Viziuni despre modernizare in Europa secolelor XIX-XX

Viziuni despre modernizare in Europa secolelor XIX-XX

A. Europa veacului al-XIX-lea si modernizarea

Europa detine pozitia dominanta in economie, cultura, sistemul militar si colonial, are o superioritate de netagaduit in urbanizare, industrializare, nivel de trai si invatatura, standarde de viata, igiena si sanatate.

B. Conservatorism si liberalism: doua viziuni despre modernizare

Liberalismul dezvoltat la inceputul sec.XIX sustinea toleranta, dialogul, pluralismul, limitarea autoritatii statului, separarea puterilor in stat, regim constitutional, proprietate sacra si inviolabila, libertatile fundamentale ale omului, economie bazata pe initiativa privata si sistemul pietei libere.Conservatorismul se dezvolta in paralel si oarecum in opozitie fata de liberalism, sustinand monarhia constitutionala, facand apel la traditie, morala, ordine si ierarhie, pe rolul si locul institutiilor si a bisericii. Nationalismul se dezvolta pe fondul influentei revolutiei franceze si sustine dupa 1815 principiul dreptului popoarelor de a se organiza si constituii in state nationale.

C. Revolutia industriala

Secolul XVIII marcheaza trecerea de la trecerea la inlocuirea fortei umane si animale cu ceea a motorului cu aburi creat de englezul James Watt, motor utilizat in industria miniera, siderurgica, transporturi navale si feroviare. In agricultura se constata fenomenul imprejmuirilor prin care se constituie marile ferme de tip capitalist. Revolutia transporturilor incepe prin locomotiva cu aburi a lui George Stephenson. Anglia trece prima la revolutia industriala urmata dupa circa o jumatate de secol de Europa de vest si de nord si America de nord. A doua revolutie industriala incepe in jurul lui 1870 in Marea Britanie si se bazeaza pe inventii cum ar fi telefonul, telegraful fara fir, otelul, automobilul, motorul cu explozie, utilizarea energiei electrice, a petrolului si gazelor naturale. Se extind caile ferate transcontinentale ca transamericanul si transsiberianul, comunicatiile telegrafice si de navigatie transatlantica. Apar canalele Suez si Panama, se dezvolta bursa de marfuri si de valori, apare mecanizarea si chimizarea agriculturii, fapt ce sporeste productia de circa 30 de ori si scade pretul alimentelor. La 1900 a doua revolutie industriala triumfa in Marea Britanie si dominioanele sale, Europa de vest, SUA si Japonia.

D. Urbanizarea si lumea oraselor

Evolutiile economice se manifesta prin organizarea productiei pe baza diviziunii muncii si lucrului la banda, cresterea productiei datorita sporirii productivitatii, concentrarea productiei la sfarsitul secolului XIX in mari concerne, concomitent cu un rapid proces de urbanizare si de modificare a structurii economice prin predominanta industriei in realizarea produsului intern brut. Evolutiile sociale sunt legate de cele economice si se reflecta prin sporul demografic datorat cresterii nivelului de trai si de igiena si modificarea structurii sociale prin cresterea rolului economico-politic al detinatorilor de active bancare, comerciale, industriale si imobiliare, prin sporirea ponderii clasei de mijloc (medici, avocati, profesori, ingineri, functionari), cresterea numerica a muncitorimii si imbunatatirea conditiilor de munca a acestora(repaus duminical, zi de lucru de 8 ore, sistem de pensii de boala, varsta si invaliditate) si implicarea lor in viata politica si sociala.

E. Curente stiintifice si culturale

Curentele de gandire se dezvolta in secolul XIX incepand cu pozitivismul promovat de Auguste Comte,       care pune la baza evolutiei umane ratiunea, observatia si experimentul. Evolutionismul promovat de Charles Darwin exploateaza viziunea pozitivista privind evolutia lumii si vietii de la simplu la complex. Relativismul dezvoltat pe baza operei stiintifice a lui Einstein, Freud si Jung si a celei filosofice a lui Bergson si Nietzsche releva rolul subconstientului., a simturilor si trairilor in perceperea lumii. Pragmatismul promovat de William James considera adevarul ca rezultat al actiunii si succesului uman. Curentele artistice moderne se dezvolta odata cu romantismul in literatura(Goethe, Byron, Eminescu, W.Scott, Puskin, Al.Dumas), pictura(Delacroix, scoala de la Barbizon) si muzica(Wagner, Liszt, Beethoven, Chopin, Verdi, Strauss, Berlioz, Ceaikovski), urmat in jurul lui 1830 de realismul literar(Balzac, Tolstoi, Dickens, Zola) si in pictura(Courbet, Repin). In ultima treime a secolului XIX se afirma in pictura impresionismul(Monet, Manet, Renoir, Degas, Cezanne, Gaugain, van Gogh), simbolismul in literatura, expresionismul in sculptura si pictura(Klee, Kandinski) si cubismul (Picasso).

F. Modernizarea in Europa centrala si rasariteana: identitati nationale

Decalajul cultural, economic, social si ideologic al estului european se datoreaza si dominatiei imperiilor otoman, rus, austriac si german. Evolutia constiintei nationale, extins dupa revolutia de la 1848, combina la romani, sarbi, unguri, polonezi, cehi, croati, bulgari si greci elemente liberale si nationalist romantice. Se face apel in revendicarile nationale la un model statal de tip medieval considerat a fi "ideal": Dacia si Mihai Viteazul, statul lui Stefan Dusan, Regatul Sfantului Stefan, Uniunea polono-lituaniana, statul Moraviei Mari, Croatia lui Tomislav, taratul lui Krum si Simeon, Imperiul Bizantin.

G. Democratie si totalitarism

Sfarsitul razboiului mondial marcat victoria militara a statelor democratice si disolutia imperiilor multinationale si autocratic conservatoare. Pe ruinele lor s-au nascut si sau intregit state nationale care au incercat sa creeze si ele sisteme democratice. Viata politica britanica era dominata de disputa dintre laburisti, conservatori si liberali, ceea franceza oscila intre stanga si dreapta regrupata in coalitii temporare si relativ eterogene, in timp ce noua Germania a Republicii de la Weimar, a infrant insurectia comunista, fara a reusi sa contureze o stabilitate guvernamentala. Crizele declansate de instaurarea comunismului in Rusia si tentativele de puci comunist in Germania(1918) si Ungaria(1919), nu au avut urmari permanente.

Oferta totalitara cuprindea apelul la ordine, credinta, disciplina, solidaritate nationala si sociala, restaurarea vechii legalitati. Ea s-a prezentat sub forma comunismului, fascismului si national-socialismului. Fascismul este ideologia statului si a natiunii, dezvoltat in Italia de Partidul National Fascist condus de Benito Mussolini. Ea neaga liberalismul, democratia si pluralismul, combate marxismul si sustine ideea coeziunii natiunii si consensul national. Promoveaza economia statului corporatist, mitul natiunii unitare si a trecutului glorios al Italiei. Comunismul este ideologia claselor sociale, bazat pe ideea construirii societatii comuniste caracterizata prin sistemul partidului unic, dictatura proletariatului condus de un lider unic, internationalism proletar si ideologia luptei de clasa. In plan economic nega proprietatea privata urmarind cooperativizarea agriculturii, nationalizarea industriei, urbanizare si industrializare fortata, economie centralizata, dirijata si controlata de partidul unic. National-socialismul este ideologia rasei promovata in Germania de NSDAP condus de Adolf Hitler. Ideea statului totalitar, a regimului politienesc si a antidemocratismului si antiparlamentarismului este dublata de teoria rasei superioare germanice si de antisemitism visceral, ca si de ideea necesitatii obtinerii prin razboi de spatiu vital in dauna vecinilor.

H. Identitatea europeana

Capata contur in epoca interbelica datorita ideilor lui Victor Hugo, Aristide Briand, Richard Condenhove Kalergi, ce propun o federatie a natiunilor europene, eliberata de ideea hegemoniei germane, pericolul comunist si fascist sau izolationismul britanic. Punerea lui in aplicare in cepe in 1957 odata cu crearea CEE si devine realitate in 1992 prin tratatul de la Maastricht.