Din multitudinea argumentelor impotriva autonomiei pe criterii etnice a asa-zisului "Tinut secuiesc": Configuratia structurii etnice si confesionale a populatiei si a climatului de convietuire interetnica

Dupa declararea unilaterala a independentei provinciei Kosovo, in discursul unor lideri maghiari, s-au actualizat cererile de obtinere a autonomiei pe criterii etnice a asa zisului "Tinut secuiesc". Fata de aceasta situatie, sintetizand studiile si cercetarile intreprinse pe tema convietuirii interetnice din judetele Covasna-Harghita si partial Mures, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, prezinta cateva argumente impotriva autonomiei pe criterii etnice a asa zisului "Tinut secuiesc", din care rezulta cu claritate faptul ca, situatia din zona Covasna-Harghita-Mures, nu are nimic comun cu cea din Kosovo.

Este cunoscut faptul ca, legislatia si practica europeana promoveaza ideea de convietuire, in sensul de valoare sociala constand in acceptarea alteritatii, buna intelegere a diferitelor grupuri etnice in cadrul aceleasi comunitati teritoriale si deschiderea spre comu-nicare sau cooperare. Exista un punct de vedere recunoscut de catre majoritatea liderilor politici si civici, cat si de literatura de specialitate din tara si strainatate, conform caruia in prezent se poate vorbi de existenta la nivel national a "modelului romanesc de relatii interetnice", model intercultural bazat pe valorile bunei intelegeri si ale cooperarii, considerat etalon european pentru acordarea drepturilor minorita-tilor. De aceea, in locul demersurilor pentru institutionalizarea unei autonomii pe criterii etnice - autonomie care exista de facto in judetele cu populatie maghiara numeric majoritara, liderii politici si civici ar trebui sa actioneze pentru ca acest model sa fie promovat si in aceste judete, depasindu-se situatia actuala al existentei unui model de convietuire inter-etnica al "paralelismului etnic", sau in care raportul majoritatea-minoritate capata accente conflictuale, existand situatii de discriminare a romanilor si chiar de etnocratie.

In conceperea strategiilor de dezvoltare identitara a judetelor Covasna, Harghita si Mures, trebuie avut in vedere faptul ca populatia de nationalitate romana la recensamantul populatiei din 2002 era de 407.035 persoane (Covasna - 51.790, Harghita - 45.870, Mures - 309.375) reprezentand 36,04 % din populatia totala a celor trei judete, iar populatia de etnie rroma, la aceeasi data, era de 50.234 locuitori (Covasna - 5.973, Harghita - 3.835, Mures - 40.426) repre-zentand 4,44 % din populatia celor trei judete. Rezulta ca in judetele Covasna, Harghita si Mures 40 % din totalul populatiei este de nationalitate romana si de etnie rroma, deci nemaghiara. Populatia de etnie maghiara din cele trei judete, in anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna - 164.158, Harghita - 276.038, Mures - 228.275), reprezentand 59,18 % din totalul populatiei celor trei judete si 46,69 % din numarul total al maghiarilor din Romania (1.431.807). Din cifrele prezentate rezulta cu claritate ca nimeni dintre liderii maghiari nu pot solicita autonomie teritoriala pe criterii etnice facand abstractie de optiunile romanilor, rromilor si a cetatenilor de alte etnii care reprezinta peste 40 % din totalul populatiei celor trei judete. Actuala configuratie etnica a celor tei judete se regaseste si in structura confesionala a populatiei. Astfel, persoanele care apartin religiilor ortodoxa (402.499) si greco-catolica (13.985) reprezinta 37 % din totalul populatiei judetelor Covasna, Harghita si Mures.

Orice forma de autonomie pe criterii etnice care va conduce inevitabil, la discrimi-narea si marginalizarea romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures, se va repercuta negativ asupra cetatenilor romani de etnie maghiara traitori in celelalte judete ale tarii. Romanii nu vor putea asista pasiv cum, in mijlocul tarii lor, se formeaza o enclava etnica, in care patrimoniul cultural romanesc, istoria si limba romana, simbolurile romanesti, nu sunt respectate, iar romanilor le sunt incalcate drepturile fundamentale. Sa ne amintim doar, de "tratamentul" de care au avut parte unii soferi care conduceau masini cu numere de Covasna sau Harghita, pe drumurile publice din diferitele zone ale tarii, dupa tragicele evenimente de la Tg. Mures, din primavara anului 1990. Exista cercuri si personalitati de orientare nationala, care de mai multe ori ne-au comunicat, sa transmitem public atentionarea, ca nimeni sa "nu intinda prea mult coarda", sa nu puna la incercare rabdarea romanilor, deoarece "mama-liga romaneasca", s-ar putea sa explodeze. Atentionarea este valabila si pentru cei care practica un discurs virulent antiromanesc, prezent in coloanele publicatiei "Europai Ido" si in alte articole ale unor publicisti maghiari din Romania.

In fond nu se poate accepta un model de convietuire interetnica, cu doua unitati de masura, unul conform caruia cetatenii maghiari din zona Covasna-Harghita-Mures, pot beneficia de toate drepturile si libertatile unui cetatean roman, in orice localitate din Romania (isi pot stabili resedinta sau domiciliu, pot studia, pot desfasura profesiuni liberare si afaceri, respectandu-li-se identitatea, cultura, limba, confesiunea), pot participa la conducerea tarii, iar altul in care cetatenii romani - traitori in aceste judete, sau cei din intreg spatiu romanesc, sa aiba parte - in arealul est transilvan - doar de intoleranta, masuri discriminatorii la incadrarea in munca, sau in derularea unor investitii si afaceri, precum si de comportamente refractare la prezenta limbii si culturii romanesti in spatiul public.

Intr-o Europa, in care libertatea de miscare a persoanelor este o realitate cotidiana si un mare castig pentru toti cetatenii continentului, in asa zisul "Tinut secuiesc", romanii sunt priviti cu suspiciune si rezerva, imputandu-li-se vina ca urmaresc "schimbarea structurii etnice" si "romanizarea pamantului secuiesc". Inca de la asezarea lor, in sec. XIII, la poalele Carpatilor de curbura, secuii si maghiari au trait si traiesc inconjurati, din toate partile de romani, cu care au avut relatii bune, atat la nivelul liderilor, cat si la cel al oamenilor de rand. Zeci si sute de generatii de secui si maghiari din Arcul intracarpatic, si-au gasit rosturi profesionale, implinindu-si destinul in Moldova si Muntenia, iar apoi in Regatul Romaniei, bucurandu-se de ospitalitate, intelegere, sprijin si de o perceptie foarte buna din partea romanilor. La randul lor, datorita faptului ca trecatorile din Carpati, au insemnat intotdeauna "drumuri cu doua sensuri de circulatie", multi romani stabiliti in aceasta parte de tara, de-a lungul timpului, si-au adus contributia la prosperitatea comunitatilor locale si a binelui-public.

Sustinerea obtinerii unei autonomii pe criterii etnice a asa-zisului Tinut secuiesc, va afecta pe termen mediu si lung, relatiile dintre romani si maghiari, avand numeroase conse-cinte negative, ce se pot amplifica si multiplica cu repeziciune, dupa "principiul dominoului". Sa reamintim faptul ca functionarea unitatilor administratiei locale si a principalelor institutii publice, este asigurata de o importanta sustinere financiara de la bugetul central al statului. Intreg sistemul economic, de transport, comert, turism si prestari de servicii este legat "ombilical" de complexul economic national. De la sistemul energetic, la reteaua de cai ferate, drumuri nationale, la cea de alimentare cu gaz metan, la sistemul bancar, la cel de invatamant, de sanatate si asigurari sociale. De sute de ani, economia locala este complementara cu cea a unor localitati de peste Carpati. Este sugestiva, in acest sens, gluma cu vinul "din cartofi", obtinut prin schimbul dintre cartofii si varza din zona cu strugurii de peste munti. Este la fel de cunoscut faptul ca, functionarea intregului sistemul turistic si balnear local, depinde aproape in exclusivitate de prezenta turistilor romani.

Intensificarea demersurile separatiste si autonomiste ale liderilor maghiari, nu pot ramane fara urmari negative asupra altor importante sectoare ale vietii publice roma-nesti, dintre care amintim: prezenta si activitatea celor cateva sute - unii spun chiar mii - de functionari si inalti functionari publici de etnie maghiara, stabiliti in Bucuresti, in urma participarii UDMR-ului la guvernarea tarii; crearea unor situatii de disconfort pentru numerosii studenti de etnie maghiara care studiaza in facultatile din principalele centre universitare ale tarii; functionarea normala a extensiilor universitare din Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Brasov s.a, existente in prezent la Sfantu Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tg. Secuiesc, Covasna si Gheorgheni; punerea intr-o situatie delicata a cetatenilor de etnie maghiara, care locuiesc in intreg spatiul romanesc, in relatiile cu vecinii si colegii lor de munca. La acestea se adauga, reactivarea in mentalul colectiv romanesc a epurarilor etnice si celorlalte momente de teroare si maxima intoleranta din timpul administratiei si autonomiei maghiare, din perioada 1940-1944 si din timpul defunctei Regiuni Autonome Maghiare.

Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la randul lor, direct afectati de consecintele separatismului pe criterii etnice. La recensa-mantul din 1992, in judetul Covasna existau 2.724 familii etnic mixte (reprezentand 5% din totalul familiilor existente in judet), iar in judetul Harghita 2.960 de asemenea familii reprezentand 3,5% din total. Daca la acestea adaugam familiile etnic mixte existente in judetul Mures si pe cele intemeiate in ultimii 15 ani in judetele Covasna, Harghita si Mures, observam ca numarul familiilor etnic mixte care traiesc in cele trei judete depasesc cu mult 10.000, ceea ce inseamna intre 25.000-30.000 de persoane. Studiile de specialitate au pus in evidenta faptul ca familiile etnic mixte tinere detin un potential remarcabil si resurse pozitive in a depasi prejudecatile si starile tensionale interetnice si ca ele pot contribui la dezvoltarea unor relatii pozitive intre membrii nationalitatilor din care fac parte.

O categorie insemnata de cetateni care, in mod obiectiv, nu pot accepta separatismul etnic o reprezinta persoanele cu dubla ascendenta identitara. Datele recensamantului populatiei din 2002, pun in evidenta faptul ca in judetul Covasna 2.391 cetateni de nationalitate romana au declarat ca apartin confesiunii romano-catolice si 337 celei reformate, in timp ce 1.075 de locuitori de etnie maghiara, au declarat ca sunt ortodocsi si 143 greco-catolici. La acelasi recensamant, in judetul Harghita, 2.852 cetateni de nationalitate romana au declarat ca sunt de religie romano-catolica si 158 apartin de confesiunea reformata, in timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxa si 179 sunt greco-catolici. In judetul Mures, la acelasi recensamant, un numar de 1.915 cetateni de nationalitate romana au declarat ca apartin confesiunii romano-catolice 1.818 de religie reformata, 187 unitarieni si 115 evanghelisti, in timp ce 3.173 cetateni de etnice maghiara au declarat ca apartini religiei ortodoxe si 1.002 celei greco-catolice. Rezulta ca, la recensa-mantul din 2002, peste 14.000 de cetateni din judetele Covasna, Harghita si Mures, sunt persoane cu dubla ascendenta identitara, fie de nationalitate romana si care apartin "bise-ricilor istorice maghiare" (romano-catolica, reformata, evanghelica si unitariana), fie de etnie maghiara si care apartin bisericilor traditionale romanesti (ortodoxa si greco-catolica).

Din perspectiva geopolitica, constituirea unei enclave in zona Covasna-Harghita-Mures, nu va fi benefica pentru maghiari si niciodata acceptata de romani. Realitatile istorice si cele prezente, din acest areal, ne arta ca maghiarii de aici nu se pot afirma impotriva romanilor, ci numai impreuna cu ei. Este in interesul tuturor locuitorilor din aceasta parte de tara ca, atat liderii politici, cat si societatea civila si mass-media sa actioneze pentru transformarea zonei dintr-una apreciata ca avand un "deficit de stabilitate", intr-o regiune cu o capacitate de absorbtie geopolitica in care caracterul multietnic si pluriconfesional sa asigure atenuarea asperita-tilor de orice fel.

Stoparea tendintelor de enclavizare si de institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice poate asigura o valorificare superioara a resurselor si potentialului uman si material din zona. S-ar putea astfel corobora avantajele ce decurg din pozitia geografica, economia complementara si traditia excelentelor relatii istorice, culturale, confesionale, economice si umane, atat cu provinciile istorice Moldova si Tara Romaneasca, cat si cu cele din Transilvania si Ungaria.

Sunt doar cateva argumente care trebuiesc avute in vedere de clasa politica romaneasca, reprezentantii societatii civile si ai mass-media, cat si de toti cei care si-au intensificat demersurile pentru institutionalizarea autonomiei pe criterii etnice a asa-zisului "Tinut secuiesc" grabindu-se sa faca asemanari cu situatia din Kosovo, asemanari care, dupa cum s-a vazut, sunt lipsite de orice temei.

(articol aparut in "Informatia Harghitei", Anul XX, Nr. 4402, din 20 februarie 2002)