Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


STATUL IN EVOLUTIA POPORULUI ROMAN

Istorie



+ Font mai mare | - Font mai mic



STATUL IN EVOLUTIA POPORULUI ROMAN

STATUL GETO-DAC



Organizarea politica si militara a geto-dacilor apare in scrierile Antichitatii incepand cu sec.VII-VI i.Hr., cand Herodot mentioneaza un rege dac din Transilvania; in sec.V i.Hr. este mentionat un alt rege, iar in sec.IV i.Hr. este consemnata lupta unui rege cu Filip al II-lea al Macedoniei. In sec.IIIi.Hr. este consemnat Dromihete care lupta cu Lisimah. Mai sunt amintiti diferiti sefi ai cetatilor grecesti de pe malul Marii Negre.

Centralizarea statala este pregatita de progresul economic din epoca fierului si de cresterea pericolului provocat de expansiunea Imperiului Roman. Progresele economice care au permis centralizarea sunt:

-cresterea productiei datorita metalurgiei fierului;

-aparitia monedei de metal ca etalon de schimb; primele monede sunt didrahmele (intai de argint, apoi de bronz); urmeaza monedele macedonene si din sec.III proprii. Se inmultesc centrele monetare si se ajunge la moneda unica - denarul roman - pe tot spatiul.

S-au constituit patru mari formatiuni tribale

-in centrul Munteniei;

-la curbura Carpatilor (in sudul Moldovei);

-in Oltenia;

-in Transilvania.

S-a generalizat proprietatea privata si s-a intarit aristocratia gentilica.

Intemeietorul primului stat geto-dac centralizat este regele Burebista care la 82 i.Hr. a unit toate uniunile tribale si toate triburile realizand unul dintre cele mai puternice regate antice din sud-estul Europei, caracterizat prin

-dimensiunile unui imperiu (cuprinde in afara viitorului spatiu carpato-danubiano-pontic, teritoriul la est de Nistru-Ucraina actuala, la sudul Dunarii-actuala Bulgarie, la vest pana in fosta Cehoslovacie); dupa Burebista aceasta maxima intindere va descreste in repetate randuri.

-buna organizare militara, politica, administrativa (avea capitala, organe locale);

-regele se bucura de mare autoritate in interior si in relatiile externe (v. intelegerea cu Pompei.cand insa imparat a fost ales Cezar!). Burebista moare probabil in urma unui complot, in acelasi an cu Cezar, 44 i.Hr. dupa moartea sa urmeaza aproape un secol in care are loc o faramitare a organizarii politice, in Dobrogea intra romanii care ajung spre sfarsitul sec.I si la sudul Dunarii.

Al doilea stat geto-dac este realizat de Decebal mai mic ca intindere, pe coordonata est-vest. Este un stat puternic (v. rezistenta pe care o opune romanilor care intentionau sa stabileasca in Dacia limitele estice ale imperiului lor). In urma luptelor cu Diocletian, Decebal realizeaza un tratat de pace avantajos, desi este infrant la Tapae (Banat) si intra in raport clientelar cu Roma. Tratatul este favorabil pentru ca Decebal primeste, datorita interesului romanilor de a avea asigurata partea estica a imperiului, mestesugari, fonduri, consultanti militari pe care ii foloseste pentru a intretine rezistenta fata de romani.

2 DACIA - PROVINCIE IMPERIALA

Inca o data, confirmarea afirmatiei ca ambele state geto-dace au fost puternice este faptul ca romanilor le-au trebui 150 ani sa ocupe Dacia. Razboaiele cu Traian (101-102 si 105-106) s-au soldat cu ocuparea unei parti a Daciei de catre romani si cu transformarea Daciei ocupate in provincie imperiala. Urmeaza 165 de ani de stabilitate ce reproduce modelul statului roman.

In aceasta perioada organizarea statala realizeaza un progres insemnat, bazat pe legislatia romana, iar organele de conducere sunt exact ca la Roma: senatul (puterea legiuitoare) si magistratii, functionarii imperiali (puterea executiva).

Spre jumatatea mileniului I, in conditiile dezmembrarii Imperiului roman, are loc retragerea aureliana (la sfarsitul sec.III) la noi, iar in imperiu Roma decade, capitala se muta la Bizant (devenit in 330 Constantinopol), iar Dacia romanizata incepe sa depinda de lumea romana rasariteana care intre sec.IV-VII isi restaureaza puterea la nord de Dunare.

ROMANIILE

Dupa retragerea aureliana si perioada migratiilor daco-romanii raman in spatiul stramosesc prin obstile satesti si prin mici nuclee de organizare politica pe care Iorga le numea romanii. Sub influenta romanilor de rasarit, romaniile sunt conduse de voievozi care, ca si basileul in Imperiul roman de rasarit, au, afara de autoritate politica, functie de judecator suprem si putere spirituala ("seful" bisericii).

Se preiau multe elemente:

-transmiterea ereditara a domniei;

-asocierea la domnie a fiului;

-voievodul poara coroana si depune juramant la ungerea ca domn.

Dominatia Bizantului se manifesta si in faptul ca domnitorii trimit acolo fiii ca gaj sau pentru formare. Se fac casatorii cu character politic. La curtea voievodului vin consilieri, de regula patriarhi de Constantinopol si cam de acum incepe istoria cu pretendentii la tron care stau pe la curtea imperiala.

La jumatatea sec. IV imparatul Justinian elaboreaza un nou cod civil de exercitarea puterii politice care va fi aplicat si pe tritoriul nostru.

STATUL IN EVUL MEDIU

Ca si in Occident, pe teritoriul patriei noastre, paralel cu generalizarea structurilor de tip feudal se formeaza mici statulete numite in unele zone regate, in altele ducate. Din pacate, aceste formatiuni se confrunta la est cu slavii, iar la nordul si sudul Transilvaniei cu maghiarii stabiliti in Campia Panoniei, care incep sa faca incursiuni la noi.

La sfarsitul mileniului I, mici state numite acum tari, cnezate, voievodate, jupanate, despotate (in Dobrogea) acopera intreg teritoriul romanesc. Procesul de formare a primelor state feudale pe teritoriul romanesc are loc intre sec.IX-XIII, concomitent cu multe din Europa Occidentala.

In sec.IX sunt atestate documentar trei tari (voievodate) in:

voievodatul lui Gelu (in podisul Transilvaniei);

voievodatul lui menumorut (intre Mures si Dunare);

voievodatul lui Glad (intre Banat si Dunare).

In sec.XI urmeaza alte doua mai bine organizate si mai intinse.

Incursiunile din sec.XI-XII ale ungurilor in Transilvania impiedica consolidarea, progrese inregistrandu-se doar in tinuturile Fagarasului, Maramuresului si Amlasului.

In Dobrogea, sec.XIV, sunt atestate statul lui Balica, statul lui Dimitrie, statul lui Dobrotici si apoi al lui Ivanco.

In Moldova, voievodul de Maramures Dragos, devenit vasal al regelui Ungariei, trece cu armata si populatie in nordul Moldovei si intemeiaza o formatiune numita marca, vasala Ungariei, pe care istoricii o numesc prima descalecare care duce la formarea Moldovei mici. El va fi inlaturat de Bogdan (tot din Maramures) la 1164, care formeaza primul stat medieval moldovean ce inglobeaza toata zona respectiva.

In Tara Romaneasca, sec.XIII inregistreaza statele mici ale lui Litovoi, Farcas si Ioan, primul mare stat aici fiind realizat de Basarab I la 1330.

Voievodul

-este stapanul tarii;

-are atributiuni juridice, militare, administrative;

-are ca sprijin biserica, iar ca organe ajutatoare sfatul domnesc (format initial din boieri, apoi din boieri cu functii, adica dregatori: vornic, logofat, vistiernic, spatar, ban sau portar) si marea adunare a tarii (alcatuita din reprezentanti ai starilor privilegiate).

Transilvania, pana la pierderea autonomiei, avea caracterul de principat, fiind condusa de de principe secondat de adunarea obsteasca (cu atributiuni juridice). In sec.XV nobilii unguri, secui si sasi formeaza o structura Unio-Trium-Natiorum, un for de conducere politico-administrativa din care erau exclusi romanii.

Organizarea administrativa:

-Transilvania este impartita in districte cu populatie majoritar romana, iar sasii si secuii in scaune;

-Moldova este impartita in tinuturi conduse fiecare de un reprezentatnt al domnitorului;

-Tara Romaneasca este organizata asemanator Moldovei, doar ca aici zonele se numeau judete.

Armata:

-in Transilvania exista trupe ale comitatelor unguresti, o oaste a nobililor si armate ale cnejilor romani;

-in Tarile Romane exista oastea mica (din boieri) si oastea domneasca (din tarani si negustori).

STATUL IN EPOCA MODERNA SI CONTEMPORANA

Sub impulsul Revolutiei Franceze, in toate Tarile Romane reincepe lupta de emancipare nationala. Sub aceasta influenta are loc Revolutia de la 1821 (condusa de Tudor Vladimirescu) care inlatura domniile fanariote si restabileste domniile pamantene.

Cand disputele ruso-otomane se soldeaza cu cresterea influentei Rusiei in zona, se produc modificari importante in plan politic in Tarile Romane

Tratatul de la Adrianopol restituie Tarilor Romane raialele turcesti (conduse de reprezentanti ai Portii): Turnu, Giurgiu, Braila. Se stabileste granita pe Dunare, se recunoaste autonomia principatelor, se obtine (pe hartie) alegerea domnilor pe viata, doar ca ei trebuie sa fie confirmati de Poarta (considerata puterea suzerana) si de Rusia ("putere protectoare"). Acest tratat este valabi pana in 1856.

Tarile Romane sunt sub ocupatie ruseasca intre 1828-1834. ele sunt conduse de guvernatori rusi, cel mai important fiind Pavel Kisseleff, guvernator iluminat, care, printre altele, a infrumusetat si restructurat Bucurestiul.

Ocupatia rusa se asociaza cu Regulamentele Organice. Din punct de vedere politic, acestea instituie pentru prima data la noi principiul separarii puterilor astfel: puterea executiva este realizata de domnitorul ales pe viata / puterea      administrativa este sfatul domnesc / puterea legislativa, separata de primele doua, este realizata de adunarea obsteasca.

-Din 1812 Basarabia face parte din Imperiul rus condus de tar, iar Dobrogea a devenit pasalac (provincie a Imperiului otoman).

Spre jumatatea sec.XIX se intensifica lupta de emancipare nationala in toate provinciile romanesti. Aceasta lupta se finalizeaza cu Revolutia de la 1848

Un pas inainte il constituie unirea principatelor din 1859, facuta democratic si in pofida puterilor centrale, fiind ales in Moldova si apoi in Transilvania, la 5 ianuarie si la 24 ianuarie, acelasi domnitor: Al.I.Cuza. Se introduce sistemul parlamentar, iar Cuza va deschide primul parlament din istoria Romaniei. Are loc o reforma administrativa, administrarea centrala cu institutii mutandu-se la Bucuresti, care devine prin hotararea lui Cuza si a parlamentului capitala Romaniei Juridic, se preia Codul Civil dupa modelul celui instituit de Napoleon

In 1866 se aproba prima Constitutie a Romaniei, elaborata dupa model Belgian. Aceasta a instituit primul regim democratic din istoria Romaniei, a stabilit forma de guvernamant monarhie constitutionala, a cuprins separarea puterilor in stat, a stabilit libertatea cetatenilor de a se organiza politic in partied si libera asociere profesionala. Drapelul de stat devine tricolorul.

Tot atunci Romania instituie noi structuri diplomatice, statueaza autonomia fata de Poarta.

Apar conflicte, nemultumiri in randul mosierilor (v.exproprierile) si al altor grupuri sociale, iar Cuza este silit sa abdice pentru eliminarea galcevelor interne (asa se credea). Se cauta un print strain, iar la 10 mai 1866 este adus pe tronul Romaniei Carol de Hohenzolern Sigmaringen. S-a stabilit sa fie print ereditar, a fost investit si de Poarta.

Un alt pas important dupa razboiul de independenta (intre rusi si turci): la 9 mai 1877 se dobandeste independenta Romaniei, la teritoriul nostru revenind Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor. In septembrie Romania devine regat, iar Carol I rege.

In primul razboi mondial Romania este initial neutra, apoi evolutia razboiului a facut-o sa intre in conflict. Inaintea hotararii de a intra in razboi, in 1914 moare Carol I si urca pe tron Ferdinand, nepot de frate. Jertfa romanilor permite intregirea tarii in 1918. Marea Unire a insemnat apogeul procesului de obtinere a unitatii statale.

Dupa moartea lui Ferdinand, devine rege Carol II, care instaureaza prima dictatura din istoria Romaniei, dictatura carlista. In septembrie 1940 el este determinat sa abdice si se instituie cea de a doua dictatura, dictatura legionaro-militara, iar Romania devine stat militar-legionar, al cariu prim ministru este Antonescu.

Dupa rebeliunea legionara legionarii sunt infranti si in 1941 se instaureaza a treia dictatura (antonesciana), pe tron fiind Mihai I.

Urmeaza al doilea razboi mondial in care intram intai de partea Germaniei pentru redobandirea Basarabiei, apoi, la 23 august 1944, intoarcem armele trecand de partea aliatilor (S.U.A., Franta, Anglia).

In 1947 comunistii, cu ajutorul sovieticilor, instaureaza dictatura proletariatului, regimul comunist, silindu-l pe regele Mihai sa abdice.

In regimul totalitar ceausist este rasturnat si se instaureza statul de drept



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 953
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved