Transporturile si comunicatiile

Transporturile si comunicatiile:

S-a acordat o atentie deosebita transporturilor feroviare. In 1869 a fost data in functiune prima cale ferata intre Bucuresti si Giurgiu, iar in 1870 o cale ferata in Moldova cu foarte multe ramificatii.Tot in 1870, a inceput sa functioneze Gara de nord din Bucuresti. Numarul vagoanelor si locomotivelor a crescut de aproximativ 10 ori . De asemenea, legaturile caiilor ferate pana la primul razboi mondial a crescut de 8 ori. S-au dezvoltat si transporturile maritime si au fost modernizate porturile: Constanta, Braila, Galati. Volumul marfurilor transportate a crescut de aproximativ 8 ori.

O dezvoltare mai redusa au cunoscut si transporturile rutiere.Legaturile drumurilor si soselelor a crescut pana in 1900 de 3 ori,iar pana la primul razboi mondial de 6 ori. A fost introdus in exploatare telefonul si primele posturi: Braila, Bucuresti. Numarul posturilor a crescut de 100 de ori pana la primul razboi mondial.

Dezvoltarea transporturilor si comunicatiilor a permis o dezvoltare semnificativa a productiei si a schimburilor, si o mai buna informare a agentilor economici.S-a dezvoltat si telegraful; numarul liniilor a crescut de 8 ori.

Agricultura:

Ramane in continuare ramura de baza a economiei nationale, dar se dezvolta in continuare,in principal pe cale extensive.

Dezvoltarea productiei agricole a fost impulsionata de cresterea populatiei si de cresterea cererii de produse agricole pentru export. Principalele cresteri s-au realizat la cereale, plante alimentare (de aproximativ 2 ori) si plante industriale (de 4 ori);s-au extins si suprafetele cultivate (de 20 ori). Principalele cresteri au fost la ovaz, grau,porumb si orz. Graul este folosit in principal pentru export, in timp ce porumbul predomina in consumul gospodariilor taranesti. Deoarece ponderea graului in totalul produselor exportate depasea 5%,variatiile produselor de grau aveau o influenta puternica asupra soldului balantei comerciale.

Randamentele la hectar inregistrau fluctuatii mari in functie de tipul de culture, de dimensiunea fermelor. Cele mai mari randamente se inregistrau pe cereale si pentru fermele de dimensiuni mari,valorile fiind printer cele mai ridicate. De asemenea,a crescut gradul de mecanizare,au fost inregistrate masini agricole care proveneau (80%) din import. S-au realizat progrese si in domeniul cresterii animalelor,insa puterea de tractiune si calitatea carnii si a laptelui lasau de dorit.

Din punct de vedere al dimensiunilor proprietatile agricole,aproximativ 95% erau de dimensiuni mici, adica pana la 10 hectare. S-a infiintat creditul agricol in secolul XIX, dar aveau acces doar marii proprietari;de aici rezulta faptul ca nu a contribuit la dezvoltarea productiei agricole decat intr-o foarte mica masura.

Dezvoltarea productiei agricole a fost afectata si de marea arendasie deoarece intre 80%-90% din veniturile obtinute de proprietatiile funciare sub forma de renta erau cheltuite in scopuri neproductive sau utilizate pentru achizitii din strainatate.

La inceputul secolului XX, statul a stabilit prin lege salariul minim si arenda maxima. In Transilvania, agricultura s-a dezvoltat,suprafetele cultivate au crescut in principal prin reducerea suprafetelor destinate fanetelor si pasunilor. S-a introdus si aici mecanizarea,iar cresterea productiei s-a realizat mai mult pe cale intensiva.

In Basarabia si Bucovina nu s-au realizat progrese deosebite in agricultura in aceasta perioada.

Comertul :

In mediul rural, comertul a continuat sa se faca in formele traditionale,adica targuri, iarmaroace si oboare. Aici se vindeau si produse industriale creandu-se astfel o legatura mai stransa intre cele doua ramuri ale economiei nationale, adica industria si agricultura.

In mediul urban s-a dezvoltat semnificativ, au aparut magazinele mari cu raioane specializate,numarul acestora a crescut de aproximativ 4 ori pana la primul razboi mondial.

Dezvoltarea comertului a fost impulsionata de intrarea in vigoare a noului cod commercial.Se constata un proces de intensificare a centralizarii capitalului,acesta fiind concentrat la sfarsitul perioadei intr-un numar de societati comerciale.

O importanta mare pentru dezvoltarea comertului a avut-o si legea silozurilor din anul 1881.In silozuri erau depozitate si vandute cantitati mari de cereale. Acestea puteau elibera certificate de garantie pentru aceste marfuri,certificate care puteau fi la randul lor tranzactionate.

De mare importanta a fost si infiintarea primelor burse de valori,in 1881 la Bucuresti si apoi la Iasi. Bursele de marfuri existau deja la Constanta, Braila, Galati.

S-a dezvoltat comertul exterior, balantele comerciale fiind in general excedentare.La export cea mai mare pondere,si anume de 80% o detineau cerealele,urmate de animale, iar la import ponderea cea mai mare o aveau textilele.S-a modificat si structura pe parteneri: Belgia, Italia, Finlanda, Germania, Olanda, Anglia, Turcia. Balanta comerciala era deficitara cu unele tari si excedentara cu altele. Principala cauza a deficitelor fiind variatia pretului cerealelor pe pietele vest europene.

Circulatia baneasca:

Principalele obiective din aceasta perioada a fost crearea unei monede unice,constituirea si dezvoltarea unui sistem bancar puternic, si perfectionarea finantelor publice si politicii fiscale.

In secolele XVII si XVIII a circulat pe scara larga leul vechi care ulterior a disparut din circulatie din cauza tezaurizarii.

In anul 1867 s-a stabilit ca leul e moneda nationala in cadrul sistemului bimetalist: aur si argint. Leul are 100 de diviziuni numite bani. Primele monede au fost din argint,iar primele monede de aur au fost emise in anul 1883 dupa infiintarea BNR.

Crearea monedei nationale a contribuit la intensificarea relatiilor comerciale. In anul 1877 au fost pusi in circulatie primii bani de hartie sub forma biletelor ipotecare de catre casa de depuneri si consemnatiuni(CEC). Aceasta a indeplinit rolul de banca de emisiune. Acesti bani de hartie nu au generat inflatie pentru ca au fost folositi pentru finantarea nevoilor statului.A fost infiintata in anul 1864 avand ca rol principal finantarea cheltuielilor publice si acordarea de credite ipotecare.

In 1880 s-a reorganizat sub numele de casa de economii de depuneri si consemnatiuni. A avut un rol deosebit in dezvoltarea activitatii economice prin acordarea de credite.Pana la aparitia acestei case,creditele erau obtinute prin camatarie.

La sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, aceasta casa a acordat credite municipale pentru iluminat,canalizare,pentru servicii publice ce au contribuit la dezvoltarea localitatilor.

BNR s-a infiintat ca banca mixta cu capital privat si public in anul 1880.Operatiunile executate de BNR erau emisiune monetara,dupa comert cu aur si argint,depozitarea metalelor pretioase,operatiuni in cantitati curente si operatiuni de scontare.

In anul 1892 se trece la sistemul monotalist: aur. S-au infiintat si o serie de banci private, care erau de dimensiuni mici,spre sfarsitul perioadei existau aproape 200 banci,dintre care 9 banci mari care concentrau 70% din capitalul total.

In Transilvania dezvoltarea activitatilor economice s-a facut in special pe baza capitalului austriac si ungar. Cea mai importanta banca romaneasca a fost banca Albina ce detinea 40% din capitalul total.

Finantele publice:

In privinta finantelor publice principalele venituri ale statului proveneau din contributiile personale ce erau egale pentru toti,apoi din taxele pe drumuri si poduri si din patentele pe veniturile industriasilor,meseriasilor si comercialistilor.

Principala categorie de impozite indirecte o constituiau taxele vamale. In ceea ce priveste cheltuielile statului ponderea cea mai mare o detineau cheltuielile pentru plata datoriei externe,urmata de cheltuielile pentru apararea nationala si cele pentru intretinerea aparatului de stat.