PRIMA UNIRE A TARILOR ROMANE (1600)

PRIMA UNIRE A TARILOR ROMANE (1600)

NECESITATEA UNIRII

Pentru o vreme, tara a avut parte de liniste. Turcii i-au recunoscut independenta.

Vesti rele veneau insa din Transilvania si din Moldova. Sigismund renuntase la tron in favoarea varului sau, Andrei Bathory, iar in Moldova luase tronul Ieremia Movila. Ambii aveau sprijinul Poloniei si Portii otomane si urmareau sa-l inlocuiasca pe Mihai cu Simion Movila.

INFAPTUIREA UNIRII

INTRAREA IN ALBA - IULIA

Viteazul Mihai s-a decis rapid sa inlature aceste primejdii. In octombrie 1599, a trecut muntii in Ardeal si l-a invins pe Bathory la Selimbar, langa Sibiu.

La 1 noiembrie a intrat in Alba - Iulia si s-a incoronat ca domn al Transilvaniei. Romanii, sasii      si secuii l-au intampinat ca pe un adevarat eliberator.

Doar nobilimea maghiara nu era incantata de venirea lui.

In mai 1600, Mihai Viteazul a trecut in Moldova. Ieremia Movila a fost nevoit sa fuga in Polonia. Cetatile si-au deschis portile si boierimea moldoveana i s-a supus.

Iata ca, dupa un mileniu si jumatate, tot pamantul Daciei se afla sub sceptrul aceluiasi conducator.

DESTRAMAREA UNIRII

Aceasta unire n-a fost pe placul Austriei, Poloniei si Imperiului Otoman.

Cat timp Mihai era in Moldova, nobilimea maghiara a cerut sprijinul imparatului Rudolf al II-lea al Austriei ca sa-l alunge din Transilvania.

Imparatul a trimis o oaste condusa de generalul Gheorghe Basta care a cucerit Clujul si s-a indreptat spre Alba - Iulia.

Batalia dintre Mihai si Basta a avut loc la Miraslau. Domnul roman a fost invins.

In acelasi timp, Ieremia Movila s-a intors in Moldova cu ajutorul polonezilor, ba chiar a intrat si in Tara Romaneasca, punandu-l domn pe Simion Movila.

Stiind ca Polonia si Austria se dusmaneau de multa vreme, Mihai a pornit spre Viena pentru a se impaca cu imparatul Rudolf al II-lea. Acolo l-a gasit pe Basta care fusese si el alungat din Transilvania de nobilimea maghiara. In locul sau se intorsese la tron ungurul Sigismund Bathory.

Imparatul l-a ajutat cu bani pe Mihai pentru a-si organiza o oaste si l-a impacat cu generalul Basta. Cei doi au pornit impotriva lui Sigismund si l-au invins la Guruslau. In Tara Romaneasca, boierii Buzesti reusisera si ei sa-l alunge pe Simion Movila.

ASASINAREA LUI MIHAI VITEAZUL

Planurile lui Mihai de refacere a unirii au starnit ura si teama in sufletul lui Basta si al imparatului.

In dimineata zilei de 9 august 1601, pe Campia Turzii, soldatii lui Basta au navalit in cortul lui Mihai si l-au ucis miseleste.

Corpul i-a fost ingropat acolo, dar capul sau a fost inmormantat la Manastirea Dealu, de langa Targoviste.

INSEMNATATEA DOMNIEI

In cei opt ani de domnie, viteazul voievod a reusit sa implineasca doua mari visuri ale poporului roman: independenta si unitatea nationala.

Faptele sale memorabile au constituit exemplu si indemn pentru urmasi.

"Mihai realizase acum visarea iubita a voievozilor cei mari ai romanilor. Acum romanul s-a infratit cu romanul si toti au una si aceeasi patrie, una si aceeasi carmuire nationala, astfel precum ei n-au fost din vremile uitate ale vechimei."

(Nicolae Balcescu - "Romanii sub Mihai - Voievod

Viteazul")

Cea de pe urma noapte a lui Mihai cel Mare

legenda istorica

de Dimitrie Bolintineanu

Dar Mihai se scoala si le multumeste

Si luand paharul astfel le vorbeste:

- "Nu va urez viata, capitanii mei!

Dimpotriva, moarte, iata ce va cei!

Ce e viata noastra in sclavie oare?

Noapte fara stele, ziua fara soare.

Cei ce rabda jugul s-a trai mai vor,

Merita sa-l poarte spre rusinea lor!

Astfel e romanul si roman sunt eu

Si sub jug      barbar nu plec capul meu."