Constitutia Republicii Populare Romane din 13 aprilie 1948

Constitutia Republicii Populare Romane din 13 aprilie 1948

Impunandu-si controlul asupra intregii societati romanesti, Partidul Muncitoresc Roman, format prin fuziunea Partidului Comunist Roman cu Partidul Social Democrat, a actionat in primele luni de la alungarea regelui si constituirea Republicii Populare Romane pentru reorganizarea aparatului de stat ce trebuia sa serveasca scopurilor sale politice si economice. In 1948 au fost organizate alegeri generale pentru Marea Adunare Nationala, care urma sa adopte o noua lege fundamentala pentru Republica Populara. Datorita distrugerii democratiei alegerile din 28 martie au fost castigate de Frontul Democratiei Populare, alianta patronata de Partidul Muncitoresc Roman, care obtine 405 mandate din numarul total de 414. In conditiile inexistentei practice a unei opozitii, Partidul Muncitoresc Roman devine partid unic prin incetarea activitatii ramasitelor restului partidelor politice sau a partidelor satelit, iar in functia de secretar general al acestuia este ales Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Lucrarile noului organ legislativ, Marea Adunare Nationala sunt deschise la 6 aprilie 1948, iar ca prima actiune importanta a noii adunari, presedintele Consiliului de Ministrii, Petru Groza propune un proiect de Constitutie. Proiectul propus de de Petru Groza a fost votat in unanimitate de deputati intr-un interval foarte scurt pentru o lege fundamentala, astfel ca la 13 aprilie 1948 este adoptata Constitutia Republicii Populare Romane, document care a creeat cadrul juridic al noului regim politic instaurat la Bucuresti.

Inspirata dupa modelul constitutional sovietic, consfintind ca " intreaga putere emana de la popor" , Constitutia din 1948 instituia, de fapt, sistemul monopartidismului politic in tara nostra. Legea fundamentala desfiinta principiul democratic al separatiei puterilor in stat, stabilind ca organul central al statului roman , coordonator al intregii activitati economice si politice era Marea Adunare Nationala, toate celelalte organisme politice subordonandu-i-se acesteia. Pe baza prevederilor noii legi funadamentale au fost formate si celelalte organe de conducere ale statului. Astfel au fost formate Prezidiul Marii Adunari Nationale, un for de conducere pe linie de stat care avea 19 membrii, in fruntea caruia a fost desemnat C.I. Parhon, si Consiliul de Ministrii al Republicii Populare Romane, condus de Petru Groza. Un rol foarte important in dirijarea activitatii economice si politice a statului il avea prim-secretarul partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care era prim-vicepresedintele Consiliului de Ministrii, presedintele Consiliului Economic Superior si coordonatorul ministerelor economice si financiare.

Constitutia din 13 aprilie 1948 a avut un caracter provizoriu de la bun inceput, in care prevederile economice prevalau asupra celor politice, fiind instrumentul legal prin care se pregatea trecerea economiei sub controlul statului. Prevederile actului fundamental, intarite de o serie de acte normative adoptate ulterior au reusit sa duca rapid la indeplinirea obiectivelor propuse de Partidul Muncitoresc Roman, realizandu-se in acelasi timp o nivelare din punct de vedere economic a populatiei .