Formatiuni statale dacice: BUCURESTI, STREMT, ALBA, BAICOI

Formatiuni statale dacice

BUCURESTI

Rezultatele cercetarilor arheologice atesta ca teritoriul pe care se afla Bucurestiul a fost locuit neintrerupt inca din epoca paleolitica (aschii taioase din cremene, un "nucleu" de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Voda si Radu-Voda ). Au fost scoase la iveala numeroase asezari neolitice; din perioada culturii Dudesti s-au descoperit urme la Dudesti, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc

S-au descoperit urme din cultura Tei (a doua etapa a bronzului): securi de bronz, cutite, ace, varfuri de sageti etc., din epoca fierului, in special din partea a doua a epocii, care coincide si cu inceputul culturii geto-dacilor. La Balaceanca s-au descoperit doua asezari cu zece bordeie si sase locuinte de suprafata. Urme ale unei locuiri indelungate s-au gasit sub manastirea Mihai-Voda. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, cesti dacice, o moneda din timpul imparatului roman Galienus, cosoare, rasnite rotative etc.

Descoperirile din secolul al IV-lea confirma coexistenta in zona Capitalei a unor populatii dacice cu gotii si sarmatii de ramura alanica si faptul ca existau relatii cu romanii. Din secolele VI-VII s-au descoperit pe malurile Colentinei si Dambovitei semibordeie cu o camera, cu cuptor de gatit si unelete casnice, ceramica.

STREMT, ALBA

. Asezarea, deosebit de bogata in materiale de tip Cotofeni si Wietenberg, prezinta urme de locuire de lunga durata, fiind ridicata pe un deal fortificat natural, pe trei laturi, ceea ce si explica numeroasele terase si valuri de pamant care o inconjoara. De asemenea, numeroase descoperiri eneolitice au fost semnalate si in punctele "Dupa Vii" din Stremt, "Cuciu" din Geoagiul de Sus si Magura Geomalului, precum si in alte locuri din Geomal sau Geoagiu de Sus, toate acestea dovedind o intensa locuire si in epocile bronzului si a fierului.

BAICOI

Primele vestigii istorice descoperite pe raza orasului s-au gasit la Tintea si dateaza din aproximativ 341 i.Hr. Este vorba de monede dacice si un tezaur de tetradrahme. S-au descoperit si urme de asezari dacice din perioada Marelui Stat Dac (82-44 i.Hr.), precum si urme ale culturii Dridu (sec. VII-X)

ZIMNICEA

Oras dunarean, Zimnicea este construit langa mai multe asezari, fortarete si fortificatii antice, a caror varsta se plaseaza intre secolele IV i.Hr si secolul I. Cele mai vechi dintre ele, sunt considerate de o parte din istorici, ca fiind construite pentru a apara orasul de generalul lui Alexandru cel Mare, Lisimachos.In timpul dacilor se numea Zimnidava, devenit in 1385 Dezimnikos.

ILFOV

Trebuie de asemenea mentionate vestigiile dacice scoase la lumina in zona Pantelimon, Snagov, Magurele si Bragadiru. Bogatia descoperirilor arheologice (relicve, inscriptii, etc.) este dovada locuirii neintrerupte a zonei de catre daco-romani, care mai tarziu au format Principatul Tara Romaneasca, prin unirea cnezatelor si voievodatelor (primele organizari statale) in secolele XII-XIV. Inca de la intemeire, la sfarsitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab I, multe asezari si orase au prins viata pana in secolul XVI, cum ar fi Snagov, Chitila, Afumati sau Tancabesti si care au supravietuit pana in zilele noastre.

RUSIDAVA

Rusidava a fost un castru roman situat in perimetrul orasului Dragasani (judetul Valcea), pe teritoriul cartierului Momotesti . Facea parte din sistemul roman de aparare numit Iimes Alutanus.

In afara de castrul roman de piatra exista si o asezare civila, ridicata pe locul unei asezari dacice, situata pe Valea Oltului, pe drumul ce ducea de la Romula la Apulum. Mentionata in Tabula Peutingeriana ( VII, 4) intre Acidava si Pons Aluti.