Cateva argumente convingatoare impotriva autonomiei etnice: Bisericile vechi romanesti, dar si cele disparute si daramate din Episcopia Ortodoxa a Covasnei si Harghitei

Pentru cei care insista, cu o consecventa demna de o cauza mai buna, pentru obtinerea autonomiei pe criterii etnice a asa-zisului Tinut secuiesc", fara a tine cont de istoria, valorile si interesele populatiei romanesti din zona, le reamintim cateva argumente care vorbesc elocvent despre necesitatea pastrarii caracterului multietnic si pluriconfesional al acestor bine-cuvantate meleaguri din inima Romaniei. Vom prezenta din Sematismul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, bisericile romanesti vechi existente si azi in jud. Covasna (construite in secolele XVIII si XIX), bisericile ortodoxe si greco-catolice disparute, de-a lungul timpului, precum si bisericile ortodoxe si greco catolice daramate samavolnic in perioada 1940-1944, dupa Dictatul de la Viena.

Dintre bisericile romanesti existente si azi in judetul Covasna, le prezentam doar pe cele construite pana in secolul al XIX-lea, cu precizarea ca, pana la Decretul de toleranta emis de imparatul Francisc Iosif al II-lea in anul 1781, romanii ortodocsi nu au avut dreptul de a construi biserici din piatra. Dupa aceasta data, doar comunitatile ortodoxe care aveau un minim 100 de familii de credinciosi, puteau sa-si zideasca locasuri de cult. In aceste conditii, majoritatea bisericilor romanesti existente in judetele Covasna si Harghita, sunt ridicate pe locul vechilor locasuri de cult ortodox construite din lemn.

Nu prezentam bisericile ortodoxe construite in cele doua judete, dupa infaptuirea Marii Uniri, cand aceste biserici, dupa secole de intoleranta, au fost inaltate si cu sprijinul Statului Roman, ci doar pe cele construite pana la Unirea din 1 decembrie 1918. Se poate astfel pune in evidenta efortul facut de cele peste 50 de comunitati romanesti din Arcul intracarpatic pentru a-si asigura institutiile necesare pastrarii identitatii lor nationale si confesionale.

I. Biserici existente, construite in secolele XVIII si XIX

A. Judetul Covasna: "Sf. Nicolae" Aita Mare (1866), "Sf. Nicolae" Barcani (1896), "Adormirea Maicii Domnului" Belin (1776), "Sf. Nicolae" Bixad (1835), "Sf. Nicolae" Bretcu (1783), "Sf. Gheorghe" Cernatul de Jos (1782), "Sfintii Ap. Petru si Pavel" Chichis (sec al XVIII-lea), "Sf. Nicolae" Capeni (1712), "Sf. Nicolae" Covasna (1794-1800), "Adormirea Maicii Domnului" Dobarlau (1795), "Sf. Dumitru" Dobolii de Jos (1895), "Sf. Nicolae" Ghelinta (1880), "Schimbarea la fata" Haghig (1854), "Sf. Gheorghe" Intorsura Buzaului (1848), "Sfintii Ap. Petru si Pavel" Lisnau (1813), "Sf. Dumitru" Marcus (1864), "Adormirea Maicii Domnului" Martanus (1796), "Sf. Nicolae" Micfalau (1878), "Nasterea Maicii Domnului" Ozun (1830), "Cuvioasa Paraschiva" Papauti (1814), "Sf. Gheorghe" municipiul Sf. Gheorghe (1790), "Adormirea Maicii Domnului" Tg. Secuiesc (1754), "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" Valea Mare (1793), "Sf. Teodor Stratilat" Valcele (1843), "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" Varghis (1814), "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" Zagon (1814), "Adormirea Maicii Domnului" Zabala (1777).

La aceste se adauga bisericile "Sf. Gheorghe" Batani (1900), "Sf. Gheorghe Aita Medie (1903), Araci - capela amenajata in fosta casa culturala - 1910, construite la inceputul secolului XX

B. Judetul Harghita: "Sf. Nicolae" Bilbor (1800), "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" Bodogaia (1700), "Sf. Mucenic Gheorghe" Ciucsangeorgiu (1840), "Sf. Apostoli Petru si Pavel" Craciunel-Meresti (1877), "Sf. Nicolae" Eliseni (1887), "Adormirea Maicii Domnului" Frumoasa (1879), "Adormirea Maicii Domnului" Galautas (1791), "Nasterea Maicii Domnului" Gheorghieni (1900), "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" Imper (1884), "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Joseni (1850), "Sf. Nicolae" Lazaresti (1711), "Sf. Nicolae" Porumbenii Mari (1787), "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Sacel (1847), "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Sandominic (1787), "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Toplita (1867), "Sf. Mucenic Gheorghe" Uilac (1784), "Adormirea Maicii Domnului" Vidacut (1868), "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" Voslobeni (1864), "Nasterea Maicii Domnului" Manastirea Doamnei (1658). La acestea se adauga bisericile din: Barasau (com. Corbu), Livezi, Sarmas si Subcetate construite in perioada 1900-1912.

II. Biserici disparute

A. Judetul Covasna: Batanii Mici - capela ortodoxa ridicata in 1926, exista inca in 1970; Bodoc - la biserica ortodoxa din localitate, in 1699, slujea "popa Kosztin", iar in 1733, "popa George". Nu se cunoaste soarta ulterioara a acestei biserici; Borosneul Mic - biserica de lemn "foarte mica si saracacioasa" (avea casa parohiala si preot), a fost mutata in catunul Valea Mare, impreuna cu majoritatea credinciosilor; Chilieni - vechea biserica ortodoxa este mentionata si in documente din sec. XIX; Coseni - despre fosta biserica greco-catolica, aminteste vechiul clopot cu inscriptie in limba maghiara, aflat pana nu de mult in clopotnita din cimitirul satului, impreuna cu celalalt clopot donat in perioada interbelica, de Scoala Normala din Braila; Dalnic - biserica ortodoxa cu hramul "Sf. Gheorghe" este mentionata in documente in anul 1792; Ghidfalau - biserica ortodoxa mentionata in documente in 1733 (preot Moise Boieru) si in 1762, la sfarsitul sec. XVIII a devenit greco-catolica. In 1872, "un vant puternic a distrus complect biserica romanilor"; Icafalau - la biserica "Sf. Ioan", in 1794, slujea "popa Gheorghe"; Ilieni - la biserica ortodoxa din localitate, in anul 1733, slujea "popa Stefan". Dupa trecerea la uniatie, in 1882, credinciosii greco-catolici au ridicat biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", locas care a existat pana in perioada interbelica; Lemnia - la biserica ortodoxa din localitate, in anul 1733, slujea preotul Dragomir. Dupa trecerea la uniatie, in 1856, credinciosii greco-catolici au construit o noua biserica pe locul celei vechi. O furtuna din anul 1956 a distrus sfantul locas, ramas din 1940 fara preot si credinciosi; Let - biserica ortodoxa la care in 1733 slujea "popa neunit Ionascu", este amintita si la inceputul sec. al XIX-lea; Magherus - biserica ortodoxa a fost ctitorita in 1786 de negustorul brasovean George Radu Leca; Moacsa - biserica ortodoxa din sat, ramasa fara credinciosi datorita vitregiilor vremii, s-a darmat in jurul anului 1870; Miclosoara - altarul semicircular cu cornisa poligonala, provenit de la o veche biserica romaneasca- asa cum afirma unii cercetatori- este inglobat in biserica romano-catolica; Olteni - despre fosta biserica romaneas-ca vorbeste o scrisoare a preotului Boier din Olteni din 1813 adresata preotului ortodox Streja din Glajaria Malnasului (Micfalau); Sanzaieni - fosta biserica ortodoxa este mentionata in anii 1733 (cand slujea "popa Andrei"), 1750 si 1762. Din pacate, si in acest caz, in anul 1772 "un vant puternic a distrus complect biserica romanilor". Datorita scaderii numarului credinciosilor ortodocsi, nu s-a mai ridicat alta biserica; Turia - biserica ortodoxa este atestata de documente la 1750 si 1781 (cand avea ca preot interimar pe Bucur Stoicovici). In anul 1811, credinciosii romani, impreuna cu biserica lor, au trecut la greco-catolici. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil" zidita in 1877, in anul 1960, a fost doborata de o furtuna mare. La fel ca si credinciosii de odinioara, deznationalizati si trecuti la romano-catolici, clopotul fostului lacas de cult romanesc, apartine azi bisericii catolice din sat; Valea Crisului - in anul 1750, este consemnat in documente preotul roman din Valea Crisului, iar in 1762, biserica ortodoxa. Dupa trecerea la uniatie, in 1795, "popa Bucur" este transferat la parohia din Lemnia. De atunci nu se mai stie nimic de soarta bisericii; Zoltan - despre fosta biserica ortodoxa, marturiseste un inscris de pe o Cazanie, din 1752.

B. Judetul Harghita: Aldea - biserica de lemn construita in 1727 dispare "coplesita de vremi" in 1787. In acelasi an s-a ridicat o alta biserica din lemn, cu hramul "Sf. Nicolae", disparuta ulterior; Atia - unii autori sunt de parere ca a fost o biserica romaneasca disparuta la finele sec al XVII-lea; Atid - in sec. al XVIII-lea, romanilor din Atid "li s-a luat biserica si li s-a interzis sa cladeasca una noua; ei au trecut in mare parte la romano-catolici, iar restul la unitarieni si calvini"; Comanesti, com. Martinis - In Cartea Funciara a localitatii, la nr. 208 si 343, inainte de 1918, era intabulat pamantul, padurea si pasunea Bisericii greco-catolice din Comanesti; Corund - in deceniul trei al sec. XX, documentele consemnau faptul ca biserica romaneasca de la Corund era total ruinata; Cozmeni - biserica "Sf. Simion Stalpnicul" ridicata in 1875 (foarte probabil renovata la acea data, nu mai exista in 1932); Cusmed, com. Atid - in sec. al XIX-lea, "din lipsa de preot si in urma darmarii bisericii romanesti, credinciosii ortodocsi au fost atrasi la calvinism"; Goagiu - documentele ecleziastice romanesti mentioneaza existenta unei biserici ortodoxe in secolul al XVIII-lea; Ghidut - printr-o circulara a episco-pului Alba Iuliei din august 1918, cei 79 de credinciosi greco-catolici, impreuna cu biserica lor, au fost trecuti la catolicism. Lunca de Sus - biserica de lemn din 1800 a "cedat" locul celei din piatra, azi disparuta; Madaras - in 1787 s-a construit o biserica noua, insa pe cartile bisericesti proprii erau insemnari din 1692; Matiseni - in anul 1752, "popa Mihai din Matiseni a pus zalog pe un exemplar din Indreptarea legii in Rusul Bargaului cu o jura pentru 10 florini"; Nicolesti - biserica de lemn refacuta in anul 1846, a fost devastata in 1943-1944, apoi a fost parasita si a disparut in timp; Porumbenii Mici - conscriptia din 1733 mentioneaza aici existenta unei biserici fara preot, cuprinsa in "districtul Cichindealului"; Plaiesi de Sus - conscriptia din 1760 confirma existenta bisericii. Biserica de demult a fost de lemn, urmata de cea de zid, ale carei ruine se mai vedeau cu cateva decenii in urma; Soimusu Mare - despre fosta biserica ortodoxa sta marturie insemnarea de pe Apostolul tiparit la Blaj: "Eu, popa Vasile de la Soimusu, au dresu aceasta carte la 1795"; Soimusu Mic - in 1935, se mai vedeau ruinele unei vechi capele ortodoxe, numita de localnici "Olahkapolna"; Tomesti - ruinele bisericii de zid, distrusa de tatari in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, dainuie si astazi pe dambul ramas in afara satului, in cimitir, unde majoritatea numelor de pe cruci sunt ale unor romani maghiarizati.

III. Bisericii distruse in anii 1940-1944, in timpul ocupatiei fasciste ungare

A. Judetul Covasna: Biserica ortodoxa din Biborteni a fost construita in perioada 1935-1937. Sfintirea s-a facut de catre Mitropolitul Nicolae Balan, in prezenta lui Nicolae Iorga, a altor autoritati judetene si locale. In toamna anului 1940 a fost daramata, preotul Hariton Eseanu silit sa paraseasca localitatea, iar credinciosii au fost obligati sa treaca la confesiunea reformata. Pe locul bisericii a fost amplasata o carciuma; Biserica ortodoxa din Borosneul Mare a fost construita in perioada interbelica, insa tragicele evenimente din 1940 a facut ca biserica sa nu poata fi sfintita. In septembrie 1940 a fost daramata pana la nivelul ferestrelor. Ruinele acestei biserici, impreuna cu cele ale bisericii greco-catolice din localitate au rezistat pana in 1961, in timpul Regiunii Autonome Maghiare, cand au fost daramate pentru "sistematizarea" centrului comunei; Capela greco-catolica din comandau a fost construita in perioada interbelica si distrusa in toamna anului 1940. (In 1999-2000, pentru credinciosii ortodocsi din localitate s-a construit o biserica de lemn sfintita de P.S. Ioan Selejan); Biserica ortodoxa din Capeni a fost construita in 1937. In toamna anului 1940 a fost daramata, impreuna cu o troita amplasata in centrul satului. Preotul Nicolae Colceriu a fost izgonit, iar credinciosii ortodocsi au fost siliti sa treaca la confesiuni de expresie maghiara. (Prin grija Ligii Cultural-Crestine "Andrei Saguna", in 1996, pe locul fostei biserici a fost ridicata o cruce, sfintita de catre P.S. Ioan Selejan). In localitate exista biserica veche, monument istoric de la 1712, care a scapat furiei din 1940; Capela ortodoxa din Catalina. A fost construita in 1939 si daramata in toamna anului 1940, impreuna cu clopotnita si cu troita de langa capela; Biserica ortodoxa din Doboseni a fost construita intre 1935-1937. Dupa instalarea administratiei maghiare, noile autoritati, cu sprijinul militarilor horthysti, au obligat credinciosii ortodocsi sa-si darame propria biserica. (Dupa 1995 ruinele au fost curatate de tonele de gunoaie depozitate in decursul anilor, si aceste sfinte relicve au fost consolidate si conservate de catre P.S. Ioan Selejan); Biserica ortodoxa din Filia Constructia bisericii a inceput in 1939, a ajuns in 1940 pana la centura de beton deasupra ferestrelor, iar in septembrie 1940 noile autoritati civile si militare ungare au ras de pe fata pamantului cladirea neterminata a bisericii, iar credinciosii ramasi fara preot au fost siliti sa treaca la confesiunile de expresie maghiara; Biserica ortodoxa din Herculian a fost construita si pictata intre 1935-1937, iar sfintirea ei a fost facuta de mitropolitul Nicolae Balan. In decembrie 1940 a fost daramata, iar ruinele au fost transformate in groapa de gunoi a satului. (Prin grija P.S. Ioan Selejan, ruinele sfintei biserici de odinioara au fost curatate, consolidate si protejate prin construirea unui acoperis); Biserica ortodoxa din Comolau, comuna Reci, a fost construita intre anii 1938-1940. In toamna anului 1940 a fost daramata si arsa pana la temelie, preotul Ioan Rauca a fost izgonit din localitate, iar credinciosii au fost siliti sa treaca la confesiunile maghiare. (Din initiativa Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna" in toamna anului 1997, a fost inaltata o troita pe locul fostei biserici). Terenul pe care fusese construita biserica a fost atribuit pe baza Legii 18 unui localnic de etnie maghiara; Biserica ortodoxa din Racosu de Sus a fost construita intre anii 1934-1937 si sfintita de catre Mitropolitul Nicolae Balan in 1937. Biserica a fost distrusa in decembrie 1940. Pe locul bisericii a fost ridicata o gradinita, iar pe locul Sfantului Altar a fost amplasat atunci, ca semn suprem de profanare, un W.C. Preotul Ilarie Capalnean a fost izgonit, iar credinciosii trecuti cu forta la confesiunile maghiare; Biserica ortodoxa din Varghis a fost construita intre anii 1935-1937 si sfintita de Mitropolitul Nicolae Balan. In septembrie 1940 a fost daramata pana la temelie, preotul Ioan Popa izgonit, iar credinciosii fortati sa treaca la confesiunile maghiare. (Dupa 1990, reprezentantii romani ai societatii civile din jud. Covasna, au solicitat Primariei locale autorizatia pentru amplasarea unei troite pe locul bisericii daramate, obtinand-o doar in 1999, dupa interventia romanilor din diaspora, fiind inaltata si sfintita in 8 iulie 2001).

B. Judetul Harghita: Biserica greco-catolica din Aldea a fost construita in 1937, inlocuind pe cea veche, atestata inca din sec. al XVIII-lea. In toamna anului 1940, biserica a fost distrusa, preotul Gheorghe Todoran izgonit, iar credinciosii fortati sa treaca la confesiunile maghiare; Biserica ortodoxa din Borsec, construita din lemn si ctitorita in 1925 de Patriarhul Miron Cristea, in septembrie 1940 a fost distrusa. Catapeteasma a fost salvata de un credincios din Capu Corbului. (cu sprijinul Episcopiei ortodoxe a Covasnei si Harghitei si a unor generosi sponsori se afla in constructie o noua biserica); Biserica greco-catolica din Craciunel a fost construita in 1935 inlocuind-o pe cea de la 1877. Dupa pronuntarea Dictatului de la Viena, biserica a fost distrusa intr-o singura noapte si toti credinciosii trecuti cu forta la cultele maghiare; Biserica greco-catolica din Ditrau a fost construita pe locul uneia mai vechi si sfintita in 1936. In toamna anului 1940 a fost daramata, preotul Eugen Ariesan izgonit, iar credinciosii fortati sa treaca la romano-catolicism. (In 1999, Liga Tineretului Ortodox din Sf. Gheorghe a solicitat Primariei autorizatie pentru ridicarea unei troite, dar solicitarea a fost refuzata); Capela ortodoxa din Lueta a fost amenajata in anul 1933 intr-o casa a unui credincios roman. In toamna anului 1940, a fost desfiintata, iar credinciosii trecuti la cultele de expresie maghiara; Biserica greco-catolica din Martinis a fost construita in 1935, sub pastorirea preotului Ioan Suciu. In 1943, biserica a fost darmata si credinciosii trecuti cu forta la Biserica catolica; Biserica greco-catolica din Mihaileni a fost construita in 1937. Dupa septembrie 1940, credinciosii romani au fost fortati sa treaca la romano-catolicism, fiind complet deznationali-zati, proces care a continuat si in anii Regiunii Autonome Maghiare. Din aceasta cauza, in 1976, Episcopia ortodoxa de Alba Iulia, este nevoita sa recurga la un compromis, fiind de acord cu conditia pusa de autoritati de demolare a bisericii ramasa astfel fara credinciosi, pentru a aproba construirea bisericii ortodoxe din Balan; Biserica greco-catolica din Meresti a fost construita intre 1938-1939, inlocuind pe cea veche. In decembrie 1940 a fost distrusa, preotul izgonit, iar credinciosii trecuti cu forta la romano-catolici si unitarieni. Astazi se mai vad doar ruinele, martore a urgiei din anii Dictatului de la Viena; Capela ortodoxa din Mugeni, construita in perioada interbelica, a fost distrusa dupa 1940; Biserica greco-catolica din Ocland A fost construita intre anii 1937 -1939. In septembrie 1940 a fost distrusa, iar preotul greco-catolic Augustin Popa izgonit. Din materialele bisericii daramate, noile autoritati au construit atunci un local si o sala de gimnastica; Biserica ortodoxa "Sf. Dimitrie", de lemn din Poiana Veche (comuna Tulghes), construita in 1936, a fost distrusa prin ardere in anul 1943 "de mani nelegiuite"; Capela greco-catolica din Satu Mare. A fost amenajata intr-o casa privata in anul 1937. Dupa 1940, preotul Petru Suciu a fost izgonit, iar credinciosii trecuti la cultele maghiare; Capela ortodoxa din Vlahita a fost zidita si sfintita in 1937, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel". In toamna anului 1940, impreuna cu noua biserica aflata in constructie din anul 1939, a fost distrusa, preotul Emil D. Colceriu izgonit, iar credinciosii fortati sa treaca la confesiunile maghiare.(in anul 1999, P.S. Ioan, cu sprijinul unor generosi sponsori, a cumparat o casa in care s-a amenajat capela-paraclis, cu hramul "Sfantul Mucenic Grigore, episcopul Armeniei". Dupa refuzul consilierilor locali, de a acorda autorizatie de constructie pentru o noua biserica ortodoxa, in final s-a reusit inceperea unui nou locas de cult ortodox); Capela ortodoxa din Zetea. In anul 1937, pentru credinciosii ortodocsi din parohie si din filiile Dealul, Tarnovita si Bradesti s-a construit o capela ortodoxa, care a fost desfiintata in toamna anului 1940.

In legatura cu bisericile daramate, nici unul din motivele invocate de reprezentantii de ieri si de astazi ai comunitatilor maghiare din localitatile respective (razbunarea "umilintelor" suportate in anii "stapanirii romanesti", participarea "fortata" a cetatenilor maghiari la ridicarea bisericilor respective s.a.) nu pot scuza aceste acte de maxima intoleranta (in primul rand pentru ca nu sunt conforme cu realitatea). Dupa cum se stie, actiunea a fost dispusa de catre contele Teleki, primministru al Ungariei, si urmarea "curatirea satelor secuiesti" de bisericile "valahilor" construite in stil bizantin. De mentionat ca toate bisericile daramate samavol-nic in anii 1940-1944 erau construite in centrul satelor, spre deosebire de vechile biserici ortodoxe contruite la marginea dinspre padure a majoritatii localitatilor etnic mixte din zona.

Toate acestea trebuiesc corelate cu datele despre soarta credinciosilor romani, supusi unui dramatic proces de maghiarizare, cu accente de maxima intoleranta si discriminare, in deosebi in perioadele 1848-1849, 1867-1918, 1940-1944, 1948-1968 si cele de dupa decembrie 1989

Dupa infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei si intronizarea in scaunul arhieresc a Prea Sfintitului Ioan Selejan aceste rani adanci de pe trupul Bisericii Ortodoxe din Arcul intracarpatic au fost vindecate. Acest "Manole modern" - asa cum inspirat l-a numit publicista Angela Barsan - punand laolalta mistria si rugaciunea, a reusit ca intr-o perioada de numai 14 ani sa restaureze, sa repare si sa inalte biserici, manastiri, case parohiale si institutii de cultura laica si bisericeasca, in intreg areal de la izvoarele Oltului si Muresului. In toata aceasta perioada, tanara Eparhie Ortodoxa a Covasnei si Harghitei si vrednicul sau Vladica a fost un factor de intelegere si pace intre toti crestinii acestor meleaguri, o institutie care a promovat si promoveaza valorile crestinismului, racordate la cerintele vremurilor pe care le traim.

(material aparut in "Cuvantul Nou", Anul XIX, Nr. 5081, din 1 februarie 2008, Nr. 5082, din 4 februarie 2008 si Nr. 5083, din 5 februarie 2008)