Statul roman modern: de la politic la realizarea Romaniei Mari(secolele XVIII-XIX)

Statul roman modern: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari(secolele XVIII-XIX)

A. Cadrul general

Tendintele expansioniste ale Rusiei si Austriei spre spatiul balcanic cu scopul declarat al eliberarii crestinilor si cu cel nedeclarat al cuceririi sud-estului european cu Constantinopolul si stramtorile sale, au dus la reactia Frantei si Angliei ce se opun sub masca salvarii integritatii Imperiului Otoman si a mentinerii echilibrului european. Cele 12 razboaie ruso-turce sau ruso-austro-turce, s-au dus cu precadere pe teritoriul romanesc si au cauzat mari pierderi umane si materiale, dar si rapturi teritoriale. Astfel prin pacea de la Karlowitz-1699, austriecii anexeaza Transilvania, prin ceea de la Passarowitz-1718, obtin Banatul si temporar Oltenia(1718-1739), iar in urma intelegerilor cu rusii de dupa pacea de la Kuciuc Kainargi-1774, anexeaza nord-vestul Moldovei(Bucovina). La randul lor rusii obtin prin pacea de la Iasi-1792, granita pe Nistru, prin ceea de la Bucuresti-1812, sa anexeze Moldova dintre Nistru si Prut(Basarabia), iar prin pacea de la Adrianopol-1829, sa isi impuna controlul in Marea Neagra, pe Dunare si "protectoratul" asupra principatelor dunarene.

B. Tudor Vladimirescu si domiile pamantene

Orientalizarea moravurilor, portului, culturii, monopolul comercial otoman si cresterea miscarilor nationale balcanice in special sarba si greaca(condusa de Eteria, creata in 1815 la Odessa, avand in frunte pe generalul Alexandru Ipsilanti, fiu de domn fanariot, general rus si aghiotant al tarului Alexandru I), a avut influenta si in Principate. In primavara lui 1821, la Pades in Mehedinti incepe actiunea lui Tudor Vladimirescu(mosnean din Vladimiri-Gorj, imbogatit din comertul cu vite, vorbind 4 limbi, fost ofiter de voluntari in armata rusa, cunoscator al realitatilor politice ale vremii). Deplasandu-se cu trupele sale la Bucuresti unde preia guvernarea tarii in perioada martie-mai 1821, Tudor lanseaza un program national(Proclamatia de la Pades, cele 2 proclamatii catre bucuresteni, Cererile norodului romanesc, scrisoarea catre boierii moldoveni) in care cerea:

- restaurarea domniilor pamantene si eliminarea grecilor din functiile politice, administrative si religioase

- crearea unei armate si scoli nationale

- reglementarea tributului si a relatiilor politice cu Poarta

- desfiintarea vamilor interne si libertatea comertului

- autonomie politica si posibil unirea cu Moldova

Intrat in conflict cu eteristii lui Ipsilanti, ajunsi la Bucuresti prin Moldova, cu miscarile dezavuate de tar, sub primejdia unei interventii otomane, Tudor se hotaraste sa se retraga pentru a rezista in Oltenia. Prinderea      si asasinarea lui Tudor de catre eteristi la Golesti-27 mai 1821, usureaza inabusirea celor doua miscari de catre turci. Cu toate acestea poarta restaureaza domniile pamantene prin Ionita Sanmdu Sturdza si Alexandru Dimitrie Ghica

C. Regulamentul Organic si domniile regulamentare

Dupa ce in 1822 turcii restaureaza domniile pamantene, modernizarea se accelereaza datorita boierilor educati in vest dar si reprezentantilor fortelor de ocupatie rusa din perioada 1828-1834. Acum o comisie mixta de boieri moldo-munteana elaboreaza sub egida guvernatorului rus, generalul Pavel Kisseleff, REGULAMENTUL ORGANIC,document aplicat identic in iunie 1831 - Muntenia si ianuarie 1832 - Moldova, care prevedea:

- domni numiti pe 7 ani de Poarta cu acordul Rusiei

- separarea puterilor in stat in executiva-domnul si guvernul, legislativa-adunarea obsteasca si judecatoreasca

- scoala si armata nationala, reorganizarea administratiei si crearea arhivelor statului

- libertatea comertului si navigatiei cu nave proprii pe Dunare

- reorganizarea puscariilor si eliminarea pedepselor cu tortura si mutilarea fizica

- buget dezbatut si aprobat de adunare

- impozit proportional cu averea(exceptati sunt boierii si clerul manastiresc)

- cresterea nartului(norma de lucru pe zi a taranilor) si generalizarea lui

Sunt create astfel premizele modernizarii, industrializarii si unificarii, iar domnii regulamentari Mihail Sturdza, Grigore Ghica (in Moldova), Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbey(in Tara Romaneasca) continua pana in 1853 un proces de modernizare si aliniere la valorile europene

D. Anul 1848

Cadrul general. Tarile romane au constituit avanpostul estic al revolutiei europene si au urmarit in plan politic unitate si independenta nationala, in plan economico-social reforme constitutional economice burgheze si reforma agrara iar in plan national recunoasterea natiunii romane din imperiile tarist si habsburgic.

In Moldova "Petitiunea proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni" din 27 martie, redactata de Vasile Alecsandri si inaintata domnitorului Mihail Sturdza, solicita reforme burgheze moderate. Domnul a inabusit miscarea si a arestat si deportat pe liderii acesteia. Moldovenii refugiati au radicalizat cererile in documentele "Principiile noastre pentru reformarea patriei" de la Brasov-mai 1848 si "Dorintele partidei nationale din Moldova" de la Cernauti-august 1848 in care se mai solicita unirea Moldovei cu Muntenia.

In Tara Romaneasca miscarea condusa de Fratia a avut ca moment initial "Proclamatia" de la Izlaz-9/21 iunie 1848, care solicita reforme radicale, independenta si unitate, libertati personale, adunari reprezentative si separarea puterilor in stat. Guvernul revolutionar din perioada iunie-septembrie 1848 a rezistat loviturilor de stat si a initiat o serie de reforme social-economice. La presiunile rusesti, Poarta a intervenit militar si a inabusit revolutia dupa confruntarea din Dealul Spirii-13 septembrie, in timp ce trupele ruse ocupau Moldova-15 septembrie.

In Transilvania evenimentele din Ungaria au dus la reactia romanilor ce se opuneau anexarii provinciei la regatul maghiar.

Sub conducerea lui Simion Barnutiu se intruneste o mare adunare la Blaj care prezinta "Petitiunea nationala"-3/15 mai 1848 in care solicitau recunoasterea natiunii romane, respingeau anexarea si solicitau reforme sociale radicale. In conditiile confruntarilor militare din Imperiul Habsburgic, armatele revolutionare maghiare cuceresc Transilvania si trec la represiuni contra romanilor si sasilor, ceea ce determina in septembrie 1848, organizarea militara si rezistenta armata a romanilor condusi de Avram Iancu, in spatiul Muntilor Apuseni. Acordarea unor drepturi pentru romani prin constitutia imperiala din aprilie 1849 si cucerirea Pestei de trupele habsburgice il silesc pe Lajos Kossuth sa reconsidere raporturile cu romanii si sa semneze prin medierea lui Nicolae Balcescu un proiect de pacificatiune confirmat de parlamentul maghiar, prin care se recunosc drepturile nationale romanesti-16/28 iulie 1849. Acordul este tardiv caci interventia trupelor ruse duce la capitularea fortelor maghiare la Komarom-septembrie 1849.

E. Unirea Principatelor Romane. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

Dupa infrangerea revolutiei prin conventia ruso-turca de la Balta-Liman sunt restaurate domniile regulamentare, dar infrangerea Rusiei in Razboiul Crimeii(1853-1855), permite internationalizarea problemei romanesti la Congresul de la Paris-1858, realizandu-se in prima etapa UNIREA MOLDOVEI CU TARA ROMANEASCA prin dubla alegere a lui AL.I.Cuza(5 si 24 ianuarie 1859). Acesta initiaza o vasta opera reformatoare si modernizatoare, unificand institutiile statului si parlamentul, secularizand averile manastiresti-1862, dand o noua constitutie si o reforma agrara-1864, reforma justitiei,invatamantului, armatei, codul civil, penal si comercial-1865. Dupa abdicarea fortata din 11 februarie 1866 a lui Cuza, tronul este oferit lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, print german inrudit cu regele Prusiei si imparatul Napoleon al-III-lea.

F. Regatul Romaniei. Carol I si Ferdinand

In lunga sa domnie Carol I(1866-1914), a continuat modernizarea economica, politica, sociala si institutionala, a patronat cucerirea independentei de stat si recapatarea Dobrogei-1877-1878, proclamarea regatului si reglementarea succesiunii la tron-1881, apropierea de Puterile Centrale-1883.