Revolutia industriala (1750-1914) si dezvoltarea regimurilor politice moderne

Revolutia industriala (1750-1914) si dezvoltarea regimurilor politice moderne

Revolutia industriala

-punct de turnura in istoria umanitatii - schimbare a stilului de viata pe baza noilor tehnologii, a noilor amplasamente productive, fabrici sau uzine, a transformarii mediului de afaceri, a restructurarii formelor de munca, precum si printr-o ruptura demografica, ce a dus la crearea unei societati urbane, modernizate. Trei factori au influentat, in durata lunga, manifestarea a ceea ce in istoriografie se numeste revolutie industriala:

Cresterea evidenta a populatiei in statele care au inceput modernizarea, preponderent in nord-vestul Europei, implicit o miscare a populatiei dinspre mediul urban spre cel rural.

Stimulul asociat revolutiei stiintifice, a rationalismului, umanismului si preocuparilor pentru explicatia stiintifica a fenomenelor naturale. Fizica newtoniana, mecanica fluidelor sau cele din zona chimiei.

Schimbarile tehnologice au capatat o aplicatie economica si comerciala, prin industria de creditare, respectiv prin sprijinul acordat de stat, prin patente, companii publice, dezvoltarea infrastructurii, antreprizelor economice

- alti factori care au condus la declansarea procesului, de la inceputul secolului al 18-lea si pana la sfarsitul secolului al 19-lea:

- sprijinul acordat studiilor stiintifice si aplicarii achizitiilor inovative din fizica, chimie, biologie, mecanica, in sfera activitatilor comerciale.

-mercantilismul si centralizarea, birocratizarea si implicarea statului in reglementarea activitatilor economice.

- cresterea demografica, bazata pe o agricultura mai performanta, pe adaptarea unor standarde de igiena in mediul urban ce au limitat efectele epidemiilor. Din secolul 17 si pana in sec. 19, Franta, Germania sau Itlaia au cunoscut o crestere cu aproape 80%, in timp ce in Anglia - cu tot exportul de populatie spre America - cresterea a fost de 280%.

-specializarea activitatilor economice si a distinctiilor de clasa.

-originea procesului este de regasit in Marea Britanie, la mijlocul secolului al 18-lea. De aici, dupa 1815, procesul s-a extins in statele din nordul Europei, al Italiei, Statele Unite, Europa centrala si, in cele din urma, in spre Orientul Mijlociu, America Latina si Asia.

-efectele revolutiei industriale:

-sprijina bazele civilizatiei occidentale in domeniul social si economic; cresterea majora a productiei economice si a consumului;

-inlocuirea vechilor surse de energie (umana, animala sau naturala -apa sau vantul) cu forme bazate pe energia mecnaic, produsa de aburi, carbune si, de la sf. Secolului 19, gaz si electricitate;

-transforma formele de socializare umana, prin intermediul muncii, educatiei, al urbanizarii si schimburilor intre actorii nationali pe arena globala.

Istoriografie: a fost un lung proces evolutiv, marcat de rupturi sau o adevarata revolutie. Istoricii au incercat sa formuleze primordial raspunsuri la aceasta dilema: termenul de revolutie industriala a aparut tarziu, in jurul anului 1880, iar explicatia sa este legata de Lecturile dedicate revolutiei industriale din Anglia sustinute de Arnold Toynbee. In conceptia sa pe parcursul sec 18-19 o schimbare dinamica a avut loc in Anglia, prin cresterea populatiei, prin cresterea productivitatii in agricultura spre celelalte activitati economice, prin intermediul productiei de fabrica. Rezultatul a fost acela ca in ambinetul britanic s-a petrecut o mutatie importanta in ceea ce priveste reglementarea activitatilor economice, prin cresterea competitiei pe piata dar si prin amplificarea schimburilor. Deceniul 1760-1770 a fost pentru el, marker-ul schimbarii, care a dat nastere industrializarii. Marea majoritate a istoricilor care i-au succedat au argumentat si nuantat perspectivele consacrate, dar prea putin rafinate, de catre Toynbee (a murit destul de repede). Cele mai semnificative mutatii au vizat:

a.      Schimbarea perspectivei de la decada a saptea pe durata lunga a procesului;

b.     Enuntarea altor factori care au favorizat schimbarea din mediul social si politic.

c.      Punerea in discutie a conceptului de revolutie industriala (H.J. Clapman), respectiv a etapizarii procesului (s-a consacrat faptul ca de abia in a doua jumatate a sec. 19 s-a generalizat fenomenul in statele avansate). Etapizarile au vizat perioada anterioara, cea a debutului, a maturizarii procesului si, a epocii consumului de masa (Walt. W. Rostow, The Stages of Economic Growth).

d.     Actualmente, desi se recunoaste existenta unui proces general, subimpartit in una, doua sau trei perioade (varste), viziunea generala tinde spre analizarea revolutiei industriale la nivel national, recunoscuta fiind intaietatea Angliei si exportul revolutiei spre alte state din vestul Europei si America(dupa 1830), si de abia apoi inspre restul lumii (sf. Sec. 19 si inceputul sec. 20).

Etapele procesului de industrializare:

A.    Prima varsta cca.1700-1830.

a.      Cresterea populatiei: 1700 in Europa 120 mil; 1750- 140 mil; 1790-190 mil. - desi avansul demografic vizibil, doar treptat este inregistrat in mediul urban, si doar acolo unde noile tehnologii si investitiile economice atrag mare parte din populatia excedentara.

b.     Schimbarea stilului de viata in mediul urban - aparitia noii clase, burghezia sau a nobilimii de roba, a birocratiei, a industriilor financiare, dar si noile posibilitati economice incurajeaza dezvoltarea unui nou tip de consum, a unei noi culturi publice (educatie, reducere analfabetism, ciirculatia ideilor prin ripar, carte si ziare).

c.      Schimbarea rolului stiintelor si tehnologiei - rationalism, drepturi naturale, preocupare pentru nou - in fapt revolutia stiintificca din sec. 16-17, capata o relevanta pragamatica, aplicativa in viata cotidiana, mai ales la nivel economic de abia in sec. 18. Studiile tehnologice sunt alimentate de stat, de mecenati sau de investitori, cu scopul de a utiliza rezultatele acestora la nivel simbolic sau referential (in economie). Mai ales in industria mineitului si in cea a prelucrarii lanei si a altor textile se produc schimbari majore ce duc la declansarea schimbarii.

d.     Spiritul capitalist si consumerismul - mercantilismul statelor, comertul extins cu alte regiuni geografice, colonialismul, revolutia creditului, aparitia sistemelor bancare, investitiile din comert sunt treptat redirectionate spre infrastructura interna, agricultura si industria legata de consum. Schimbarea sistemului de taxare - mai intai in Anglia si Olanda - pentru a se incuraja comertul si a se proteja productia interna - cu sprijinul burgheziei si comerciantilor ce incep treptat sa domine spatiul politic.

e.      Revolutia agrara in Anglia - sec. 17-18 - schimbarea relatiilor de productie (treptat este abolita dependenta proprietarilor de rege, implicit relatia dintre acestia si cei dependenti de ei, care devin din serbi sau iobagi, muncitori contractuali); statul prefera sa taxeze productia si comertul si sa evite implicarea sa -de tip medieval - in agricultura prin preluarea de redevente; investitii in agricultura, transferul proprietatilor in managemenet-ul (arenda) celor interesati de profit in aceasta sfera de activitate; nobilimea nu mai este interesata de viata rurala, astfel ca prefera sa isi vanda micile proprietati ceea ce concura la o agregare pe scara larga a unor exploatari agricole mari, care incep sa fie exploatate rational pe baza de noi tehnologii sau in lumina noilor cercetari (in sec. 18 in Anglia a existat o adevarata competitie pentru obtinerea de rase cat mai productive sau de seminte cu grad mare de productivitate)

f.      Revolutia industriala in Anglia: daca la inceputul sec. 18 economia engleza se baza pe agricultura, pe mestesugurile traditionale si pe comert, un secol mai tarziu peisajul economic era complet schimbat - agricultura ramane un domeniu important, dar modernizat si cu o productivitate crescuta; mestesugurile sunt inlocuite de manufacturi si, mai apoi de productia de fabrica; comertul devine bidirectional.

i. De ce in Anglia - pozitie geografica favorabila, imperiu extins, izolare fata de conflictele europene, nu exista bariere comerciale interne si se fac investitii in infrastructura;

ii. Resurse naturale adecvate: minereu de fier, carbune, lemn. Spre exemplu, la 1700 Anglia exploata 3 milioane tone carbune anual, de sase ori mai mult decat toate celelalte state, in 1800 exploata 11 mil, in 1870 peste 100 mil tone. Diferenta este explicata prin aplicatia industriala a puterii calorice a acestuia in siderurgie, abur si exploatarea altor minerale.

iii. Spiritul inventiv - aplicarea sa pentru cresterea productivitatii - vezi anexa de la sfarsit cu o cronologie a diferitelor inventii si a aplicatiilor lor - Nu se cere la examen memorarea vreuneia).

iv. Spiritul antreprenorial si investitiile in noile industrii, cu sprijinul statului. Este cazul analizei pe care Cristine MacLeod, (Inventing Industrial Revolution. British Patent System 1660-1680,Cambridge Univ. Press, 2002) o argumenteaza in sensul ca privilegiile pentru inventii acordate de statul britanic au cunoscut nu doar o crestere ci si o schimbare calitativa. De la privilegii regale acordate comerciantilor legislatia din Anglia a evoluat in sec 16-17 spre monopolul statului asupra recunoasterii patentelor. Asemenea brevete au fost acordate nu ca privilegii ci recunoasteri ale dreptului individual de folosinta in stat.

v. Schimbarea in perceptia economiei din perspectiva teoretica - Adam Smith (1723-1790) -liberalismul clasic bazat pe trei princpii majore (The wealth of Nations, 1776):

Libertatea comertului, lipsa de implicarea a statului mercantil - asta inseamna sa nu produci scump, ci sa cumperi ieftin.

Valoarea muncii, nu resursele naturale dau masura valorii unei economii, ci munca celor care le exploateaza (le extrag, prelucreaza, finiseaza si le vand).

Statul sa nu intervina direct in economie, misiunea sa fiind aceea de a spirjini prin investitii si reglementari in infrastructura. Piata trebuie sa decida valoarea economiei.

Cronologia descoperirilor stiintifice.

1654 Otto von Guericke - masina atmosferica, utilizata pentru scoaterea minereurilor.

1690 Denis Papin, primul mecnaism bazat pe forta aburilor.

1709 Abraham Darby, procesul de topire a fierului pur.

1712 Thomas Newcomen, noul motor atmospheric pentru eliminarea ape din mine

1733 John Kay, inventeaza ''flying shuttle', un fel de rezervor zburator pentru preluarea firelor de lana.

1752 Benjamin Franklin, primele experimente electrice.

1769 JamesWatt, isi patenteaza motorul cu abur.

1764 James Hargreaves inventeaza ''spinning jenny'', fusul zburator, masinarie care permite toarcerea mecanizata a textilelor.

1779 Richard Arkwright dezvolta mecanismul bazat pe forta apei pentru a creste numarul de fusuri.

1784 Henry Cort asi patenteaza procesul de topire a fierului

1787 Edmund Cartwright inventeaza masina de tors combinata.

1814 George Stephenson dezvolta prima locomotiva care merge pe aburi.

1839 Charles Goodyear patenteaza vulcanizarea cauciucului.

1844 Samuel Morse, telegraful, pe care l-au dezvoltat si Wheatstone si Cook.

1851 Marea Expozitie Universala de la Londra (Crystal Palace) care atrage 6 milioane vizitatori.

1876 primul patent al motorului avand comstie interna realizat de inginerul August Otto.

1876 Alexander Graham, telefonul.

1879 Thomas Edison, filamentul.

1880-1914 Twenty million immigrants enter the United States.

1882 Thomas Edison, construieste prima statie de generare a electricitatii in New York.

1883 Karl Benz primul automobil