Statele medievale romanesti si institutiile lor

Statele medievale romanesti si institutiile lor

1. Formatiunile politice romanesti

si relatiile lor cu statele vecine (sec.IX-XIII)

Intre sec. IX - XIII, in spatiul romanesc au aparut diferite formatiuni politce care au intretinut relatii cu statele vecine de doua tipuri: pasnice si razboinice

Statele cele mai puternice din zona, intre sec.IX-XIII erau: Regatul Ungariei Mongolii (tatarii), Imperiul Bizantin.

a. Organizarea politica a romanilor (sec.IX-XIII)

La inceputul Evului Mediu, romanii erau organizati in sate si catune care formau obstile satesti. Acestea erau conduse de juzi si cnezi. Mai multe obsti satesti formau o tara (voievodat).Un voievodat era condus de un voievod. Voievod este un termen de origine slava care inseamna conducator militar.

b. Izvoare scrise despre romani (sec.IX-XIII)

1. Primul izor scris se numeste "Faptele ungurilor" scrisa de Anonymus.Aici el pomeneste trei voievodate in Transilvania: Glad, Menumorut si Gelu. Existenta acestor voievodate este dovedita arheologic, descoperindu-se mai multe cetati: Cuvin (jud. Arad), Mediesu Aurit (Satu Mare), Dabaca (Cluj).

2. Al doilea izvor scris este "Legenda Sf. Gerard", care pomeneste voievodatul lui Ahtum (Banat) in sec. XI.

3. Cantecul Nibelungilor este o legenda cavalereasca germana care il pomeneste pe ducele Ramunc in tara valahilor.

4. O inscriptie descoperita in Dobrogea si datata 943 il pomeneste pe jupan Dimitrie.

5. Scrierile istorice ale printesei bizantine Ana Comnena, ii pomenesc pe romani in N. Dunarii (sec. XII).

Formatiunile politice romanesti in Dobrogea, intre sec. XI-XII, erau: Sacea, Seslav si Tatos.

2.Organizarea politica a voievdatului Transilvaniei

Cucerirea maghiara a Transilvaniei s-a realizat treptat de la V la E.Maghiarii au organizat Transilvania sub forma unui voievodat condus de un voievod care era ajutat de un vicevoievod.

Fiecare natiune din Transilvania avea propria organizare: maghiarii in comitate(V. Transilvaniei), secuii in scaune, sasii in scaune si districte, romanii in tari (Tara Maramuresului, Barsei, etc.).

Maghiarii s-au crestinat in varianta catolica si de aceea au pornit o lupta apriga impotriva romanilor care erau ortodocsi. Nobililor romani care nu voiau sa treaca la catolicism li se luau domeniile. Multi dintre ei au trecut la catolicism, altii au trecut Carpatii, formand statele medievale Moldova si Tara Romaneasca.

Regii maghiari, pentru a catoliciza intr-un mod rapid Transilvania, au adus ordine calugaresti: pasnice(franciscanii si dominicanii), razboinice (teutonii si ioanitii).

Teutonii au fost asezati in Tara Barsei in 1211, dar au fost alungati in 1225 pentru ca nu se mai supuneau autoritatii regelui.

Ioanitii au fost asezati in Banatul de Severin.

Printr-un act din 1366, emis de regele maghiar Ludovic I, in Transilvania era recunoscuta o singura religie: catolica, si trei natiuni: maghiari, sasi si secui. Acest act a fost intarit in sec.XVI de un alt act numit "Tripartitul lui Verboczy".

3. Formarea statelor medievale romanesti

Statele medievale romanesti, Moldova si Tara Romaneasca, s-au format la mijlocul sec. XIV, datorita unor factori favorabili: scade puterea tatarilor de la E de Nis-tru, iar regatul maghiar este macinat de lupte interne.

a. Formarea Tarii Romanesti

In 1247, "Diploma Cavalerilor Ioaniti" pomeneste la S de Carpati patru formatiuni politice romanesti: voievodatele lui Litovoi si Seneslav si cnezatele lui Ioan si Farcas.

In 1277, un izvor scris maghiar mentioneaza luptele dintre voievodul Litovoi si regalitatea maghiara; Litovoi este ucis in lupta, iar fratele sau, Barbat, este luat prizonier, dar se rascumpara cu o mare suma de bani.

Exista o legenda (descalecat) conform careia un voievod roman din tara Fagarasului pe nume Negru Voda fuge de regalitatea maghiara la S de Carpati si intemeiaza un stat: Tara Romaneasca (Valahia). Acest stat avea capitala la Curtea de Arges. Adevaratul intemeietor al Tarii Romanesti este Basarab I (?-1352).

Basarab I uneste toate formatiunile politice romanesti de la S de Carpati, formand un stat. Intr-o incercare de a-l face vasal pe Basarab, regele maghiar Carol Robert de Anjou face o expeditie in Tara Romaneasca.

In lupta de la Posada (9-12 noiembrie 1330) maghiarii sunt infranti. Prin aceasta lupta Basarab obtine independenta Tarii Romanesti.

Urmasii lui Basarab, Nicolae-Alexandru (1352-1364) si Vladislav Vlaicu (1364-1377) intaresc statul si bat moneda cu chipul lor.

Nicolae-Alexandru intemeiaza o mitropolie ortodoxa la Curtea de Arges in 1359.

Vladislav Vlaicu se considera vasalul regalitatii maghiare si primeste, in schimb, domenii in Transilvania: Tara Fagarasului si Banatul de Severin. Pe timpul lui Vladislav Vlaicu, turcii, care ajung pe linia Dunarii, fac prima expeditie in Tara Romaneasca (1369).

b. Formarea Moldovei

Informatiile scrise despre formarea statului medieval Moldova sunt foarte putine. In jurul anului 1322, pe actualul teritoriu al Moldovei sunt pomeniti niste puternici ai locului, probabil cnezi sau voievozi.

Formarea statului medieval Moldova cunoaste doua etape:

1. in prima etapa, un voievod din Tara Maramuresului pe nume Dragos este trimis pe actualul teritoriu al Moldovei pentru a intemeia o marca contra tatarilor.

Marca era o regiune administrativa cu rol de aparare.

Marca avea centrul la Baia.

2. a doua etapa se refera la fuga voievodului maramuresean Bogdan la E de Carpati pentru ca nu voia sa treaca la religia catolica.

Bogdan ii alunga pe urmasii lui Dragos si intemeiaza un stat: Moldova (cca.1364). Intr-o incercare de a-l supune pe Bogdan, maghiarii sunt infranti. Urmasii lui Bogdan: Latcu, Petru I Musat si Roman I, extind teritoriul Moldovei pana la Nistru si M. Neagra si bat moneda cu chipul lor.

Primii urmasi ai lui Bogdan au fost catolici pentru a se pune bine cu regalitatea maghiara. Mai tarziu, pe timpul lui Alexandru cel Bun, in Moldova este infiintata o mitropolie ortodoxa.

c. Formarea Dobrogei

La mijlocul sec. XIV, in Dobrogea este mentionat un stat care avea centrul in "Tara Cavernelor" (Bulgaria de astazi). Sunt pomeniti si trei conducatori: Balica, Dobrotici si Ivanco.

In 1391, dupa moartea lui Ivanco, Dobrogea intra in componenta Tarii Romanesti, condusa la acea vreme de Mircea cel Batran.

In 1417, Dobrogea este ocupata de turci care o detin pana in 1870.

d. Organizarea interna a tarilor romanesti

1. Tara Romaneasca si Moldova

Cele doua tari erau conduse de cate un domnitor. Domnitorii puteau fi alesi din randul boierilor sau domnia se putea transmite ereditar (din tata in fiu). Domnitorii aveau urmatoarele atributii: erau legiuitori (faceau legile), erau judecatori, aveau dreptul de a bate moneda si erau comandanti ai armatei. In calitate de comandanti ai armatei, domnitorii purtau denumirea de voievozi. Domnitorul era ajutat de sfatul domnesc, format din boieri si cler. In caz de primejdie, domnitorul facea apel la adunarea tarii (boieri, cler, targoveti si tarani liberi). Boierii aveau diferite functii. De exemplu, cele mai mari functii erau: Banul Craiovei (Tara Romaneasca) si Portarul Sucevei (Moldova).

Alte functii boieresti: logofatul, spatarul, paharnicul, comisul, postelnicul, vistiernicul, vornicul (Moldova).

Dovezile de tradare din partea boierilor (hiclenie) erau pedepsite cu moartea.

Din punct de vedere administrativ, Tara Romaneasca era impartita in judete, iar Moldova in tinuturi. Pe parcursul Evului Mediu, cele doua tari au avut diferite capitale:

- Tara Romaneasca: Curtea de Arges, Targoviste, Bucuresti

- Moldova: Baia, Siret, Suceava, Iasi.