Regele Mihai al Romaniei - Istoria monarhiei

Regele-copil

Principele Mihai a crescut in casa parintilor lui de la Sosea. Atmosfera acestui camin, creata cu talent de mama sa, va ramine nestearsa in amintirea regelui Mihai, peste ani. Cu minunatul ei gust, viitoarea regina Elena va decora in acelasi fel si casele de la Florenta si de la Savirsin.
Fotografiile din anii '20 il arata pe regele Mihai ca pe un copil ingindurat, retinut, al carui zimbet fermecator se vedea rar. A manifestat de mic o pasiune pentru tehnica, pentru motoare si masini, si aceasta pasiune nu 1-a parasit niciodata.
Principesa-mama Elena a avut grija sa-i ofere, in masura posibilului, o copilarie obisnuita, ca a tuturor celorlalti copii. Astfel, regele a avut jucarii, s-a balacit in apele Marii Negre, a condus masini de jucarie si a descifrat jocul de sah. Desigur, de multe ori era condus de mina, de mama sau de bunica, in anumite vizite ale caror rosturi avea sa le inteleaga mai tirziu. Domnii aceia mustaciosi imbracati in negru si care stateau drepti in fata lui nu-1 impresionau prea mult, dar uneori ii saluta ducind minuta lui durdulie la frunte.

Adolescent si, din nou, rege

In iunie 1930 regele Mihai avea opt ani. Totul s-a schimbat insa brusc pentru el. Mama a trebuit sa plece si el a ramas alaturi de un domn de care nu-si amintea sa-1 fi vazut vreodata si care se numea 'tata '. Carol al II-lea l-a trimis la o scoala organizata la palat, alaturi de alti copii, reprezentind toate colturile tarii si toate categoriile sociale. Scoala aceasta a fost un lucru bun pentru foarte tinarul principe. Dar toate celelalte fiinte care i-au aparut in fata, o data cu revenirea tatalui, ii erau straine: personajele de la curte, anturajul intim al tatalui, cei care il inconjurau pe el insusi nu se bucurau nici de increderea, nici de simpatia tinarului principe Mihai. El a devenit din ce in ce mai inchis in sine, mai tacut si mai ginditor, iar momentele in care suridea erau aproape inexistente. Singurele saptamini fericite erau cele petrecute la Florenta, la mama lui. Ele insa erau atit de rare si pareau atit de scurte!
Devenit adolescent, principele mostenitor a urmat cursuri de sport si a inceput pregatirea militara. La virsta de saisprezece ani a devenit sublocotenent in armata romana si a depus juramint in fata tatalui sau.
Din nou rege, de data aceasta la aproape nouasprezece ani, Majestatea Sa s-a gasit in fata unei situatii grele: razboiul al doilea mondial, o viata politica extrem de incurcata, o tara in deriva economica, o realitate coplesitoare pe continent si in lume. A domnit patru ani sub dictatura lui Ion Antonescu. Cu curaj si, uneori, cu incapatinare, el s-a opus - pe cit a fost posibil - unor decizii ale maresalului. A ramas insa intotdeauna recunoscator acestuia pentru faptul ca Regina-mama a putut sa revina acasa.
La 23 august 1944, la virsta de douazeci si doi de ani, Regele il aresteaza pe maresalul Ion Anto-nescu si intoarce armele de partea aliatilor; da astfel o lovitura grea germanilor impinziti peste tot: sub geamurile palatului, in Capitala si in toate orasele tarii. A fost un gest care a surprins pe toata lumea, mai ales pe germani. Se spune astazi ca actul eroic al tinarului rege Mihai I a scurtat razboiul cu sase luni si a salvat sute de mii de vieti omenesti.
Atit Regele cit si Regina-mama au pastrat cele mai strinse legaturi cu Biserica. Profund credinciosi, nascuti in credinta ortodoxa, ei au mers in lacasurile sfinte in fiecare saptamina si s-au rugat pentru tara lor.
Anii 1944-1947 avea sa instaureze din ce in ce mai temeinic sistemul comunist, pe care nici chiar Regele, cu autoritatea si popularitatea lui, nu 1-a putut opri. Mai intii comunistii romani si mentorii lor sovietici s-au purtat cu oarecare respect, dar cu raceala. Pe urma, presiunile au devenit din ce in ce mai mari, iar intentia Regelui de a se casatori i-a speriat serios in toamna lui 1947.
Regele a participat in noiembrie 1947 la casatoria principesei Elisabeta a Marii Britanii si a ducelui de Edinburgh, verii sai. Cu acest prilej a fost sfatuit insistent de oameni politici britanici sa nu se mai intoarca in Romania. Majestatea Sa nu a dat curs acestor sfaturi.
In timpul sederii la Londra, regele Mihai a intilnit-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma la hotelul ' Claridge's', in apartamentul mamei acesteia, principesa Margareta a Danemarcei. La intilnire era prezenta si Regina-mama Elena. Spre bucuria celor doua mame, Regele se indragosteste la prima vedere de tanara principesa care, desi era imbracata in rochie, il saluta militareste cand intra pe usa.

Ana

Alteta Sa regala principesa Ana de Bourbon-Parma s-a nascut la Paris, la 18 septembrie 1923, ca fiica a principelui Rene de Bourbon-Parma si a principesei Margareta a Danemarcei. A copilarit in Franta impreuna cu cei trei frati ai sai, Jacques, Michel si Andre. in 1939, dupa inceperea razboiului, a trebuit sa-si urmeze familia in refugiu in Spania, Portugalia si in Statele Unite ale Americii. De la saisprezece la nouasprezece ani urmeaza o scoala de arta la New York si, in paralel, lucreaza ca vinzatoare la magazinul universal 'Macy's', pentru a-si cistiga existenta, in 1943 cere permisiunea mamei sale sa mearga pe front in Europa, sub culorile patriei ei, Franta. Mama accepta, iar Ana de Bourbon-Parma va fi impreuna cu regimentul ei in Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg si Germania, pina la sfirsitul ostilitatilor. Primeste ' Crucea de razboi ' franceza.
Dupa o saptamina de la intilnirea lor la Londra, principesa Ana si regele Mihai pleaca impreuna la Lausanne, unde Regele ii cere mina. De la Lausanne, la inceputul lui decembrie 1947, Regele pleaca la Bucuresti, iar viitoarea Regina la Paris, pentru pregatirile de nunta.

Decembrie 1947- iunie 1948

La intoarcerea in capitala, Regele gaseste la aeroport un guvern posomorit, neprietenos si cu priviri intunecate. Ministrii sperasera ca Suveranul nu se va mai intoarce. Cererea regelui Mihai de a se casatori curind cu principesa de Bourbon-Parma creeaza panica in rindul autoritatilor comuniste. Acest detaliu al casatoriei provoaca, probabil, hotarirea de a-i cere la 30 decembrie 1947 abdicarea, in seara acelei zile, la numai douazeci si patru de ore inainte de Anul Nou, Petru Groza si Gheorghe Gheorghiu-Dej il ameninta pe suveran cu moartea a o mie cinci sute de tineri in cazul in care nu abdica, oferind Romaniei 'sansa de a se dezvolta ca tara libera, demna si prospera '. Regele pastreaza amaraciunea ca, nici macar in ziua de azi, manualele si, uneori, profesorii de istorie nu prezinta cu exactitate actul nefericit de la 30 decembrie 1947, care a aruncat Romania intr-o perioada de peste patru decenii de suferinta.
Regele Mihai si Regina-mama parasesc tara in seara de 3 ianuarie 1948, dupa ce Majestatea Sa semnase fortat o abdicare pe care nu a recunoscut-o niciodata. Despre acest moment, Regele avea sa spuna mai tirziu: ' Am plecat cu moartea in suflet. '
Regele Mihai hotaraste sa nu-si intilneasca viitoarea sotie inainte de a merge in Marea Britanie si in Statele Unite ale Americii, pentru a spune ce s-a intimplat in tara lui. In martie si aprilie 1948, Majestatea Sa efectueaza aceste doua calatorii insotit de Regina-mama. Acolo incearca sa explice lumii libere situatia reala din Romania. Sosit cu vaporul la New York, Regele vede deasupra multimii care-1 astepta pe uscat o lozinca absurda: ' Send Michael back before he sends our boys to war ', adica ' Trimiteti-1 pe Mihai inapoi, inainte ca el sa ne trimita fiii la razboi'. Desi scrisa in limba engleza la New York, lozinca avea izul unei ideologii careia Regele ii cunostea bine originea rasariteana, in timpul acestei calatorii se intilneste cu romani din Statele Unite si este primit la Casa Alba de presedintele Truman.

Nunta

Regele se reintilneste la Lausanne in luna mai cu principesa Ana si casatoria lor are loc la 10 iunie 1948 la Atena, la invitatia regelui Paul si a reginei Frederica.
Papa Pius al XlI-lea nu-si daduse consimtamintul pentru casatorie, din cauza refuzului regelui Mihai de a-si boteza urmasii in religia catolica. Regina-mama si principesa Margareta a Danemarcei merg in vizita la Vatican pentru a-1 indupleca pe Sfintul Parinte sa-si schimbe atitudinea. Papa ramine insa ferm pe pozitie, ca si Regele Mihai, de altfel. Ca urmare, familia reginei Ana nu va lua parte la nunta, iar toti urmasii regelui Mihai sint astazi ortodocsi.
La nunta, in jurul celor doi iau loc regina-mama Elena, regele Paul, regina Frederica si copiii lor Constantin, Sofia si Irina, unchiul reginei Ana, Eric al Danemarcei, care era protestant, precum si veri din familiile de Hanovra si de Hesse. Ceremonia se oficiaza la Palatul regal de la Atena si apoi tinerii casatoriti pleaca pentru citeva zile la Tatoi, resedinta de vara a verilor greci, in apropiere de Atena, un loc foarte drag intregii familii. Singur impreuna cu tinara lui sotie, suveranul exilat al Romaniei petrece zile intregi cintind la pianul din salon o piesa compusa de el insusi in Romania. Notele acestei piese muzicale au ramas in tara

Mihai I si verii sai

Regele Mihai I a avut cele mai calduroase si mai apropiate relatii cu toti verii lui, din toate Casele regale europene. Spiritul de familie si admiratia fata de calitatile lui de rege si de om au facut ca Majestatea Sa sa fie primita cu bucurie de catre toti. Numai ca Regele a preferat adesea sa stea retras, mai ales dupa plecarea din Romania. El a considerat ca lumea uita cu prea multa usurinta faptele grave, crimele din tara lui si din celelalte tari est-europene. El nu putea fi vesel, atita vreme cit poporul sau trecea prin experienta comunismului.
Poate ca legaturile cele mai strinse au fost totusi cele cu familia greceasca, nu numai datorita reginei Elena, ci si extraordinarului spirit de familie pe care 1-au avut si il au si azi verii greci. Regele si mama lui au fost mereu alaturi de cei de la Atena. Toate marile evenimente de familie i-au reunit. Unele din aceste evenimente au fost triste, cum ar fi moartea regelui Paul; dar multe dintre ele au fost fericite: casatoria regelui Paul cu regina Frederica, casatoria regelui Juan Carlos cu regina Sofia a Spaniei sau cea a regelui Constantin cu regina Anne-Marie. Regele si Regina-mama, ca si regina Ana si principesele au petrecut multe sarbatori de Craciun sau de Paste in mijlocul familiei grecesti.
O legatura cu totul aparte a fost cea cu familia britanica. Regina Elisabeta a Il-a si principele Philip, iar mai tirziu principele Charles, au fost foarte apropiati, atenti si plini de caldura. La fel a fost si regele Baudouin I al Belgiei. Familia regala luxemburgheza si cea daneza, ca si cea norvegiana sau spaniola au fost in permanenta foarte apropiate de familia regelui Mihai. Le lega o prietenie constanta si inrudirea foarte apropiata.

Exilul

Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana incepe o data cu revenirea de la nunta din Atena. El va dura peste cinci decenii. Pina la sfirsitul anului 1948, ei locuiesc la Vila Sparta linga Florenta, locuinta reginei-mama Elena, iar din 1949 la Lausanne, unde se naste prima fiica, principesa Margareta. Tot la Lausanne se nasc principesele Elena, in 1951, si Irina, in 1953.
intre timp, familia se stabileste in Anglia, unde va locui timp de sase ani, pina in 1956, la Bramshill House in Hampshire si la Ayot St-Lawrence, in Hertfordshire. Pentru a-si cistiga existenta, Regele si Regina au infiintat o ferma de pui si au construit un mic atelier de timplarie. Ei au ramas toata viata profund atasati de natura.
Regele a pastrat inca de atunci legaturi cu tara, primind saptaminal rapoarte, analize si noutati de la generalul Lazar, pe care il vedea in fiecare saptamina la Londra. De asemenea, familia a pastrat contacte strinse cu familia britanica, in special cu regina Elisabeta a Il-a si cu principesa Marina, ducesa de Kent.
Regele, Regina si principesele s-au intors in Elvetia in 1956, dupa o scurta sedere de trei luni la Vila Sparta. Majestatea Sa semnase un contract cu compania aeriana ' Lear Jeats and Co ', la Geneva. Familia s-a instalat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Leman, la citiva kilometri de Geneva. Aici au locuit peste patruzeci si cinci de ani si tot aici se afla, pentru moment, casa familiei. Principesa Sofia s-a nascut la Atena, in 1957, iar Principesa Maria la Copenhaga, in 1964.
In anul 1958 Regele a oprit colaborarea cu ' Lear ', iar un an mai tirziu, in 1959, a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate denumita METRAVEL. Compania a functionat bine pina in 1964, producind elemente pentru calea ferata si sisteme de alarma, si vinzind avioane de ocazie. Dar, dupa cinci ani, presiunea concurentei devenise prea mare, asa ca Regele si cei doi asociati au decis sa vanda compania. Majestatea Sa a urmat, de asemenea, cursuri de broker la Bursa din Wall Street.
In anii '50 si '60 Regele a fost in strinsa legatura cu Comitetul National Roman, o organizatie cuprinzind o seama de personalitati romane din exil motivate de dorinta de a impiedica degradarea pe toate planurile a vietii romanesti.
Cele cinci fiice ale Regelui au fost botezate in religia ortodoxa. Ele au crescut in Anglia si in Elvetia. Copilaria lor este legata de casa de la Versoix, de pe malul lacului Leman, denumita ' Vila Fantasia '. Principesele au mers adesea in vacante la Florenta, in casa bunicii paterne sau la Villefranche-sur-Mer si Copenhaga, in casele bunicii materne.
Principesa Margareta si-a facut studiile primare la Geneva si Hampshire si cele secundare la un liceu din Geneva; a urmat apoi cursurile Universitatii din Edinburgh, unde a obtinut o licenta in sociologie si stiinte politice. A lucrat la New Castle-upon-Tyne si la Edinburgh, iar pe urma la Roma, pentru Natiunile Unite.
Principesa Elena a facut studii in Elvetia si a lucrat apoi la Londra, in cadrul unei companii de restaurari de opere-de arta. Este mama a doi copii: Nicolae, nascut in 1985, si Elisabeta-Karina, nascuta in 1988. Locuieste impreuna cu copiii si cu al doilea sot, Alexander Nixon McAteer, la Durham, in Anglia.
Principesa Irina are si ea doi copii: Mihai, nascut in 1985, si Angelica, nascuta in 1987. Ea locuieste impreuna cu sotul ei, John Kreuger, si cu copiii in Oregon, in Statele Unite ale Americii.
Principesa Sofia a urmat cursuri de arta la New York, a scris in romaneste o carte pentru copii, a organizat expozitii de arta si a activat in cadrul fundatiei surorii ei, principesa Margareta. De asemenea, a avut un rol de prima importanta in crearea secretariatului de la Versoix, dupa 1989. Este mama unei fetite, Elisabeta Maria Biairnex.
Principesa Maria a facut studii de puericultura, iar apoi s-a instalat in Statele Unite ale Americii. Actualmente lucreaza la New York in domeniul relatiilor publice, in cadrul unei companii private.
in anul 1976 Regele si familia lui s-au mutat intr-o casa mai spatioasa din Versoix, numita ' Vila Serena '.
Regele Mihai a avut intotdeauna o mare pasiune pentru automobile si mai ales pentru jeep-urile militare construite in primii ani de razboi. De cind s-a instalat in Elvetia, in 1956, Majestatea Sa a refacut integral noua masini originale, Ford sau Willis. Unele dintre ele au fost expuse la muzee ale automobilului si au participat la raliuri.
Regele si Regina au calatorit mult in Grecia, Italia, Danemarca si Statele Unite ale Americii. De asemenea, au fost de citeva ori in Africa.
in fiecare an, in seara de 31 decembrie, radio ' Europa Libera ' transmitea mesajul de Anul Nou al suveranului exilat. Foarte multi romani ascultau in taina acest mesaj, in mijlocul familiilor lor. Romanii stiau insa foarte putin despre viata din exil a Regelui si despre familia sa.

Romania dupa 1989

In primele zile ale evenimentelor din decembrie 1989 care au dus la prabusirea dictaturii comuniste, Regele a fost sfatuit foarte insistent sa mearga la Bucuresti imediat, sub orice forma. Regele a raspuns: ' Nu pot sa profit de aceasta situatie. Tinerii din strada nu si-au dat viata pentru mine. ' Imediat dupa izbucnirea evenimentelor de la Timisoara, regele Mihai a primit semne de incurajare si de prietenie din partea multor personalitati, cum ar fi regele Baudouin al belgienilor, regele Juan Carlos al Spaniei, presedintele Mitterrand, principele Charles de Wales sau principele Sadruddin Aga-Khan. Presa mondiala a asaltat in acele saptammi casa Regelui de la Versoix.
Majestatea Sa a incercat sa vina la Bucuresti in 1990 si in 1991, dar a fost oprit cu brutalitate si grosolanie de autoritatile de atunci, in 1990, principesele Margareta si Sofia vin la Bucuresti, in luna ianuarie. Dupa aceasta vizita, Regele decide, impreuna cu principesa Margareta, ca fiica lui cea mare sa creeze o fundatie pentru categoriile defavorizate din Romania. Asa se pun bazele fundatiei ' Principesa Margareta a Romaniei', care are astazi ramuri in Romania, Statele Unite ale Americii, Marea Britanic, Franta, Belgia si Elvetia, in acelasi an merg pentru prima oara in tara lor principesele Elena, Irina si Maria.
Regele si o parte din familia sa au petrecut in tara sfintele sarbatori ale Pastelui din anul 1992. Regele Mihai si regina Ana, insotiti de principesa Elena si de fiul ei Nicolae, au vizitat Suceava, Putna si Bucuresti timp de saptezeci si doua de ore. Regele a fost primit in Capitala de un milion de romani. Ecoul acestei prime intoarceri este viu in memoria celor ce i-au fost martori, intre 1992 si 1997, Regele nu mai primeste dreptul de a reveni in Romania, desi incearca in mai multe rinduri. Din 1993, regina Ana vine foarte des in tara, reprezentindu-1 pe Rege. Regina merge in sate, orase, minastiri, viziteaza absolut toate regiunile tarii, fiind intimpinata cu entuziasm. Cu aceste ocazii descopera tot ceea ce Regele ii povestise in patruzeci si cinci de ani de izolare de tara.
La 21 septembrie 1996, principesa Margareta s-a casatorit la Lausanne cu un roman, Radu Duda, care a primit titlul de principe de Hohenzollern-Veringen la l ianuarie 1999.
La 28 februarie 1997, Regele primeste inapoi pasaportul romanesc si este intimpinat la Bucuresti de zeci de mii de oameni, in perioada martie-iunie a aceluiasi an, Majestatea Sa reprezinta Romania pentru integrarea in NATO in sapte tari occidentale: Marea Britanie, Belgia, Norvegia, Danemarca, Luxemburg, Spania si Olanda. Craciunul anului 1997 este un eveniment unic in viata familiei regale: Regele se afla la Bucuresti impreuna cu Regina, principesele si copiii lor. Este pentru prima oara dupa 1947 cind familia se reuneste in Romania. La sfirsitul anului 1997, in cadrul unui dineu oficial la Bucuresti, in fata reprezentantilor puterii, regele Mihai exprima dorinta ca principesa Margareta sa-i succeada, lasind decizia in miinile natiunii.
Regele si Regina au continuat sa vina in tara de mai multe ori pe an vizitind scoli, universitati, fabrici, mine, minastiri, biblioteci si muzee. La 10 iunie 1998, Regele si Regina sarbatoresc, intr-un sat din Franta, Nunta de Aur. Cu acelasi prilej ei viziteaza muzeul istoric in aer liber si parcul de la Puy du Fou, linga Nantes. Regele si Regina se intilnesc in diverse rinduri cu familiile regale europene cu ocazii particulare sau publice, cum ar fi Nunta de Aur a reginei Elisabeta a Il-a sau celebrarea centenarului Reginei-mama a Marii Britanii, in anul 1999 Regele este primit in audienta la Vatican de Papa loan Paul al II-lea. in luna decembrie a aceluiasi an, Majestatea Sa face o calatorie simbolica in trei parti ale tarii, Timisoara, Bucuresti si Iasi, pentru a marca inceputul anului 2000. A oferit in capitala ' Dineul Mileniului', unde a invitat reprezentanti ai tuturor profesiilor, minoritatilor, religiilor, virstelor si regiunilor tarii, in anul 2000, regele Mihai, regina Ana, principesa mostenitoare Margareta si principele Radu calatoresc in Statele Unite ale Americii in luna mai, la New York, si in luna octombrie, la San Francisco. Cu aceste prilejuri Regele tine importante conferinte la World Affairs Council si la Hoover Institution.
De-a lungul exilului de cinci decenii, Majestatea Sa a intilnit diverse personalitati ale lumii, repre-zentindu-si tara de care era departe si exprimind speranta pentru un viitor mai bun pentru romani.
A vrut Dumnezeu ca Mihai al Romaniei sa fie un rege pentru doua secole. Sau pentru doua lumi. Sau pentru doua istorii, in anul 2001 Regele se intoarce la Bucuresti si se intilneste la 19 mai cu presedintele Ion Iliescu. Majestatea Sa dovedeste inca o data ca se afla in slujba poporului sau, deasupra tuturor vederilor sau ambitiilor politice.
Restul face parte din prezent

Radu Principe de Hohenzollern-Veringen
Mihai al Romaniei, ed. Humanitas, Bucuresti, 2001