Clasicismul

Clasicismul.

Stilul clasic al culturii moderne s-a elaborat treptat dupa 1600 si atinge apogeul in Franta, in timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea, preocupat de ordine si unitate chiar si in cazul gusturilor artistice la care aspira noua burghezie franceza. Punctul de sprijin al clasicismului era, evident, legat de Quattrocento renasterii italiene, care redescopera modelul clasic al Antichitatii, apreciat in mod unanim ca temelie a civilizatiei europene. Clasicismul a fost un curent literar-artistic care tindea sa imite modelele antichitatii greco-romane, impunandu-se in Franta si apoi in Germania. Clasicismul situeaza din nou, la inceputul culturii moderne, omul in centrul creatiei      artistice ca valoare suprema, promovand rationalitatea si moralitatea acestuia. Principiile estetice al clasicismului au fost puse de Nicolas Boileau (1636-1711) ideologul oficial literar al Frantei care in lucrarea "Art Poetique" considera ca ratiunea este primordiala, fiind "instrumentul" specific prin care in opera de arta dezvaluim adevarul din realitate. Regulile artistice in viziunea lui Boileau trebuie sa impuna in creatie: claritatea, ordinea si masura, prin care se afirma sensul moral al artei, caracterizat prin generalitate, esentialitate si spirit critic.

"Clasicismul in estetica, sublinia G. Oprescu, este acea tendinta catre simplicitate, claritate, logica si echilibru in tratarea unor teme cu un continut general omenesc, adica in care orice reprezentant al umanitatii, ori de unde ar proveni el, sa se poata recunoaste"[1]

Idealul clasic supunea filtrului ratiunii critice manifestarile spontane si excesele de orice fel, avand grija sa elimine exagerarile in ceea ce priveste realizarea grandiosului si maiestosului. Concepand clasicismul ca un ideal si un mod de viata, Ludovic al XIV-lea a angajat cei mai renumiti artisti din epoca sa proiecteze ansamblul arhitectural al palatelor si gradinilor de la Versailles, considerate, prin maiestatea si simetria lor armonioasa, cea mai grandioasa manifestare a artei clasice pe care ne-a lasat-o mostenire gloria "Regelui Soare" al Frantei.

In sfera creatiilor literare, clasicismul introduce analiza psihologica a personajelor, o nota de sobrietate si un vocabular elevat, mai ales, scriitorii de limba franceza care abordeaza toate genurile literare.

Printre marii clasici francezi mentionam personalitatea lui Pierre Corneille (1606-1684), fondatorul tragediei clasice franceze, prin care teatrul era chemat sa devina o scoala de caractere unde se formeaza calitatile morale ale omului, bazate pe ratiune, vointa si constiinta datoriei. Tragedia Cidul (1637) este capodopera reprezentativa pentru idealul clasic promovat de Corneille.

Mai tarziu, Jean Racine (1639-1699) acorda in dramaturgia sa atentie psihologiei pasiunilor si elegantei in expresie menite sa emotioneze, eroii sai slabi, indecisi, mereu victime ale propriilor lor pasiuni, diferiti de caracterele tari, cu vointa ilustrate de Corneille. Principalele tragedii a lui Racine sunt: Andromaca, Fedra, Esthera, Ifigenia s.a. Fedra este tragedia reprezentativa a lui Racine unde descrie drama femei care nu rezista dragostei vinovate pentru propriul sau fiu vitreg, prin care autorul fundamenteaza o tragedie psihologica.

Geniul comediei este reprezentat de Molière (1622-1673), unul din cei mai mari dramaturgi ai lumii, care in cele 30 de comedii ilustreaza tabloul social al Frantei din secolul al XVII-lea, extrem de colorat si veridic. Moliere satirizeaza snobismul si pretiozitatea saloanelor ("Femei savante", "Mizantropul"), amoralitatea nobililor (Don Juan), zgarcenia burgheza (Avarul) si interesele venale si diverse practici abjecte (Tartuffe). Printre poetii si fabulistii clasicismului francez mentionam pe La Fontaine.

Clasicismul constituit ca doctrina artistica s-a difuzat si s-a afirmat si in alte tari europene, astfel, in Anglia - John Milton si John Dryden; Germania - J.Cr. Gottsched; Rusia - Lomonossov si Antioh Cantemir. In literatura romana ecourile clasicismului se regasesc la poetii Vacaresti, Conachi, Asachi, I. Heliade Radulescu, s.a.