CATEGORII DOCUMENTE |
Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
ISTORIA UNIVERSALA
ANTICA SI MEDIEVALA
UNITATEA DE INVATARE
NOILE POPOARE
DEZMEMBRAREA IMPERIULUI ROMAN SI FORMAREA
REGATELOR BARBARE
CRIZA ROMANA DIN SECOLUL III
v Din sec. II FIECARE PROVINCIE ISI RECRUTA ARMATA - FIECARE ARMATA PROVINCIALA INCERCA SA-SI IMPUNA PROPRIUL CANDIDAT IN FRUNTEA IMPERIULUI.
v din sec. III izbucneste o ANARHIE MILITARA - adancita de ATACURILE MILITARE. Criza izbucneste in 235 CAND SOLDATII IL ASASINEAZA PE ALEXANDER SEVERUS.
v IMPERIUL ESTE SALVAT DE 3 IMPARATI SOLDATI AURELIAN-DIOCLETIAN si CONSTANTIN; Ei ii INVING PE BARBARI SI REFAC ZIDURILE ORASELOR.
DOMINATUL
DIOCLETIAN (284-305)
v REORGANIZEAZA IMPERIUL DUPA PRINCIPII AUTOCRATE - modelul DESPOTISMUL ORIENTAL;
v ISI ATRIBUIE ORIGINE DIVINA - regimul numit DOMINAT;
v IN 292 - pentru usurarea administrarii Imperiului, il DIVIZEAZA IN 4 PARTI SI-SI ASOCIAZA 3 IMPARATI - TETRARHIE (conducerea celor 4); imparte imperiul in DIOCEZE;
CONSTANTIN CEL MARE (306-337)
v CREAZA O NOUA CAPITALA - CONSTANTINOPOL - unde o muta in 330.
v REFACE PENTRU SCURT TIMP UNITATEA IMPERIULUI IN JURUL NOII CAPITALE;
THEODOSIUS (379-395)
v IMPARTE IMPERIUL LA MOARTEA SA IN 2 DUPA CEI 2 FII: HONORIUS - IMPERIUL ROMAN DE APUS - ROMA si ARCADIUS - IMPERIUL ROMAN DE RASARIT - CONSTANTINOPOL;
v VIATA ECONOMICA trece sub controlul STATULUI.
v Este INTRODUSA EREDITATEA OBLIGATORIE A MESERIILOR
v LOCUL SCLAVILOR LUAT DE COLONI.
v CONDUCEREA PUTERNIC CENTRALIZATA.
v STATUL PUTERNIC FARMITAT SA FIE USOR DE CONTROLAT SI APARAT;
v LEGIUNILE IMPARTITE IN DETASAMENTE DE 1 000 de saldati sa acopere toate punctele amenintate.
SFARSITUL IMPERIULUI ROMAN DE APUS
v In 375 - HUNII VIN IN EUROPA socand Occidentul; Sub presiunea lor GERMANII NAVALESC IN IMPERIUL ROMAN DE APUS DISTRUGANDU-L. ROMANII NU POT APARA ROMA FIIND JEFUITA :
In 410 de VIZIGOTII lui ALARIC;
In 455 de VANDALII lui GENSERIC;
v POPOARELE BARBARE OCUPA REGIUNI DIN IMPERIUL ROMAN SI FORMEAZA REGATE BARBARE. Astfel IMPERIUL cunoaste un proces de BARBARIZARE LENTA , astfel in sec. IV-V IN ZONA DE FRONTIERA ERA GREU DE DISTINS UN ROMAN DE UN BARBAR.
Mai mult BARBARII DEVIN APARATORII IMPERIULUI IMPOTRIVA ALTOR BARBARI .
In 476 - GERMANII condusi de ODOACRU l-au detronat pe ROMULUS AUGUSTUS (copil de 12 ani), DISPARAND IMPERIUL ROMAN DE APUS .
IMPERIUL ROMAN DE RASARIT REZISTA PANA IN 1453 CAND CADE SUB PRESIUNEA TURCILOR .
IMPERIUL ROMAN DE APUS
v in OCCIDENT IN LOCUL IMPERIULUI I-AU NASTERE REGATE BARBARE INDEPENDENTE SI RIVALE.
v BARBARII AU PASTRAT: DREPTUL ROMAN, LIMBA LATINA SI CRESTINISMUL deoarece
v barbarii erau inferiori populatiei romanizate 5-10 %.
v civilizatia romana era superioara ;
POPULATII BARBARE SI ZONA LOR DE STABILIRE:
v VIZIGOTII - strabat Europa si se stabilesc in SPANIA;
v VANDALII - impinsi de vizigotii din Spania, trec
in
v STROGOTII - i-au conducerea ITALIEI sub regele TEODORIC.
v LONGOBARZII-BURGUNZII SI FRANCII - se stabilesc in
FRANTA (sec.V) si SE FRANTEI SI
v ANGLO-SAXONII - s-au stabilit in
EVANGHELIZAREA BARBARILOR
v GOTII - initial crestinati sub forma ARIANA - rol important avandu-l ULFILA (c. 310-380);
v Creaza un ALFABET GLAGOLITIC;
v Traduce BIBLIA in limba GOTA (cel mai important monument al literaturii germane);
v OSTROGOTII SI LONGOBARZII - au fost si ei arieni;
v FRANCII - in 496 regele CLOVIS (481-511) - s-a CONVERTIT LA CRESTINISMUL DE TIP ROMAN urmat apoi de TOTI FRANCII iar MONARHIA FRANCEZA DEVINE SUPORTUL PAPALITATII.
IMPERIUL ROMAN DE RASARIT
In OCCIDENT:
v Are loc o RURALIZARE A SOCIETATII
v CULTURA se retrage in BISERICI SI MANASTIRI
In ORIENT:
v Se MENTIN MARILE ORASE cu intense activitati mestesugaresti si comerciale;
v SOCIAL - Se mentin COMUNITATILE DE OAMENI LIBERI;
v ADMINISTRATIV - INTREAGA ADMINISTRATIE DEPINDEA DE IMPARAT.
v MILITAR - SOLDATII PRIMEAU UN
In secolul V imperiul este dominat de LUPTE CRISTOLOGICE (natura umana sau divina a lui Cristos);
v NESTORIENII - accepta doar natura umana a lui Cristos;
v MONOFIZITII - accepta doar natura divina a lui Cristos;
v CONCILIUL DE LA NICEEA 325 - reuneste cele 2 pozitii, PROCLAMANDU-L PE FIU CONSUBSTANTIAL CU TATAL.
v CONCILIUL DE LA CONSTANTINOPOL 381 - proclama faptul ca in SFANTA TREIME EXISTA O SUBSTANTA SI 3 IPOSTAZE.
Ambele concilii dand o puternica lovitura pentru eretici;
Pe PLAN EXTERN:
Imperiul dominat de amenintarea: vizigotilor, hunilor si ostrogotilor;
In 488 Ostrogotii lui Teodoric sunt alungati de la Constantinopol si ajung in Italia, Imperiul Roman de Rasarit evita soarta Romei si pregateste o puternica restaurare in sec. VI.
APARITIA NOILOR POPOARE EUROPENE
LATINII SI GERMANII
v Pana in secolul V - ROMA dorea un STAT ROMAN MONDIAL prin IDENTIFICAREA POLITICULUI CU CIVILIZATIA ROMANA.
v Tot ce era IN AFARA LUMII ROMANE lor era numita BARBARIE.
v In momentul caderii ROMA ERA CRESTINATA si va CRESTINA POPOARELE SUPUSE. Drept urmare iau nastere POPOARELE LATINE: italienii, francezii, spaniolii, portughezii, romanii;
v Etnogeneza - s-a realizat prin:
substrat - ELEMENTUL BASTINAS;
strat - COLONISTII ROMANI
superstrat sau adstrat
-
GERMANII
v sunt adstratul in constituirea populatiilor europene, dar au alcatuit si popoare de sine statatoare;
v Popoare cu strat german: GERMANII, AUSTRIECII;
v Popoare cu adstrat german: ELVETIENII, OLANDEZII, DANEZII, NORVEGIENII, SUEDEZII, ENGLEZII, IRLANDEZII DIN NORD.
SLAVII - pana in secolul VII erau pe valea superioara a NIPRULUI si VISTULEI, de unde migreaza in 3 directii:
Spre est - RUSII si UCRAINIENII.
Spre vest - POLONEZII, CEHII si SLOVACII.
Spre sud - SARBII, SLOVENII si CROATII.
Migratia lor nu a impiedicat venirea altor popoare .
v BULGARII - mongolici asezati in 681 la sudul Dunarii si slavizati;
v MAGHIARII - fino-ugrici -
ca si estonienii si finlandezii - asezati in 896 in
Toti vor forma state durabile .
In Nordul Europei - popoare baltice - LITUANIENII si LETONIENII - vorbesc limbi germanice;
URMARILE MARILOR MIGRATII
ETNO-LINGVISTICE - Apar POPOARE SI LIMBI NOI,
POLITICE
v Barbarii creaza REGATE ca PROPRIETATI ALE REGILOR pe care le imparteau sau lasau mostenire fiilor lor. Deci STATUL nu era o INSTITUTIE PUBLICA, ci PRIVATA.
ECONOMICE - Migratorii iau in stapanire pamantul - apar NOI FORME DE PROPRIETATE.
SOCIAL
v DISPAR OBSTILE SATESTI EGALITARE, MARCA la germani si ZADRUGA la slavi.
v razboaiele duc la o IERARHIZARE A SOCIETATII.
v Conducatorii - prin amestecul aristocratiei barbare cu cea romana;
v Apare TARANIMEA DEPENDENTA - in haosul din sec. V-XI cauta protectia nobilului local.
CULTURAL
v Barbarii au creat o CULTURA in care descrie migratiile, Ex. BEAWULF - CANTECUL NIBELUNGILOR, REGELE ARTHUR SI CAVALERII MESEI ROTUNDE.
INVAZIILE POPOARELOR TURCO-MONGOLE
MONGOLII
v Triburi nomade din Asia Centrala, in secolele VI - XII care vorbeau limbi asemanatoare si aveau denumiri diferite: TATARI, MONGOLI, MERKITI, OIRATI.
v Erau condusi de un HAN.
v In 1206 sunt uniti de TEMUGIN (GINGHIS) - formand un
IMPERIU, avand conditii favorabile o
CAVALERIE excelenta si intinse TERITORII din
v urmasii lui Ginghis cuceresc teritorii din sudul Rusiei si Europa.
v BATU-HAN - conducatorul invaziei din Europa - s-a retras la nordul Marii Negre, creand HANATUL HOARDEI DE AUR, populatiile vecine - obligate la tribut;
v Profita NEGUSTORII - care urmaresc rutele comerciale deschise de invazii - venetianul MARCO-POLO relateraza la sfarsitul sec. XIII calatoriile sale in China stapanita de mongoli, stimuland gustul pentru aventura si bogatie al europenilor.
TURCII
v In secolul XIII MONGILII INTRA IN DECLIN, in Asia Centrala apare primejdia TURCEASCA.
v In secolul XIII - un conducator turc OSMAN creaza un stat otoman in NE Turciei;
v urmasul lui ORHAN: a cucerit si stabilit capitala statului la BRUSA si a infiintat corpul IENICERILOR (infanteristi din sclavi) armata intarita prin introducerea tributului din copii - platit de supusii nemusulmani;
v In 1354 - incep cuceririle in Europa - repede cad toti balcanicii, inaintarea lor este oprita de romani la Dunare si de invazia mongolilor lui TIMUR LENK care-i infrang pe turci la Ankara in 1402, amanand cucerirea Bizantului pana in 1453 cand sultanul Mahomed al-II-lea cucereste Constantinopolul.
v In Europa apare un nou popor, adept al islamismului, cu o cultura si civilizatie bine conturate.
IMPORTANTA INVAZIILOR TURCO-MONGOLE
v TURCII SI
MONGOLII -
v zona ocupata de turci - cunoaste o stabilizare - PAX OTHOMANICA.
v Ca urmare a invaziilor mongolilor si turcilor RUSII ISI INTARESC NATIONALISMUL SI RELIGIA, aparandu-le.
v Dupa caderea Constantinopolului, "MOSCOVA DEVINE A 3 ROMA", MITROPOLITUL PRETINDE SUPREMATIA ORTODOXA.
v Puterea militara si maritima a turcilor
asupra comertului dintre Europa si
v Confruntarea dintre puterea europeana si asiatica duce la definirea mai clara a specificului lor in parte.
IMPERIUL ROMAN DE RASARIT sau BIZANTIN
IMPERIUL BIZANTIN
v in 330 - CREAT CONSTANTINOPOLUL
v punct de CONVERGENTA A CIVILIZATIILOR ROMANA-GREACA-ORIENTALA.
v era la INCRUCISAREA TUTUROR DRUMURILOR COMERCIALE din zona Mediterana.
v avea o POZITIE STRATEGICA EXCEPTIONALA..
v
era
v IUSTINIAN (527-565) - incearca REFACEREA IMPERIULUI ROMAN si STOPAREA CRIZEI ROMANE, astfel:
v ii ATACA PE BARBARI pentru a reface unitatea imperiului.
v PASTREAZA PACEA CU PERSIA care ameninta din rasarit.
v cu ajutorul GENERALILOR BELIZARIOS si NARSES cucereste: AFRICA de la Vandali, ITALIA de la Ostrogoti, PENINSULA IBERICA (partial) de la vizigoti.
Aceste actiuni epuizeaza statul plus rascoale populare, Ex. 532 - rascoala NIKA - inabusita cu greutate.
IDEOLOGIA IMPERIALA IN RASARIT
BIZANTUL - este considerat PRIMUL STAT FONDAT PE PRINCIPII CRESTINE, Din 459 - IMPARATII SUNT INCORONATI DE PATRIARH. puterea imperiala este de origine divina.
v PUTEREA IMPARATULUI ERA ABSOLUTA, fiind LIMITATA doar de RESPECTAREA TRADITIILOR JURIDICE ALE DREPTULUI JURIDIC ROMAN.
v Iustinian a alcatuit codul - CORPUS IURIS CIVILIS
v ADMINISTRATIA, JUSTITIA, FINANTELE, ARMATA, BISERICA - SUBORDONATE IMPARATULUI - CULTUL IMPERIAL devine RELIGIE.
v S-a introdus MODELUL ORIENTAL, ce cuprindea - PROSTERNEREA OBLIGATORIE IN FATA IMPARATULUI, SARUTUL MAINII SI INCALTAMINTEI.
v DIPLOMATIA - rol important - metode folosite:
v CONVERTIREA LA CRESTINISM A UNOR NOI POPOARE.
v PRIMIRILE FASTUOASE LA CURTEA IMPARATULUI.
v SPIONAJUL.
v Alta preocupare - CULTURA - sunt construite la Constantinopol:
v PALATUL IMPERIAL.
v HIPODROMUL.
v BISERICA SFANTA SOFIA - cea mai mare constructie bizantina, inceputa sub Iustinian in 532 si incheiata in 537, In sec. XVI - devine MOSCHEE, cand sunt adaugate medalioanele arabe in interior si minaretele in exterior, azi Sfanta Sofia este MUZEU.
IDEOLOGIA IMPERIALA IN APUS
REFACEREA IMPERIULUI ROMAN
v In 496 CLOVIS adopta crestinismul, francii devin aparatorii crestinismului catolic, impotriva arienilor: burgunzi, vizigoti, longobarzi.
v
Sub fii lui
v
v
CAROL MARTEL - (fiu
nelegitim), ii invinge pe arabi la
v PEPIN CEL SCURT - in 751 el l-a destituit pe ultimul rege merovingian si s-a proclamat rege. In schimbul ungerii ca rege de catre papa Bonifaciu, Pepin (nelegitim) a daruit papei teritoriul care va deveni statul papal.
v
CAROL CAL MARE - fiul
lui Pepin cel Scurt, urca pe tron in 768, iar in anul 800 a fost incoronat
ca imparat roman de papa
v Prin cuceriri realizeaza un imperiu universal si o biserica universala.
v isi indeplineste 2 scopuri: extinderea granitelor statului si raspandirea crestinismului.
v a sprijinit cultura:
v a incurajat educatia chemandu-i pe invatati la curte.
v a sprijinit manastirile.
v a imbunatatit sistemul juridic.
v la moartea lui Carol IMPERIUL ESTE IMPARTIT intre cei 3 nepoti ai lui prin PACEA DE LA VERDUN -843 .
v CAROL CEL PLESUV - FRANTA.
v
LUDOVIC GERMANICUL -
v LOTHAR - ITALIA.
v Ruperea si disparitia Imperiului Roman grabeste aparitia FEUDALITATII.
v Suveranii carolingieni au incurajat dezvoltarea relatiilor de supunere si de protectie, consolidandu-si autoritatea. Astfel:
v Oamenii liberi mai saraci deveneau servitori - VASALI.
v Oamenii bogati care ofereau si protectie si pamant - FEUD - se numeau FEUDALI.
IMPERIUL ROMAN DE NATIUNE GERMANA
Ideea renasterii imperiului este preluata si de germani.
OTTO I (936-973)
v cucereste intreaga Europa Centrala si N si C Italiei si-l obliga pe papa in 962 sa-l incoroneze ca Imparat Roman, sau al "Sfantului Imperiu Roman de natiune germana".
v amestecul lui Otto in problemele Bisericii si ale statului in Italia, a facut ca Germania sa nu se poata constitui intr-o monarhie centralizata, asa ca Anglia, Franta, Spania.
v apoi a izbucnit un sir lung de razboaie pentru intaietate intre papalitate si imparat.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2183
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved