STEFAN CEL MARE SI SFANT (1456-1504)

STEFAN CEL MARE SI SFANT (1456-1504)

A fost unul dintre cei mai insemnati voievozi romani din Evul Mediu, un simbol al luptei pentru independenta a romanilor. In timpul sau, Moldova a fost denumita "Poarta crestinatatii". Ajunge domn cu ajutorul lui Vlad Tepes, dupa ce il invinge pe Pentru Aron, ucigasul tatalui sau, Bogdan II, la Doljesti. Stefan este aclamat si recunoscut domn de popor pe campia de la Direptate.

Politica interna:

Ø      consolideaza domnia, scade puterea marii boierimi

Ø      se sprijina pe boierimea mica si mijlocie, pe razesi si oraseni

Ø      sprijna comertul prin scutirea de taxe vamale si privilegii.

Ø      Reorganizeaza dregatoriile (imporant este portarul de Suceava si parcalabii, comandantii cetatilor)

Ø      Construieste un sistem de fortificatii: Hotin, Nemt, Soroca, Cetatea Alba, Chilia, Craciuna, Roman. Aceste cetati au avut ulterior un rol f imp in lupta antiotomana

Ø      Reorganizeaza armata, in care un rol imporatnt il au vitejii

Politica externa:

Ø      obiectivul fundamental al lui Stefan - Independanta Moldovei. In acest sens, el a urmarit sa nu aiba doi dusmani in acelasi timp. De aceea, el se recunoaste , prin Tratatul de la Overchelauti , 1459, vasalul Poloniei.

Ø      Respinge atacurile Ungariei si ale tatarilor

Ø      In lupta antiotomna , consolideaza "blocul unitatii romanesti": urmareste alianta cu TR → ii sprijina, pe rand, pe Laiota Basarab, pe Vlad Tepes si pe Vlad Calugarul

Ø      1473, refuza plata tributului si intervine in Tara Rom unde il detroneaza pe Radu cel Frumos, → constient de atacul iminent al otoamnilor si constient de disproportia de forte dintre Moldova si IO, Stefan incearca sa-si gaseasca aliati, prin relatii diplomatice si negocieri cu papalitatea, Republica Venetiana, regii Poloniei, Ungariei, hanul Persiei.

Ø      1474- 1475, campania initiata de Mehmed II si comandata de Soliman, beglerbegul Rumeliei, la care participau 120.000 de soldati otomani, ajutati de un corp de oaste trimis de Radu cel Frumos. Domnul Moldovei dispunea de circa 40.000 de moldoveni, + trupele trimise de Polonia si Ungaria. Tactica a fost cea traditionala, a pamantului ars si a hartuielii. In 1475, la Podul Inalt, langa Vaslui, Stefan a hot sa dea o batalie decisiva. Locul stramt si noroios, "intre doua dealuri"vremea cetoasa i-au ajutat pe moldovenii lui Stefan sa obtina una dintre cele mai rasunatoare victorii ale romanilor in EM. In asteptarea revansei turcilor, Stefan cere ajutorul celorlalte state crestine prin celebra scrisoare circulara din 25 ianuarie 1475, in care se arata clar importanta mentinerii independentei Moldovei pentru intreaga crestinatate: " () dupa ce a auzit de aceasta infrangere, paganul imparat al turcilor si-a pus in plan sa se razbune si el insusi in persoana, cu toata puterea sa sa vie in luna mai asupra noastra si sa supuna tara noastra, care e poarta tuturor crestinilor".

Ø      1476, Stefan este invins la Razboieni . Insa isi reface armata (legenda Vrancioaiei) si ii alunga pe turci.

Ø      Destramarea coalitiei antiotomane → 1480, Stefan est obligat sa incheie pace cu turcii

Ø      1484, pierde Chilia si Cetatea Alba (Baiazid al II-lea)

Ø      1485, reinnoieste juram de vasalitate fata de Polonia ( Vladislav Iagello)

Ø      1486, lupte cu turcii. Stefan , batran si singur in fata Portii, este silit sa incheie pace cu aceasta, platindu-i tribut in schimbul mentinerii autonomiei tarii.

Ø      1497, la Codrii Cosminului regele Poloniei, Ioan Albert este invins → Moldova nu mai este vasala Poloniei

In 1504, la moartea sa, Stefan lasa urmasilor o tara neatarnata, care platea tribut turcilor, dar care isi pastra autonomia fata de Poarta, avand un prestigiu international indubitabil si beneficiind de o inflorire culturala si artistica unica in istoria ei medievala.

CONCLUZII:

Luptele putate de romani in secolele XIV-XV nu au avut doar o semnificatie interna. Intrucat au permis conservarea fiintei statale si a confesiunii religioase, ci si una europeana.. Expansiunea otomana in aceasta parte a Europei a fost oprita pe linia Dunarii, iar fortele turcilor au fost uzate in lupte, nu intotdeanua de mare amploare, dar care surveneau la intervale destul de stranse, ceea ce-i impiedica sa se concentreze in alte directii.

Dupa acceptarea platii tributului, statutul Tarilor Romane s-a agravat continuu in sec XVI., in conditiile apogeului puterii turcesti in vremea lui Soliman Magnificul ( 1520-1566). Tarile Rom si-au pastrat, teoretic, dreptul de a-si alege domnitorii, dar in realitate, acestia sunt numiti sau maziliti de Poarta.

Dupa prabusirea Regatului Ungariei in urma infrangerii de la Mohacs, Transilvania se org ca principat autonom sub suzeranitate otomana..

Intregul spatiu rom depindea acum politic de IO, avand ca obligatii alinierea politicii ext la cea otomana ("prieten prietenilor, dusman dusmanilor" si plata unor obligatii (tribut, pesches, mucarer, etc), mereu in crestere..

Spre sf XVI, in conditiile dificultatilor cunoscute de IO, tributul cerut Tarii Romanesti si celelalte obligatii si datorii acumulate de domnie ajunsesera la un nivel record, ceea ce tindea sa genereze colapsul economic al statului.