Protectorat religios si identitate culturala in Europa si in spatiul romanesc. Statul, biserica si diaspora

Protectorat religios si identitate culturala in Europa si in spatiul romanesc. Statul, biserica si diaspora

A. Protectorat si identiate crestina la inceputurile modernitatii

Evul Mediu impartea lumea in rogatores, beliatores si laboratores, substituind termenul de natiune - Natio, clasei sociale, lucru relevat si in 1437 in Transilvania prin Unio Trium Nationum.

B. Crestinismul - un prim liant al Europei

Imperiul Roman a lasat in spatiul sau o lume crestina, ce ia asimilat pe barbarii germanici si slavi. Pozitia Bizantului este slabita de incoronarile imperiale ale lui Carol cel Mare - 800 si Otto I cel Mare - 962, iar unitatea crestina este rupta de Marea Schisma - 1054. Manifestari ale religiozitatii sunt Cruciadele din Orient, Reconquista spaniola, cruciadele contra ereziilor catara, albigenza si husita.

C. Autoritatea ecleziastica subminata de autoritatea laica

Biserica primeste grave lovituri de la regele Frantei , Filip IV cel Frumos ce impune captivitatea papala de la Avignon, de razboiul de 100 de ani, de capderea Constantinopolelui, de alianta antihabsburgica Francisc I - Soliman Magnificul, de raspandirea reformei luterane si calvine, de actul din 1535 al regelui englez Henric al-VIII-lea si de razboiul de 30 de ani. In spaqtiul romanesc, diferenta ctolici-ortodoxi, devine una de tip militant, accentuata dupa convertirea sasilor la luteranism si a ungurilor la calvinism.

D. Protectorat religios si identitate culturala in secolele XVIII-XX

Libertatea religioasa stabilita de pacea Westfalica, este urmata de laicizarea si separarea bisericii de stat, propavaduita de iluministi si aplicata de revolutia franceza. Procesul este mult mai lent in spatiul romanesc, fiind legata de dezvoltarea constiintei nationale concomitent cu dorinta de emancipare de sub dominatia clerului grec de tip fanariot si de protectoratul ortodox rusesc. Actul de secularizare a averilor manastiresti din decembrie 1863, a lui Cuza se inscrie in acest proces, ce se desavarseste in epoca interbelica. Urmeaza dupa 1945 tavalugul ateismului comunist ce va inceta in 1989.