Forme de organizare statala

Forme de organizare statala

Dupa 1989 s-au produs schimbari esentiale in Europa. Tarile satelit ale URSS-ului (Polonia, Cehoslovacia, R.D.G., Bulgaria, Romania, Albania) s-au intors la democratie, urmate de Rusia in 1991. Sub presiunea evenimentelor reapare nationalismul teritorial ce duce la separarea Cehoslovaciei si Yugoslaviei in state mai mici, iar tarile comuniste din Asia (R.P.D. Coreeana, China, Vietnam) isi sporesc represiunea asupra propriilor cetateni.

Prabusirea URSS-ului a consolidat statutul de mare putere a SUA in plan militar, politic si economic.. Dupa victoria asupra Irakului, ce invadase Kuweit (1991), de o alianta sub egida ONU si cu SUA in frunte, George Bush senior a proclamat ]o noua ordine mondiala[ definita de prosperitate si democratie.

Suprematia americana a fost contestata de lumea islamica sub raport economic, in cazul celor bogati in petrol (Arabia Saudita, Kuweit, Qatar, Bahrein), politic (palestinienii) sau ideologic (Iran, Siria). Siria si Pakistanul au adoptat Constitutii, dar se afla sub o autoritate militara sau religioasa suprema. Coreea de Nord isi consolideaya comunismul prin declaratii violente si construirea de arme nucleare, in timp ce China si Vietnamul permit existenta unei economii de piata cu pretul pastrarii comunistilor ca unic partid.

Situatia Africii este mult mai complexa. In nord asaltul islamic a permis militarilor sa preia puterea in Algeria. Cel mai stabil stat, la suprafata, ramane Republica Sud-Africana, unde desfiintarea segregatiei rasiale a adus egalitatea albilor cu negri, alegerea lui Nelson Mandela ca presedinte (1994) si deschiderea spre lume. Restul Africii se confrunta cu saracia, atentatele teroriste, guvernare ineficienta sau corupta, razboaiele tribale, raspandirea virusului S.I.D.A. etc.

Republica si monarhia

Antichitatea este momentul in care s-au format principalele doua forme de guvernare: republica si monarhia. Atena lui Pericle a fost o republica bazata pe prima forma de democratie, asemanatoare Romei din perioada razboaielor cu Cartagina. In Evul Mediu, numeroase orase bogate (Venetia, Florenta, Milano, Hamburg) s-au organizat ca republici, model preluat de Franta (1791) si SUA in forma prezidentiala.

Monarhia a evoluat de la despotii orientali la imparatii romani si bizantini, de la regii germanici barbari la monarhia centralizata, absolutista si in final constitutionala din secolul al XX - lea. In Europa de zi intalnim 10 monarhii, dintre care 9 constitutionale si 1 religioasa (Vatican), 5 republici federale parlamentare, 20 republici parlamentare, 7 republici prezidentiale, 1 republica (Turcia) si 2 principate (Andorra, Liechtenstein).

In Asia gasim 4 monarhii in SE si Indochina (Thailanda, Malaiezia, Brunei, Cambodgia), 4 in golful Persic ( Arabia Saudita, Bahrain, Oman, Qatar), 2 intre India si China ( Nepal, Butan), iar in Africa Lesotho si Swaziland.

La doua secole dupa revolutia franceza, republica pare a se fi detasat in castigatoare, desi forma de stat nu mai are de mult legatura cu prosperitatea sau democratia. SUA si Franta sunt republici prezidentiale, iar statele din N Europei monarhii constitutionale, in timp ce Italia este republica parlamentara si Japonia monarhie.

EXERCITII

a. "Despre demnitate intr-un regim dictatorial: Neputinta in fata raului inarmat e poate cea mai teribila dintre umilintele la care e supus omul. Cand sar haidamaci si dau cu tine de pamant, esti complet neajutorat. Dar in acelasi timp nu vrei sa renunti la dreptul tau natural la demnitate: nu vei ajunge la nici o intelegere cu ticalosii, nu vei seman nici un angajament. Atunci cand te iau cu forta din casa, cand dau in tine cu toata puterea lor brutala, cand iti ard ochii cu gaze lacrimogene, cand iti sparg usa cu o ranga si iti fac tandari mobila. atunci instinctul tau normal de autoaparare si instinctul fundamental al demnitatii te vor face sa spui NU" (A. Michnik, De ce nu semnez, in Scrisori din inchisoare si alte eseuri, Polirom, Iasi, 1997)

1. Explicati semnificatia frazei "Neputinta in fata raului inarmat e poate cea mai teribila dintre umilintele la care e supus omul".

2. Definiti demnitatea ca valoare general umana, dar si ca valoare a cetateniei intr-o dictatura.

3. Definiti demnitatea ca valoare general umana, dar si ca valoare a cetateniei intr-o democratie.