CADRUL GENERAL AL ROMANIEI INTRE 1944 - 1954

CADRUL GENERAL AL ROMANIEI INTRE 1944 - 1954.

A. REGIMUL ANTONESCU IN 1944:

1.Situatia Romaniei in 1944.

2. NEGOCIERILE ROMANIEI CU PUTERILE ALIATE

3. Opozitia interna.

1.Situatia Romaniei in 1944. Esecul guvernarii antonesciene. Instaurat in ianuarie 1941, regimul Antonescu in 1944 incepuse sa fie contestat tot mai vehement de diverse elemente de opozitie ( Regele Mihai si principalele partide istorice) deoarece in tara maresalul Ion Antonescu instaurase inca din ianuarie 1941 un regim dictatorial bazat pe forta armatei romane, nepopular opiniei publice datorita cenzurii si cultului personalitatii maresalului Ion Antonescu care se autoproclamase ,, Conducatorul Statului ".

Mai grav pe plan extern alianta cu AXA Roma - Berlin - Tokyo inceputa in toamna anului 1940, incepea in 1944 sa si arate limitele. Dezastrul german de la Stalingrad, urmat rapid de infrangerea de la Kursk- Orel si apoi de catastrofa Grupului de Armate German Centru in Bielorusia. Au silit conducerea Romaniei sa caute o solutie onorabila de iesire din razboi.

2. Negocierile Romaniei cu Aliatii. Principalele canale de discutie ale diplomatiei romane au fost Cairo si Stockholm. In ciuda eforturilor excelentilor diplomati romani negocierile cu aliatii s-au terminat cu grave esecuri pentru Romania.

La Stockholm discutiile au fost purtate exclusiv cu reprezentantii Uniunii Sovietice. Discutiile purtate de Frederic Nanu si George I. Duca( reprezentantii Romaniei) cu Alexandra Kollontay ( personalitate importanta a diplomatiei sovietice) si alti diplomati sovietici nu au adus nimic important pentru statul roman. La inceput sovieticii au acordat importanta cuvenita acestor negocieri dar pana in aprilie 1944, discutiile n-au inregistrat vreun succes pentru nimeni.

La negocierile de la Cairo, delegatia Romaniei a fost condusa de printul Barbu Stirbey. Spre deosebire de Stockholm acolo s-a tratat exclusiv cu toate cele 3 mari puteri aliate. Negocierile incepute sub auspicii favorabile au intrat rapid in regres astfel ca in jurul datei de 12 aprilie discutiile esuau . Cauzele acestor negocieri esuate cu aliatii stau in indiferenta anglo-americanilor fata de Romania.

c. Opozitia Interna - in urma infrangerilor militare pe frontul de est, negocierilor nefructoase cu cei 3 mari aliati, dar si bombardamentelor anglo-americane asupra Bucurestiului si Ploiestiului, au condus la impresia generala ca doar iesirea imediata din alianta cu Germania si alaturarea Romaniei fortelor aliate mai pot salva situatia. Polii opozitiei erau Regele Mihai si partidele Politice : P.N.L, P.N.T, P.S.D, si P.C.dR.

Pe 20 iunie 1944 s-a facut primul pas spre lovitura de stat din 23 august 1944, si anume s-a format Blocul National Democrat format din P.N.L, P.N.T, P.S.D, si P.C.dR, cu scopul inlaturarii regimului Antonescu si alaturarii Puterilor Aliate. In ciuda bunelor intentii discutiile dintre membrii Blocului National Democrat nu s-au concretizat vreodata in actiuni concrete.

B. Lovitura de stat din 23 august 1944 si consecintele ei.

Declansarea ofensivei sovietice frontul din Moldova pe 20 august 1944 a grabit rasturnarea regimului Antonescu. Teama ca Romania sa fie ocupata militar de Armata Rosie era in mintea tuturor. Sigur pe sine si bizuindu-se exagerat pe loialitatea armatei romane Maresalul Ion Antonescu a subestimat puterea Opozitiei.

Rolul cel mai important in pregatirea si reusita loviturii de stat din 23 august 1944 l-a avut Regele Mihai. Ajutat de membrii ai grupului regal si cu acordul a multor generali romani nemultumiti de evolutia razboiului, regele i-a invitat pe Ion si Mihai Antonescu in dupa amiaza zilei de 23 august l-a o audienta regala. In cadrul acestor discutii regele a cerut semnarea imediata a armistitiului cu Puterile Aliate. Maresalul Ion Antonescu a refuzat motivand ca Romania putea obtine de la Aliati conditii si mai bune daca armata romana ar mai fi luptat maxim o luna impotriva Uniunii Sovietice.

La sfarsitul audientei Maresalul Ion Antonescu si Mihai Antonescu au fost arestati si retinuti in palatul regal din ordinul regelui Mihai. La ora 22: 00 Regele Mihai a tinut un discurs la postul national de radio in care a anuntat arestarea Antonestilor, retragerea Romaniei din Axa si acceptarea armistitiului cu Aliatii.

In reusita loviturii de stat din 23 august 1944, trebuie subliniat rolul armatei romane care imediat s-a pus la dispozitia regelui Mihai indeplinind imediat ordinele primite si anume intrarea in dispozitiv de lupta impotriva armatei germane precum si inchiderea granitei cu Ungaria pentru a nu fi atacata de armatele germano-maghiare.

Consecintele Loviturii de stat de la 23 august 1944 au fost total neprevazute de organizatorii ei: ocupatia militara sovietica din august 1944 pana in vara 1958, distrugerea partidelor istorice precum si abolirea monarhiei dar si instaurarea regimului communist care va dura pana in 1989.

C. Cele doua guvernari Sanatescu si guvernarea Nicolae Radescu.

In seara zilei de 23 august s-a format primul guvern B.N.D. condus de generalul Sanatescu. Sarcina acestui guvern era cum nu se poate mai dificila deoarece Armistitiul cu Puterile Aliate trebuia semnat cat mai repede. Acest eveniment se va produce pe 12 septembrie 1944 si va aduce Romaniei conditii foarte grele: plata unei datorii foarte mari Uniunii Sovietice, obligativitatea ramanerii Armatei Rosii in Romania pana la sfarsitul razboiului, angajarea Romaniei militar pe frontul de Vest. Singurul castig Dictatul de la Viena era declarat nul.

In tara doua cele guverne conduse succesiv de generalul Constantin Sanatescu s-au confruntat cu grave probleme: agresivitatea soldatilor sovietici la adresa civililor romani concretizate prin crime, violente fizice, jafuri, violuri si alta agresivitati care au dus la timorarea romanilor, ambitiile nefaste ale P.C.dR. manifestate intai prin iesirea din Blocul National Democrat si formarea in septembrie 1944 a Frontului National Democrat. Scopul comunistilor romani fiind preluarea puterii si instaurarea unui regim communist cu sprijinul Uniunii Sovietice.

Deasemenea rivalitatea si neintelegerile dintre ministrii P.N.T-ului si P.C.dR-ului au blocat activitatea guvernelor conduse de generalul Sanatescu. In final pierderea ajutorului celor doua partide istorice a provocat demisia la inceputul lui decembrie 1944 a premierului Sanatescu.

Guvernarea Nicolae Radescu( 6 Decembrie 1944 - 28 Februarie 1945). Mai autoritar decat Sanatescu, premierul Nicolae Radescu a avut in fata aceleasi probleme ca si guvernele Sanatescu. Imixtiunile sovietice in treburile interne ale Romaniei , agresivitatea comunistilor romani dar si lipsa oricarui ajutor din partea anglo-americanilor au facut ca acest guvern sa nu poata sa-si desfasoare activitatea in folosul poporului roman.

Luna februarie 1945 s-a dovedit decisiva pentru intelegerea adevaratelor intentii ale sovieticilor si comunistilor romani. Prin numeroase greve si atacuri armate asupra sediilor primariilor, prefecturilor, politiei au provocat o grava insecuritate in tara.

Apelurile la calm adresate prin radio populatiei romane dar si condamnarea comunistilor, raspunzatori de situatia grava din tara au provocat caderea si acestui guvern la sfarsitul lunii februarie, adjunctului la insistentele ministrului de externe sovietic venit in Romania Andrei Visinski.

Cele 4 intalniri politice dintre regele Mihai si Andrei Visinski au fost foarte tensionate. Motivul neintelegerilor au fost acuzele Moscovei la adresa premierului Nicolae Radescu cum ca acesta ar duce o politica fascista, si de necooperare cu P.C.dR. Pe 28 februarie Nicolae Radescu si-a dat demisia spre satisfactia sovieticilor.

Pe 1 Martie Andrei Visinski a cerut suveranului roman sa anunte pana la sfarsitul zilei mandatarea ca premier a lui Petru Groza. Cererea sovietica va fi acceptata dupa consultari cu Iuliu Maniu si Dinu Bratianu.

Pe 6 Martie 1945 guvernul Petru Groza si-a inceput activitatea.In acest guvern cele doua partide istorice nu aveau nici un reprezentant. Acest guvern era o creatie a Frontului National Democratic. Pentru a crea iluzia ca acest guvern este de uniune nationala au fost create doua partide fantoma : P.N.L. -Tatarescu si P.N.T. - Alexandrescu incorporate in noul guvern.

Primele succese ale acestui guvern au venit rapid: Uniunea Sovietica a acceptat pe 9 Martie revenirea administratiei romanesti in Transilvania de Nord - Vest. A doua decizie a fost adoptarea rapida a unei reforme agrare, de mai mica amploare decat cea din 1923.

Greva Regala - a reprezentat ultima forma de blocare a comunizarii Romaniei de catre noul guvern communist. Regele Mihai nu a mai semnat nici un decret-lege al guvernului Petru Groza. Greva Regala a durat din august 1945 pana in Ianuarie 1946. In ciuda grevei regale guvernul Petru Groza nu a demisionat fiind puternic sprijinit de Uniunea Sovietica.

Alegerile din noiembrie 1946. Campania electorala a fost marcata de numeroase violente. Comunistii stiind ca nu au vreo sansa sa castige alegerile, au decis fraudarea lor. Metoda a fost simpla comunistii au numarat voturile la finalul alegerilor. Aceasta imensa frauda electorala a permis PCR-ului sa si continue procesul de comunizare al tarii.

In anii 1946-1947 principala tinta a comunistilor, aflati in ascensiune, au fost cele doua partide istorice PNL si PNT. Castigatorul real al alegerilor din 1946, Partidul National Taranesc nu si-a revenit din socul produs de pierderea alegerilor. Astfel ca in iulie 1947 dupa episodul Tamadau, toti liderii P.N.T. in frunte cu Iuliu Maniu si Ion Mihalache au fost arestati si ulterior judecati in procese spectacol si condamnati cu totii la ani grei de inchisoare.

Abdicarea regelui Mihai I. In decembrie 1947 doar monarhia mai reprezenta un obstacol in calea instaurarii republicii. Dusmanii comunistilor fie erau morti, fie in inchisori. Toate partidele politice cu exceptia PCR-ului erau desfiintate. In diverse regiuni ale tarii mici grupuri de partizani romani anti-comunisti incercau o rezistenta cat mai lunga posibil. Dar miscarea de rezistenta anti- comunista avea sa se sfarseasca pe la sfarsitul anilor '50.Nesustinuta material din Occident n-a avut nici o sansa.

Dupa revenirea din vizita pe care o efectuase in Marea Britanie, regele Mihai a fost chemat urgent la Bucuresti de catre primul-ministru Petru Groza sub pretextul unor treburi urgente, pe 30 Decembrie.

Regele Mihai crezand ca probabil se va discuta si despre posibilul sau viitor mariaj s-a conformat.La aceasta intalnire a participat surprinzator si Gheorghiu-Dej. Cei doi lideri comunisti i-au cerut regelui abdicarea. Stupefiat regele Mihai a cerut cateva minute de consultare cu mama sa regina Elena.

Dandu-si seama ca armata si intregul minister de interne erau in mainile comunistilor. Garda regala desfiintata.Plus amenintarea executarii persoanelor arestate la manifestatia pro-regala din 8 noiembrie 1945. Regele Mihai a semnat actul de abdicare obtinand promisiunea plecarii libere din Romania.

In seara zilei de 30 Decembrie a fost proclamata republica.

Grupurile de putere din interiorul P.C.dR.- ului:

Dupa incidentele de la Tatar-Bunar ( Sudul Basarabiei), si adoptarea legii Marzescu(1924), ca urmare a provocarilor comuniste, PCR-ul a fost nevoit sa activeze in clandestinitate toata perioada interbelica. Astfel PCR-ul nu a reusit sa si creeze o baza satisfacatoare in randurile muncitorimii sau in alte categorii defavorizate. Marea majoritate a membrilor PCR erau evrei, maghiari si ucrainieni. Foarte putini romani activau in PCR: Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu, Ion Gheorghe Maurer.

Dupa congresul VII al Cominternului (1935), PCR a adoptat retorica antifascista a ,, frontului popular ", si a incercat legaturi cu PSDR condus de Titel Petrescu si cu alte grupuri de stanga PNT dar a esuat. Perioada 1940-1944 a fost dominata de mari neintelegeri in PCR.

Cele 3 grupuri de putere erau:

1. La Moscova se afla grupul condus de Ana Pauker ( o stalinista inflexibila ). Intre 1935 - 1940 s-a aflat in inchisoare in Romania. Parerile ei politice erau considerate de adeptii ei infailibile.

2. Grupul comunist aflat in inchisorile romanesti in perioada 1940-1944 - liderul acestor comunisti era Gheorghe Gheorghiu Dej. Un individ hotarat, bun negociator si un intrigant perfect.

3. Grupul "Comitetul Central aflat in ilegalitate" condus de Stefan Foris.Alti membri importanti ai grupului: Constantin Parvulescu, Remus Koffler, Lucretiu Patrascanu etc. In toate cele 3 grupuri existau suspiciuni ca unii comunisti ar fi agenti ai Sigurantei.

Evolutia politica a Romaniei intre 1948-1954.

La inceputul anului 1948 a avut loc Congresul al VI -lea al PCR ( Congresul I al Partidului Muncitoresc Roman ) care a avut loc in perioada 21-23 februarie. In cadrul acestui congres s-a cimentat pentru urmatorii 41 de ani puterea comunista in Romania. Decizii importante ale acestui congres: Unificarea PCR-ului cu PSDR ( decesul acestui partid) si formarea Partidului Muncitoresc Roman. Dar rolul preponderent il avea PCR, care detinea majoritatea functiilor importante in stat.Exemplu: 4 din cei 5 membri ai Secretariatului Comitetului Central al PMR erau comunisti ( Ana Pauker, Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Teohari Georgescu) si numai unul fost membru al PSDR-ului ( Lothar Radaceanu). Si tot in cadrul acestui congres Lucretiu Patrascanu a fost demis din toate functiile detinute in PCR dar mai ales inlocuit din functia de Ministru al Justitiei dupa 4 ani ( 24 August 1944 - 23 Februarie 1948).

Stalinizarea Romaniei 1948-1953. Primul mare obiectiv nationalizat a fost Banca Nationala a Romaniei ( 28 decembrie 1946). Comunismul in plan economic insemna trecerea de la o economie de piata aflata in proprietate privata la o economie organizata de la centru aflata in proprietatea statului. Industria comunismul insemna dezvoltarea industriei grele in special a celei constructoare de masini, dar si a industriei siderurgice, cea a masinilor electrice si a industriei chimice.

In privinta agriculturii, comunismul insemna abolirea proprietatii private asupra pamantului si infiintarea gospodariilor colective.In 1949 a inceput colectivizarea. Acest proces a avut doua etape 1949-1952 si 1958-1962. A fost un proces foarte lung dar si foarte violent.

Deasemenea comunismul a urmarit distrugerea completa a societatii civile si inregimentarea vietii intelectuale si a culturii.Pentru a distruge relatiile interumane, indivizilor le-a fost indus un sentiment de teama. Atmosfera de teroare a fost indreptata impotriva tuturor straturilor sociale si in special impotriva tuturor categoriilor de inamici politici, fie ai PNL sau PNT, fie din randurile PCR- Lucretiu Patrascanu etc.Sistemul juridic a fost in asa mod reorganizat incat sa-l priveze pe simplul cetatean de orice sentiment de protectie.

In domeniul vietii intelectuale, scopul partidului comunist a fost acela de a anihila orice forma de creativitate autentica : literatura, istoria, arta si filozofia au fost subordonate ideologiei comuniste.Traditia culturala a fost reinterpretata in conformitate cu dogmele comunismului: diverse personalitati din literatura romana au fost eliminate din publicatiile oficiale, cenzura a fost aplicata drastic pentru a elimina orice aducea a ,, nationalism", ,, obiectivism" etc.

Academia Romana a fost restructurata prin eliminarea unora dintre cei mai prestigiosi membri ai ei, acuzati de convingeri ,, burgheze". Eminente cenusii precum Mihail Roller sau Petre Constantinescu-Iasi au devenit noii indrumatori ai stiintei si culturii in ,,Romania Populara".

Lupta pentru putere din interiorul PCR.

Chiar daca in multe aspecte cele 3 grupuri impartaseau aceeasi viziune politica si anume: instaurarea comunismului in Romania si metodele economice sovietice, intre liderii comunisti existau mari rivalitati. Lucretiu Patrascanu apartinea mai repede unui curent national comunist romanesc total diferit fata de viziunile lui Gheorghiu-Dej si Ana Pauker.El avea sa fie primul dintre liderii comunisti romani care aveau sa fie eliminati din partid.

Decaderea Anei Pauker. Dupa eliminarea lui Patrascanu, se parea ca intre Gheorghiu-Dej, Vasile Luca si Ana Pauker exista o colaborare armonioasa, care era subliniata de catre masina propagandistica orchestrata de Iosif Chisinevschi si Leonte Rautu. ,, Ana, Luca, Dej/ baga spaima in burgheji" era un faimos slogan al vremii, iar ordinea numelor conducatorilor partidului nu era intamplatoare.

Se crease imaginea ca exista o distributie a responsabilitatilor intre cei patru lideri, toti patru fiind secretari ai Comitetului Central al PCR si devotati Uniunii Sovietice si lui Stalin insusi. Gheorghiu-Dej, ca secretar general al PCR, detinea controlul asupra aparatului de partid. Ana Pauker si Vasile Luca controlau Ministerului Afacerilor Externe si, respectiv, Ministerul Finantelor. Teohari Georgescu, care, desi fusese un membru al nucleului din inchisori, ii era devotat Anei Pauker, conducea Ministerul de Interne.

Caderea Anei Pauker se leaga paradoxal de omul pe care-l idolatrizase o viata intreaga si anume conducatorul Uniunii Sovietice Iosif Vissarionovici Stalin. Cauzele acestei decaderi se gasesc in mentalul lui Stalin care nu avea incredere in nimeni, anti-semitismul lui Stalin, nu atat de violent ca al lui Hitler cat si din ruperea relatiilor diplomatice dintre Uniunea Sovietica si Iugoslavia lui Tito.

" Complotul Medicilor " evrei care au incercat sa-l omoare pe Stalin, stire foarte mediatizata de organul de presa al partdului comunist sovietic ,, Pravda". Cazul Anei Pauker are loc cand si in alte state est europene diversi lideri comunisti de etnie evreiasca sunt inlaturati din functiile de conducere cum ar fi Rudolf Slansky in Republica Populara Cehoslovacia.

In Romania, soarta comuniste evreice Ana Pauker se hotaraste in 1952. Ea facea parte din troika care conducea Romania, alaturi de Gheorghiu-Dej(secretarul general al PCR) si Vasile Luca. Dupa o marturie neatestata si de alte surse, in timpul unei intalniri pe care ar fi avut-o cu Dej in 1951, Stalin s-ar fi mirat ca in Romania n-au fost inca arestati agentii titoismului si ai sionismului si i-ar fi cerut sa fie o ,, mana de fier".

In mai 1952 Vasile Luca, ministrul de finante, este destituit in acelasi timp cu Teohari Georgescu, ministru de interne, dupa care vor fi condamnati la moarte. Dar sentinta va fi schimbata ulterior in munca silnica pe viata. Urmeaza Ana Pauker, ministru al Afacerilor Externe, a fost destituita in iulie 1952, arestata in februarie 1953, va fi eliberata la interventia lui Molotov in 1954 si apoi definitiv inlaturata din viata politica comunista.

CAPITOLUL II. Pozitia Intelectualitatii in Partidul Comunist din Romania( P.M.R). Inainte de 23 August 1944 P.C.dR. avea cei mai putini intelectuali dintre toate partidele cu care a semnat formarea Blocului National Democratic.

Inainte de 23 August 1944 P.C.dR si-a gasit foarte putin aderenti intelectuali din cateva cauze simple: 1. P.C.dR ul activa in ilegalitate inca din 1924 ( anul in care miscarea comunista a organizat incidentele de la Tatar Bunar urmata de Legea Marzescu care interzicea activitatea politica a partidului comunist in Romania).

2. Din ilegalitatea in care se afla P.C.dR.-ul nu a putut participa la viata politica din perioada interbelica si nici sa participe la alegeri politice.

3. Afiliat ca toate partidele comuniste la Comintern( sediul Cominternului era la Moscova), P.C.dR-ul urma orbeste politica externa a Moscovei care sustinea ca : Romania era un stat imperialist care a cucerit si inglobat in granitele sale urmatoarele popoare :basarabean , transivanean, bucovinean. In consecinta a dus o politica anti-statala romaneasca.

4.P.C.dR-ul sustinea cedarea Basarabiei Uniuniii Sovietice si a Transilvaniei in contul Ungariei si in consecinta revenirea la granitele din 1912.

5. Cu exceptia primului secretar-general al P.C.dR-ului care a fost roman incepand din 1924 si pana in 1944, partidul a fost condus numai de cetateni romani de diverse etnii: Elek Koblos - maghiar, Boris Stefanov -bulgar etc.

6.Din cei aproape 1000 de membri ai P.C.dR -ului peste 800 erau reprezentanti ai minoritatilor: foarte multi evrei si maghiari, ceva bulgari, rusi, ucrainieni si cum era de asteptat foarte putini romani. Exemple de romani membri ai P.C.dR in acea perioada: Constantin Parvulescu, Gheorghiu-Dej, Lucretiu Patrascanu si alti cativa.

La capitolul clase sociale cei mai multi proveneau din randurile muncitorimii, ex.Gheorghiu-Dej, Constantin Parvulescu etc. Intelectualii erau foarte putinii. Dintre acestia foarte multi erau de etnie evreiasca : sotii Marcel si Ana Pauker, Belu Zilber ( foarte bun prieten cu Lucretiu Patrascanu si un apropiat al acestuia in perioada 1944-1948). Doar un singur roman a fost intelectual inainte de 23 August 1944 si anume Lucretiu Patrascanu, reprezentantul partidului comunist la actul de la 23 august 1944 si ulterior ministru al justitiei in perioada 1944-1948.

Lucretiu Patrascanu a fost un comunist doctrinar al partidului, singurul care s-a bucurat de respectul elitelor PNL si PNT, si tot singurul care a reusit sa si creeze o anumita simpatie in randul populatiei romanesti in perioada 1944-1948. Fiind perceput de romani ca un comunist-nationalist care cunostea foarte bine realitatile Romaniei spre deosebire de uneltele Moscovei total antiromanesti ex: Emil Bodnaras, Ana Pauker sau Vasile Luca.

In sprijinul popularitatii sale in randul populatiei romane stau marturie si cele doua discursuri tinute de el la Cluj ( vara 1945 si 1946), cand s-a situat pe o pozitie se forta contra revendicarlor teritoriale ale Ungariei si tot unde dusmanii sai politici i-au reprosat in timpul lungului sau proces propozitia ,, Inainte de a fi comunist sunt roman".

Pentru a-si consolida pozitia sa de doctrinar-comunist si de ideolog al P.C.dR., imediat dupa 23 august 1944 a publicat 4 carti din care 3 carti strict politice:

1. Cea mai importanta lucrare a sa a fost ,, Sub Trei Dictaturi", unde a facut o analiza critica politica a primilor 3 Regi ai Romaniei si in special a domniei lui Carol al-II-lea, din punctul sau de vedere. Obiectiv sau nu.

2. Alta lucrare foarte importanta a sa a fost ,, Un veac de framantari sociale 1821-1907 ". In care autorul pune accentul pe problema taraneasca, nu uita nici de rascoala taraneasca din 1907. Alta problema sesizata de scriitor a fost critica la adresa clasei de oameni bogati ai Romaniei, pe care ii acuza ca s-au imbogatit pe cai mai putin oneste.

3.In Cartea ,, Problemele de baza ale Romaniei " Lucretiu Patrascanu reanalizeaza cauzele saraciei populatiei romanesti, starea taranimii, a muncitorimii, face si diverse comparatii cu alte state mai dezvoltate, propune si unele solutii.

Pe 9 Decembrie 1945 Lucretiu Patrascanu a tinut la Sala ,, Scala " un important discurs intitulat ,, Pozitia Partidului Comunist Roman fata de intelectuali " si care va fi publicat de editura Partidului Comunist Roman in 1946.

In acest discurs Lucretiu Patrascanu facea un apel la toti intelectualii din Romania care nu au participat la guvernarile politice din Romania perioadei 10 februarie 1938 - 23 august 1944 pentru a adera la PCR si a ajuta la refacerea tarii. Punctele esentiale ale acestui discurs au fost : 1. explicarea pozitiei P.C.dR fata de intelectuali pana la 23 august 1944,

2.De ce partidul comunist are nevoie de intelectuali pentru refacera tarii dupa razboi.

3. Lucretiu Patrascanu nu a pierdut ocazia de a critica guvernarile Romaniei de la 1918- la 6 martie 1945.

4. A infierat partidele de extrema dreapta in special Miscarea Legionara.

5. A laudat guvernul Groza pentru progresele realizate.

6. A subliniat rolul determinant pe care intelectualitatea romaneasca care va intra in randul PCR-ului il va avea in viitor.

Acest discurs a avut este important pentru ca a avut un impact deosebit in intelegerea atitudinii PCR fata de intelectualii romani, deoarece a prezentat bazele colaborarii dintre intelectualitate si noua putere comunista.

De amintit Lucretiu Patrascanu a fost primul dar si singurul intelectual roman comunist care a facut parte din elita conducatoare a PCR-ului in perioada 1921-1947. Dupa eliberarea lui Patrascanu din toate functiile detinute de acesta in stat si partid ( februarie 1948) doar Mihail Sadoveanu a mai detinut functii in partid si stat in perioada dintre 1948-1954. In rest nici un alt intelectual nu a mai fost primit in randurile elitei comuniste pana 1954.

Influenta sovietica asupra intelectualitatii romanesti in perioada 1948-1953.

Imediat dupa abolirea monarhiei regimul comunist a trecut la distrugerea multor valori culturale romanesti care nu corespundeau cu noile valori comuniste.Astfel a fost lichidata presa necomunista. Membrii Academiei Romane au fost inlocuiti cu niste comunisti notorii, vechii membrii au fost arestati.Invatarea limbii ruse inca din scoala generala a devenit obligatorie. Tot in programa invatamantului a mai intrat si o materie despre glorioasa istorie a Partidului Comunist din Romania. Dar si invatarea istoriei Partidului Comunist Sovietic, importanta universala a conducatorilor sovietici Lenin si Stalin, geografia si istoria Uniunii Sovietice. A fost infiintat muzeul prieteniei sovieto-romane.Predarea religiei a fost interzisa. In locul icoanelor au fost introduse portretele diverselor personalitati comuniste. Au devenit obligatorii defilarile comuniste unele fiind si in zilele de pasti.

Noua cultura comunista.

Imediat dupa instaurarea republicii comuniste, noua putere a impus o orientare pro-sovietica in toate domeniile.Din biblioteci si librarii au fost scoase peste 8000 de carti care nu erau pe placul comunistilor. A fost impusa o cenzura extrema.Nimic nu putea fi publicat, jucat sau interpretat fara aprobarea regimului comunist. S-au luat masuri pentru distrugerea tuturor legaturilor culturale dintre Romania si Europa Occidentala.Valorile autentice romanesti au fost inlocuite cu non-valori comuniste. Prestigiosi oameni de cultura romani au fost arestati si condamnati la inchisoare in mod abuziv. Efectele comuniste de distrugere a intelectualilor si culturii romanest sunt sesizabile si astazi.

In anul 1956 putin inainte dar mai ales dupa revolutia maghiara din octombrie-noiembrie, a urmat un imens val de arestari din randul studentilor romani. Fara a fi membru al PCR nu puteai ajunge in nici o functie importanta in regimul comunist. Pentru a simti teroarea comunista Securitatea a creat o adevarata plasa de informatori (turnatori) cu scopul de a cunoaste adevarata simpatie a intelectualilor in privinta PCR-ului.

Din cauza cenzurii intelectualitatea romaneasca nu a putut intelege corect evenimentele petrecute in Europa Occidentala dar a inteles corect mesajul Primaverii de la Praga din 1968.

Singura initiativa a intelectualilor romani in perioada regimului comunist a fost sa profite de deschiderea nationala spre achizitii in elemente europene si mondiale.

Invatamantul obligatoriu din Romania a dus la eradicarea analfabetismului din Romania si a mai ajutat la formarea unei noi generatii de intelectuali proveniti foarte multi din mediul rural.

Regimul comunist nu s-a considerat niciodata acceptat 100% de poporul roman astfel ca noua generatie de intelectuali trebuia sa indobitoceasca romanii cu laude la adresa partidului comunist.Din lipsa de principii, opportunism ieftin multi asa zisi intelectuali au participat la jocul PCR-ului.

Dar lipsa de principii a deschis a deschis larg usa speculatiilor. Intelectualitatea romaneasca a fost crunt anchilozata de regimul comunist. Numai oamenii cu un trecut patat aveau voie in randul elitelor romanesti.Astfel santajarea acestora era o metoda foarte usoara.

Intelectualitatea in cadrul regimului comunist nu a jucat un rol determinant in viata politica comunista.Nici nu avea cum. Partidul comunist fiind un partid de mase, in care erau reprezentanti toate categoriile socio-profesionale ale Romaniei. Lucretiu Patrascanu a reprezentat un caz singular de comunist roman devotat 100% miscarii comuniste. El a fost singurul intelectual membru al Partidului Comunist Roman din 1921( anul infiintarii), a continuat activitatea politica in cadrul acestui partid, iar in 1944 a fost delegatul comunistilor la negocierile cu partidele istorice si la semnarea formarii Blocului National Democratic( 20 iunie 1944), si a jucat un rol mai mult sau mai putin modest la 23 august 1944. Dupa 23 august 1944 a devenit ministru al justitiei pana in februarie 1948. Din aceasta functie a legiferat principalele legi care aveau sa suprime sistemul democratic si monarhia din Romania ducand la instaurarea regimului comunist din Romania dar sub invidia colegilor comunisti avea sa fie arestat in 1948 si apoi executat in 1954.