Romanitatea orientala in mileniul marilor migratii

Romanitatea orientala in mileniul marilor migratii

1.Romanitate si crestinism

a. Romanitatea nord-dunareana

Dupa anul 271 se observa in N. Dunarii o depopulare a oraselor (oamenii se retrag in mediul rural). Se crede ca populatia romanizata de la N. de Dunare a trait oganizata in obsti satesti si avea legaturi cu populatia romanizata de la S. De Dunare.

Pe timpul imparatilor Diocletian (284-305) si Constantin cel Mare (306-337) romanii au revenit in N. Dunarii, pastrand capete de pod la Drobeta, Capidava si Dierna.

b. Crestinismul nord-dunarean

Se presupune ca primii crestini au sosit in Dacia odata cu colonistii adusi de imparatul Traian.

In anul 313, Constantin cel Mare legalizeaza crestinismul. Din acel moment statul roman sprijina Biserica Crestina.

Sapaturile arheologice au scos la iveala numeroase basilici crestine (Porolissum, Capidava, Sucidava si Drobeta). In unele localitati s-au descoperit obiecte de cult si morminte crestine.

Ex.:Biertan (Jud. Sibiu) - ramasita de candelabru inscriptionata astfel: "Ego Zenovius votum posui".

In secolul VII apare un episcopat la Tomis. Acest episcopat controla aproape intreaga Dobroge, care se numea atunci Scythia Minor.

Odata cu invazia slavilor in anul 602, armata romana a renuntat la Dobrogea. Slavii au avut un rol important in organizarea Bisericii Crestine; pana tarziu in Evul Mediu, limba folosita in oficierea slujbelor era slavona.

In 1054, cand a avut loc Marea Schisma, Biserica Crestina romaneasca a facut parte din lumea ortodoxa

2.Autohtoni si migratori in spatiul carpato-dunarean(sec.III-VIII)

Secolele III-VIII au fost denumite de catre istorici epoca migratiilor sau anii intunecati.

a. Migratorii

In marea lor majoritate au migrat din N. Europei sau Asia Centrala. Migratorii aveau un mod de viata nomad. Ei se ocupau, in special, cu cresterea animalelor.

Teritoriul actual al Romaniei a fost traversat, intre sec.III-VIII, de urmatoarele popoare migratoare: goti(germanici), huni(turanici), gepizi(germanici), avari(turanici), slavi, bulgari(turanici).

Unele popoare migratoare au stationat un timp mai indelungat pe actualul teritoriu al Romaniei (gepizi, slavi). Alte popoare si-au exercitat doar influenta asezandu-se in Campia Panonica. Migratorii preferau spatiile deschise (campiile).

b. Autohtonii

Reprezinta populatia romanizata din N. Dunarii. Singurele dovezi care atesta existenta unei populatii romanizate la N. de Dunare sunt descoperirile arheologice. Asezari datand din aceasta perioada s-au descoperit la Moresti, Bratei si Ipotesti. Asezarile au un inventar bogat: locuinte, unelte de munca si obiecte de cult crestin. Aceste lucruri dovedesc existenta populatiei romanizate care probabil convietuia cu migratorii.

Aceasta populatie avea un mod de viata sedentar si probabil ca mgratorii ii percepeau tribut. Unii migratori au exercitat o mare influenta asupra populatiei romanizate.

Ex.: Slavii. Si in ziua de astazi limba romana pastreaza cuvinte de origine slava:

- nume de locuri: Toplita, Dambovita, Ialomita

- nume de persoane: Radu, Parvu

- cuvinte folosite in cadrul bisericii: liturghie, ceaslov.

3. Formarea poporului roman si a limbii romane

Procesul de formare al unui popor se numeste etnogeneza.

Poporul roman si limba romana s-au format intr-un spatiu vast, atat la N. cat si la S. de Dunare. Poporul roman si limba romana s-au format din sinteza (amestecul) dintre daci si romani peste care s-a suprapus elementul slav.

Poporul roman face parte din grupa popoarelor romanice din care mai fac parte: francezi, italieni, spanioli si portughezi. Procesul de formare al poporului roman s-a incheiat aproximativ in sec. IX.

Daca slavii nu ar fi migrat in anul 602 la S. de Dunare, probabil ca populatia romanizata din N. Dunarii ar fi fost asimilata de slavi. Dar asimilarea a fost inversa, in S. Dunarii formandu-se, cu timpul, dialecte ale limbii romane: aromana si istroromana.

Dialectul este o particularitate a unei limbi vorbita intr-o anumita regiune.

Limba romana este o limba romanica deoarece mai mult de 60% din cuvinte sunt de origine latina.

4. Asezarea ungurilor in Panonia.

Colonizarea sasilor si secuilor in Transilvania

a. Ungurii (maghiarii)

Ungurii sunt o populatie de origine fino-ugrica, originara din Asia Centrala. In secolul IX ungurii s-au asezat in N. Marii Negre de unde, sub presiunea pecenegilor (popor turanic), au migrat prin N. Carpatilor si s-au asezat in Campia Panonica.

Sub primul conducator, Arpad, triburile maghiare s-au unit. Nu au putut sa se extinda spre V. din cauza germanilor care, sub conducerea lui Otto I cel Mare, i-au invins pe maghiari in anul 955, in batalia de pe raul Lech.

De aceea maghiarii au inceput sa se extinda spre E. ocupand, intre sec. IX-XIII, Transilvania. In jurul anului 1000, regele maghiar Istvan I trece la crestinism in varianta catolica.

Cucerirea Transilvaniei s-a produs in mai multe etape. Notarul regelui maghiar Bela III, Anonymus, povesteste in cartea sa, "Faptele ungurilor", ca maghiarii au intalnit, la venirea lor in Transilvania, trei formatiuni politice romanesti: voievodatele lui Glad, Menumorut si Gelu.

b. Colonizarea sasilor si secuilor in Transilvania

Secuii au fost colonizati de catre maghiari in zona estica a Transilvaniei pentru a proteja granitele. Secuii s-au organizat in regiuni administrative numite scaune (care erau in nr. de 7). Fiecare scaun era condus de un comite, iar totalitatea scaunelor alcatuiau o universitate.

Sasii au fost colonizati de catre maghiari in urmatoarele zone: Sibiu, Brasov, Valea Tarnavelor si Bistrita. Ei proveneau din regiunea germanica Saxonia si au avut un rol foarte mare in dezvoltarea economica si urbanistica a Transilvaniei, construind orasele: Sibiu, Medias, Brasov, Sighisoara, Bistrita. Sasii erau organizati in scaune si districte (Sibiu, Brasov), care erau conduse de burgermaister.

Denumiri date romanilor in Evul Mediu: valahi, vlahi, volohi, blachi.

5.Teorii cu privire la continuitatea

populatiei daco-romane la N. de Dunare

Exista doua teorii cu privire la continuitatea populatiei daco-romane in N. Dunarii.

Prima teorie se refera la faptul ca din sinteza daco-romana, peste care s-a suprapus elementul slav, a rezultat poporul roman (poporul format in N. Dunarii). Aceasta teorie a romanitatii si continuitatii a fost sustinuta incepand cu sec. XVII de cronicarii: Grigore Ureche, Miron Costin si Constantin Cantacuzino

In sec. XVIII, teoria a fost reluata si sustinuta de Dimitrie Cantemir si invatatii Scolii Ardelene: Gheorghe Sincai, Petru Maior si Samuil Micu.

Intre sec. XIX - XX istorici, precum A. D. Xenopol, Nicolae Iorga si Gh. Bratianu, au demonstrat stiintific originea latina a poporului roman si continuiatea populatiei romanizate la N. de Dunare.

A doua teorie se numeste teoria imigrationista si este sustinuta de istoricii maghiari si austrieci.

Ex.:Robert Roesler si Franz Joseph Schulzer spuneau ca:

1. Dacii au fost complet exterminati de catre romani.

2. In 271 Aurelian retrage intreaga populatie din Dacia

3. Poporul roman s-a format in S. Dunarii de unde ar fi migrat in sec. XIII la N. de Dunare, dupa venirea maghiarilor in Transilvania.

Teoria imigrationista a fost contestata inca de la inceput de catre istoricii romani care au demonstrat si din punct de vedere arheologic ca populatia romanizata s-a mentinut dupa retragerea aureliana la S. de Dunare.

In trecut exista dreptul istoric al unui popor care se aseza intr-un anumit spatiu, insa astazi se merge pe principiul autodeterminarii nationale.