Tarle Romane si statele vecine: tie si confruntare

Tarle Romane si statele vecine: tie si confruntare

1.Tarile Romane in relatiile cu Ungaria,

Polonia si Imperiul Otoman

a. Relatiile Tarilor Romane cu Ungaria si Polonia

Tara Romaneasca a intretinut relatii pasnice cu Ungaria, mai ales pe timpul domnitorilor Vladislav Vlaicu si Mircea cel Batran. Acestia au primit, din partea regalitatii maghiare, in schimbul vasalitatii lor, teritorii in Transilvania: Banatul de Severin, Tara Fagarasului si Tara Amlasului.

Moldova a intretinut cu Ungaria relatii de doua tipuri: pasnice, pe timpul lui Alexandru cel Bun si razboinice, pe timpul lui Bogdan II si Stefan cel Mare.

In 1467, Stefan cel Mare reuseste sa-i infranga pe maghiarii care invadasera Moldova si care erau condusi de regele Matei Corvin, in lupta de la Baia.

In ceea ce priveste relatiile cu Polonia, Tara Romaneasca a intretinut relatii sporadice datorita distantei. In schimb, Moldova, a intretinut cu Polonia relatii de doua tipuri:

- pasnice, pe timpul lui Alexandru cel Bun. Domnitorul ii ajuta pe polonezi in luptele pe care acestia le poarta cu cavalerii teutoni, la Marienburg (1410) si la Grunwald (1422).

- razboinice.Bogdan II ii infrange pe polonezi la Crasna (1450), iar Stefan cel Mare, la Codrii Cosminului (1497).

In anul 1412, Ungaria si Polonia incheie un tratat la Lublau prin care se prevedea desfiintarea Moldovei ca stat daca Alexandru cel Bun nu se considera vasalul lor. Alexandru a reusit sa faca nul acest tratat ajutandu-i doar pe polonezi in detrimentul Ungariei.

b. Relatiile cu Imperiul Otoman

Turcii otomani erau un popor migrator din Asia Centrala care se aseaza in Asia Mica. Numele de otomani provine de la primul conducator al lor, Otman (Osman). Turcii trec la religia islamica, iar conform acestei religii, ei imparteau lumea in doua: Casa Pacii (musulmanii) si Casa Razboiului.

In 1354 ei cuceresc primul oras european: Gallipoli, iar la sfarsitul sec. IV ajung pe linia Dunarii, intrand in contact direct cu Tarile Romane (prima incursiune cu Tara Romaneasca-1369, cu Moldova-1420).

c. Lupta antiotomana a Tarilor Romane

Pe parcursul sec. XIV-XV, Tarile Romane au reprezentat un obstacol in calea expansiunii otomane spre Centrul Europei. Pe parcursul acestor doua secole s-au remarcat in lupta antiotomana domnitorii: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Vlad Tepes si, voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara.

1. Mircea cel Batran

- domneste in Tara Romaneasca.

- in 1394, pe data de 10 octombrie, Mircea se impotriveste sultanului Baiazid I in lupta de la Rovine.

- la Rovine, Mircea obtine o victorie partiala si se retrage in Transilvania.

- pe 7 martie 1395, Mircea incheie un tratat cu regele maghiar Sigismund de Luxemburg; in schimbul vasalitatii lui Mircea, Sigismund ii promite ajutor impotriva turcilor si-i ofera domenii in Transilvania.

- in 1396, Mircea participa la cruciada de la Nicopole alaturi de maghiari, germani, englezi, francezi contra turcilor.

- cruciatii sunt infranti.

- Baiazid nu se poate bucura de victorie deoarece in 1402 este infrant de catre mongoli la Ankara.

- dupa moartea lui Baiazid, in Imperiul Otoman izbucnesc lupte pentru tron intre fiii lui Baiazid, Mohamed si Mustafa.

- Mircea hotaraste sa-i ofere sprijin lui Mustafa, dar acesta este infrant de catre Mohamed.

- pentru a nu fi atacata Tara Romaneasca, Mircea hotaraste sa plateasca tribut si sa cedeze Dobrogea (1417).

- in 1418, Mircea moare si este ingropat la Manastirea Cozia.

2. Iancu de Hunedoara

- a fost un voievod al Transilvaniei intre 1441 si 1456 si guvernator al Ungariei din 1446.

- a fost probabil cel mai de seama luptator antiotoman din secolul XV din Europa Centrala.

- a desfasurat doua mari campanii antiotomane: Varna - 1444, Campia Mierlei - 1448.

- din pacate, ambele campanii au fost pierdute de catre crestini.

- in 1453, sultanul Mahomed II cucereste Constantinopolul pe data de 30 martie, transformandu-l in capitala Imperiului Otoman (Istanbul).

- in 1456, turcii vor sa cucereasca Belgradul, care reprezenta poarta de intrare spre Europa Centrala. Orasul este aparat de crestinii condusi de Iancu de Hunedoara, care obtine o mare victorie.

- in acelasi an Iancu moare de ciuma.

3. Vlad Tepes

- este instalat pe tron de catre Iancu de Hunedoara, in Tara Romaneasca, in anul 1456.

- in iarna anului 1461-1462, Vlad Tepes ataca garnizoanele turcesti din S Dunarii; acest lucru provoaca mania sultanului Mahomed II care, in iunie 1462, face o expeditie in Tara Romaneasca.

- in noaptea de 16-17 iunie 1462, Vlad Tepes ataca tabara turceasca de la Targoviste.

- Tepes se retrage in Transilvania, sultanul Mahomed II, instalandu-l pe tron pe fratele lui Vlad, Radu cel Frumos.

- in Transilvania, Vlad este arestat de Matei Corvin, regele Ungariei, si inchis la Budapesta.

- este eliberat in 1476 si mai domneste 3 luni, fiind ucis de boieri.

4. Stefan cel Mare

- a domnit in Moldova.

- vine la tron cu ajutorul lui Vlad Tepes.

- el hotaraste sa nu mai plateasca tribut turcilor.

- pe 10 ianuarie 1475, Stefan se impotriveste lui Soliman-pasa la Vaslui, unde obtine o mare biruinta.

- in 1476, Mahomed II invadeaza Moldova si il infrange pe Stefan la Razboieni (Valea Alba).

- in 1484, turcii ocupa cetatile din S Moldovei, Cetatea Alba si Chilia.

- in acest caz Stefan incheie pace cu turcii si se multumeste sa plateasca tribut.

5. Relatiile romano-otomane in sec. XVI

La inceputul sec. XVI, turcii, sub conducerea sultanului Soliman Magnificul, avanseaza spre Europa Centrala.

In anul 1521, turcii cuceresc Belgradul, iar in 1526, turcii reusesc sa-i infranga pe unguri la Mohacs. Mai mult de jumatate din Ungaria este transformata in pasalac (provincie turceasca); partea de N a Ungariei este ocupata de habsburgi.

Tarile Romane devin autonome Imperiului Otoman si platesc tribut. Fiind foarte mare tributul, o serie de domnitori romani s-au revoltat impotriva turcilor, dar au fost infranti: Radu de la Afumati (TaraRomaneasca), Petru Rares (Moldova), Ioan Voda cel Viteaz (Moldova).

In 1538, turcii instaureaza dominatia asupra tarilor romane; relatiile romano-otomane erau reglementate prin niste tratate (capitulatii).

Capitulatii = tratate intre tarile romane si Imperiul Otoman.

Prevederi:

- Tarile Romane se obligau sa plateasca tributul (haraci) anual si sa urmeze politica externa a turcilor.

- Imperiul Otoman se obliga sa nu intervina in politica interna a tarilor romane si sa le ofere protectie.

In 1541, Transilvania devine principat, dar si ea platea tribut turcilor.

6. Tarile Romane in timpul lui Mihai Viteazul

La sfarsitul sec. XVI, datorita pericolului otoman care se apropia de centrul Europei, mai multe state europene au format o alianta antiotomana, Liga Sfanta, formata din: Austria, Spania, Toscana si Mantova.La Liga Sfanta adera si domnitorii: Mihai Viteazul din Tara Romaneasca, Aron Voda din Moldova si principele Transilvaniei, Sigismund Bathory.

a. Lupta antiotomana a lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul si-a inceput domnia in Tara Romaneasca, pe care a condus-o intre 1593-1601. El se hotaraste sa nu mai plateasca tribut turcilor aferand la Liga Sfanta.

Pe 13 noiembrie 1594, el ii pedepseste pe turcii care au venit dupa tribut. Acest lucru va avea ca urmari expeditia lui Sinan-pasa in Tara Romaneasca. Batalia dintre Mihai si Sinan are loc la Calugareni (23 august 1595) si se incheie nedecis. Mihai se retrage inspre Transilvania asteptand ajutor de la Sigismund Bathory cu care incheiase un tratat in luna mai 1595.

Cu ajutorul lui Sigismund, Mihai ii infrange pe turci la Giurgiu. In 1596, Mihai incheie pace cu turcii. Austriecii si principele Sigismund Bathory sunt infranti la Kerestes. Principele Sigismund renunta la tron in favoarea varului sau Andrei Bathory.

In Moldova, Aron Voda este inlocuit de polonezi cu Ieremia Movila. Atat Andrei Bathory cat si Ieremia Movila platesc tribut turcilor. De aceea, Mihai se hotaraste sa ocupe cele doua tari pentru a le atrage in lupta antiotomana.

b. Unirea Tarilor Romane

In acest caz, cu acordul imparatului austriac Rudolf II, Mihai trece in Transilvania si-l infrange pe Andrei Bathory la Selimbar (18 octombrie 1599).

Pe 1 noiembrie 1599, Mihai intra in Alba-Iulia si este proclamat principe al Transilvaniei.

In primavara anului 1600, Mihai intra in Moldova si il alunga pe domnitorul Ieremia Movila. Pentru prima data, cele trei tari erau unite sub un singur conducator. Unirea celor trei tari romanesti a tinut 3 luni deoarece polonezii aveau interese in Moldova, austriecii in Transilvania si turcii in toate cele trei tari.

In luna august 1600, imparatul Rudolf II il trimite pe generalul Basta in Transilvania; acesta se uneste cu Sigismund Bathory si il infrang pe Mihai la Miraslau (Aiud). Polonezii intervin in Moldova, iar turcii in Tara Romaneasca.

Mihai care audienta lui Rudolf II pentru a-i explica ca unirea celor trei tari romanesti a fost facuta din considerente militare (lupta comuna impotriva turcilor).

In timp ce Mihai era la Praga, in Transilvania se produc schimbari: Sigismund Bathory il alunga pe Basta. In acest caz, Rudolf II ii ofera lui Mihai bani pentru      a-si forma o armata. Impreuna cu Basta, Mihai il infrange pe Sigimund Bathory la Guraslau (Satu-Mare).

Avand ordine precise din partea imparatului Rudolf, Basta porunceste asasinarea lui Mihai in tabara de la Campia Turzii in anul 1601.

2. Politica si diplomatie intre secolele XVII-XVIII

In cadrul politicii externe      a Tarilor Romane, in sec. XVII si inceputul sec. XVIII, se contureaza doua idei:

- lupta antiotomana si obtinerea independentei

- pastrarea autonomiei in cadrul Imperiului Otoman.

a. Regimul dominatiei otomane

Dupa moartea lui Mihai Vitazul, in Tara Romaneasca ajunge domnitor Radu Serban (1602-1611), fost capitan in armata lui Mihai. El incearca sa se impotriveasca turcilor, dar fara nici un sprijin, este repede infrant. In cazul acesta, turcii, pentru a nu mai fi revolte, au micsorat tributul.

In 1630, odata cu izbucnirea razboiului de 30 de ani, turcii, avand nevoie de bani, maresc din nou tributul.

Unii domnitori si principi ai Transilvaniei incep sa creeze proiecte antiotomane.

b. Proiecte antiotomane

Principii Transilvaniei: Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczy I si Gheorghe Rakoczy II au fost primii care au incercat sa uneasca cele trei tari romanesti intr-un front comun antiotoman.

De exemplu, Rakoczy I a purtat tratative cu domnul Tarii Romanesti, Matei Basarab si domnul Moldovei, Vasile Lupu. Tratativele au esuat deoarece Vasile Lupu, dornic de a-si mari puterea, a invadat Tara Romaneasca; a fost infrant insa de Matei Basarab.

In 1683, turcii sunt imfranti sub zidurile Vienei; acest an marcheaza sfarsitul ofensivei otomane spre Centrul Europei. Vazand in aceasta infrangere un semn al declinului puterii otomane, unii domnitori romani au reluat proiectele antiotomane.

Ex.: Dimitrie Cantemir (1710-1711), domnul Moldovei, a incheiat un tratat impotriva turcilor cu Petru I cel Mare, tarul Rusiei, la Lutk. Din pacate, armata rusa si cea din Moldova au fost infrante la Stanilesti in 1711.

In ceea ce priveste Tara Romaneasca, domnitorul Constatin Brancoveanu (1688-1714) a incercat si el sa incheie tratate antiotomane cu Austria si Rusia. Fiind prins de catre turci, a fost decapitat la Istanbul impreuna cu cei 4 copii ai sai.

Nemaiavand incredere in domnitorii romani, turcii au introdus in Tara Romaneasca si Moldova domniile fanariote.

3. Tarile Romane in sec.XVIII

a. Transilvania

Dupa 1683, cand turcii sunt infranti la Viena, puterea militara a Imperiului Otoman scade.

In 1686-1687 austriecii reusesc sa-i infranga pe turci de doua ori la Budapesta si la Mohacs, ocupand Ungaria.

Transilvania este ocupata de austrieci in patru etape:

i) 1687 - principele Mihai Apafi accepta prezenta armatei austriece in Transilvania.

ii) 1689 - prin tratatul de la Sibiu se schimba suzeranitatea otomana cu cea austriaca asupra Transilvaniei.

iii) 1691 - Diploma Leopoldina. Imparatul austriac Leopold I recunoaste, in Transilvania, trei natiuni (maghiari, sasi si secui) si doua religii (catolica si reformata). Pentru a fi recunoscuti ca natiune, unii romani (17%) accepta unirea Bisericii ortodoxe cu Roma, formand o noua religie (greco-catolica).

iiii) 1699 - in urma unui razboi austro-turc, prin pacea de la Karlowitz, turcii cedeaza Translvania Austriecilor.

b. Tara Romaneasca si Moldova

Pentru ca nu mai aveau incredere in domnitorii romani, turcii introduc in Tara Romaneasca si Moldova, domnitorii fanaroti (greci bogati din cartierul Fanar din Istanbul).

Tronurile celor doua tari erau scoase la licitatie, fanariotii platind bani grei pentru a le ocupa.

Pentru a-si recupera banii, un domnitor fanariot avea o singura alternativa: marea taxele si impozitele. Acest      lucru a secatuit economia celor doua tari. De obicei, domniile fanariote erau scurte (1-3 ani) si alternau dntr-o tara in alta.

Au fost domnitori (Constantin Mavrocordat) care a domnit de 9 ori in Moldova si de 7 ori in Tara Romaneasca. Unii domnitori fanarioti au format dinastii: Mavrocordat, Caliman, Caragea, Sutu, Racovita     

Lectie de sinteza:Tarile Romane la

sfarsitul sec.XVIII si inceputul sec.XIX

a. Transilvaniain epoca reformelor

Dupa ce devine provincie austriaca in 1699, Transilvania este condusa de un trimis al imparatului care se numea guvernator. Guvernatorul avea un rol important in luarea deciziilor, fara a mai consulta "Dieta de la Cluj" (Parlamentul Transilvaniei).

Pe timpul imparatilor Maria Tereza (1740-1780) si Iosif II (1780-1790), in Transilvania se fac unele reforme:

- editul de toleranta (religia ortodoxa era recunoscuta);

- eliberarea taranilor serbi;

- infiintarea unor regimente de granita, in care puteau intra si romanii.

Majoritatea nobililor nu au fost de acord ca taranii romani sa intre in aceste regimente de granita deoarece pamanturile lor erau nemuncite; de aceea taranii      s-au revoltat sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, intre 1784-1785. Taranii au fost infranti si cei care au fost prinsi au fost executati.

b. Tara Romaneasca si Moldova

Pe parcursul intregului secol XVIII, cele doua tari au fost "camp de lupta" pentru statele vecine: Austria, Rusia si Imperiul Otoman. Cele doua tari au pierdut teritorii in urma razboaielor dintre austieci-rusi, pe de-o parte, si turci, de cealalta parte.

Ex.: In 1718, Tara Romaneasca pierde Oltenia, recuperata in 1739.

In 1775, Moldova pierde Bucovina in favoarea Austriei.

In 1812, Moldova pierde Basarabia in favoarea Rusiei.

c. Revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu

A izbucnit in Tara Romaneasca, mai precis, in localitatea Pades (Tg. Jiu), la data de 21 martie 1821.

Cauza revolutiei a fost inlaturarea domnitorilor fanarioti. Capitanul de panduri, Tudor Vladimirescu, printr-o proclamatie citita la Pades, cheama poporul la lupta; se formeaza o mica armata cu ajutorul careia, in luna mai 1821, Tudor ocupa Bucurestiul.

Vladimirescu tine legatura cu Alexandru Ipsilanti, comandantul unei organizatii secrete grecesti numita ETERIA. Scopul lui Ipsilanti era sa elibereze Grecia de sub stapanirea otomana.

Ipsilanti i-a spus lui Tudor ca Rusia va sprijini un eventual razboi intre ei si turci. Datorita unor neintelegeri dintre Tudor si Ipsilanti, Tudor este asasinat de catre eteristi.

Armata turca intra in Tara Romaneasca si infrange armata lui Ipsilanti la Dragasani.

Urmarea revolutiei:

- domnitorii fanarioti sunt inlocuiti cu domnitori romani

d. Regulamentele Organice

In urma unui razboi ruso-turc, prin pacea de la Adrianopole (1829), Rusia, invingatoare, devine protectoarea Tarii Romanesti si a Moldovei. Avand acest rol, Rusia trimite un reprezentant, pe generalul Pavel Kisseleff, care introduce in cele doua tari mai multe legi.

Legile sunt reunite in niste constitutii numite Regulamente Organice. Regulamentele sunt introduse in Tara Romaneasca in anul 1831, iar in Moldova in 1832.

Cele mai importante prevederi ale Regulamentelor erau: separarea puterilor in stat (legislativa - adunare obsteasca, executiva - domnitor, judecatoreasca - divan), introducerea impozitului unic, reforme in invatamant, administratie, justitie.

Domnitorii care vor domni pe baza Regulamemtelor Organice sunt:

- in Tara Romaneasca - Al.D.Ghica - 1842

- in Moldova - Mihail Sturdza - 1849