristos si a neamului romanesc, este pusa in evidenta si de testamentul sau, cel mai scurt testament din lume.
Iata ce cuprinde acesta : Doamne, numai Tu singur stii ce a fost in inima mea. Nici eresurile cele inselatoare, nici focul varstei tineresti n-au putut-o sminti, ci am intarit-o pe piatra care este Insusi Hristos, pe a carui cruce de-a pururi imbratisata la piept tinand, viata mea am inchinat-o, avand nadejde nesmintita printr-insa la Parintele veacurilor, prin care toti vrajmasii am gonit si am infrant .

Sa ne plecam asadar in fata icoanei acestui domn, a carui inima nici eresurile nici focul varstei tineresti n-au putut-o sminti si sa recunoastem ca-si merita locul in randul sfintilor, pentru ca orice am judeca noi, pamantenii, ramane tot dupa cum este voia lui Dumnezeu!, asa cum bine graieste PS Calinic