Benjamin Franklin

Benjamin Franklin (n. 17 ianuarie 1706, Boston - d. 17 aprilie 1790) este una dintre cele mai cunoscute personalitati din istoria Statelor Unite, fiind diplomat, om de stiinta, inventator, filozof, profesor si om politic.

Oricare dintre acestea l-ar fi facut faimos: a organizat prima biblioteca din America, a inventat multe lucruri, printre care si paratrasnetul, si i-a uimit pe oamenii de stiinta din toata lumea cu experientele sale cu electricitatea.

In acea vreme era cunoscut si in Europa, el fiind cel care i-a convins pe englezi sa retraga 'Legea timbrului', si de asemenea i-a convins pe francezi sa intervina in Razboiul de Independenta. In Statele Unite, el a ajutat la Declaratia de Independenta si la Constitutia SUA.

Copilaria si adolescenta

Benjamin Franklin s-a nascut la Boston pe 17 ianuarie 1706, tatal sau, Josiah fiind un fabricant de sapun si lumanari, iar mama sa, Abiah era a doua sotie a lui Josiah. Benjamin Franklin era cel mai tanar din cei 17 copii.

La varsta de 10 ani, Benjamin a inceput sa ajute la magazinul de lumanari al tatalui sau, taind lumanari. Desi a studiat la scoala doar doi ani, el citea mult in timpul sau liber. De asemenea, ii placea si sa inoate, una din inventiile sale fiind un dispozitiv cu care sa inoate mai repede.

La 12 ani, a mers sa lucreze ca ucenic la tipografia fratelui sau, James. In fiecare noapte, studia scriitorii clasici si pe cei ai timpului sau, si de asemenea aritmetica, navigatia si gramatica. Dupa un timp a devenit un expert in jurnalistica si tipografie, dar nu era multumit de aceasta, un ucenic castigand putini bani si fiind fortat sa semneze un contract in care promitea sa ramana timp de noua ani.

Cand James a lansat saptamanalul numit 'The New England Courant', Benjamin a scris in secret o serie de scrisori umoristice pe care le-a trimis la gazeta sub numele de 'Mrs. Silence Dogood'. In acestea Franklin radea de studentii de la Harvard College si de poetii netalentati. Aceste scrisori au amuzat pe multi in Boston si se intrebau cine este autorul. Prin unele articole ale lui James Franklin i-a suparat pe unii magistrati care i-au interzis sa-l mai publice, dar acestea au aparut sub numele lui Benjamin Franklin, iar James a anulat contractul lui pentru ca magistratii sa nu spuna nimic, dar au semnat alt contract secret. Dupa ce a aflat ca a publicat scrisorile lui Ben, James a fost furios, iar dupa aceea a devenit violent si uneori il batea. Profitatand de contractul anulat anterior pleaca din oras.

Tipograf in Philadelphia

Benjamin mai intai a mers la New York, care atunci era un oras mai mic decat Boston, si n-a gasit nimic de lucru, iar in octombrie a plecat la Philadelphia. Aici a gasit o slujba la atelierul tipografic al lui Samuel Keimer, care datorita indemanarii lui l-a platit bine. Guvernatorul Pennsylveniei s-a interesat de tanarul Franklin si l-a sfatuit sa-si deschida propria tipografie. L-a trimis la Londra sa cumpere o presa pentru tipar, promitand ca ii va plati cheluielile, dar nu si-a tinut promisiunea si in 1724 Benjamin a ajuns singur in Londra fara bani. S-a angajat ca tipograf, si in 1726, cand a strans destui bani, s-a intors in Philadelphia, unde a fost vanzator intr-un magazin si apoi s-a intors la atelierul lui Keimer. In 1728, cand Franklin avea 22 de ani, a intemeiat primul sau atelier tipografic cu un partener al sau, Hugh Meredith. Cei doi au publicat un saptamanal numit "The Pennsylvania Gazzette", iar in 1730, Franklin a cumparat si actiunile lui Meredith. Franklin s-a casatorit cu Deborah Read in 1730, cu care a avut trei copii : Francis Folger, care a murit de variola, Sarah, care s-a maritat cu un negustor, si William, care a devenit guvernatorul statului New Jersey.

Din 1730 pana in 1748, Franklin a lucrat in tipografie, domeniu in care a avut succes, fiind numit tipograf oficial al Pennsylvaniei, mai tarziu fiind si al statelor New Jersey si Delaware. Cea mai cunoscuta publicatie a lui a fost "Poor Richard's Almanack", care a aparut in 1732. Acest almanah era un calendar in care scria predictii metereologice pentru acel an, povestioare amuzante, glume si proverbe. Dupa cativa ani a ajuns la un tiraj de peste 10.000 de exemplare.

In acest timp a invatat cateva limbi, si studia carti stiintifice in engleza, franceza si germana. De asemenea a infiintat si un club de dezbateri numit Junto, care mai tarziu a devenit American Philosophical Society, cu ajutorul acestui club a intemeiat in 1731, prima biblioteca publica din America. La insistenta lui, in Philadelphia strazile au fost pavate ,a fost instalat iluminatul public, infiintata prima divizie de pompieri, iar cu ajutorul Gazzettei, a strans bani pentru organizarea primului spital din America. El credea ca materiile predate in scoli nu erau actualizate. Franklin era impotriva teologiei, limbilor clasice si voia o scoala mai practica, scriind si o carte in acest domeniu 'Propuneri pentru educatia tinerilor in Pennsilvania', in care cerea crearea unei academii, numita mai tarziu Universitatea Pennsylvania. s

Inventii

In 1748, Franklin avea destui bani pentru a parasi afacerea. A cumparat o ferma de 300 de acri langa Burlington, New Jersey, avand destul timp pentru stiinta si servicii publice. Intre 1736 si 1751 a fost seful postei din Philadelphia. Inainte ca timbrele sa fie folosite, o persoana cand primea o scrisoare, trebuia sa plateasca. In 1753, Franklin a fost numit seful postei tuturor coloniilor, si a schimbat sistemul de plata prin faptul ca pretul trimiterii unei scrisori era in functie de greutate si distanta. A inventat si un dispozitiv prin care putea sa masoare distanta intre doua orase. A mers pe toate drumurile principale cu o caruta plina cu pietre, la fiecare mila, aruncau cate o piatra. Inainte, posta era transportata de 2 ori iarna, dar Franklin a angajat mai multi postasi pentru ca posta sa fie transportata in fiecare saptamana. Dupa 4 ani, guvernul Britanic a avut pentru prima data profit in sistemul de posta.Benjamin Franklin a fost inventator toata viata lui. Cea mai faimoasa inventie era soba Franklin, care astfel avea un randament mai mare. Guvernatorul Pennsylvaniei i-a spus sa o breveteze, dar Franklin a refuzat.Cand Franklin a auzit ca un european a reusit sa stocheze electricitate in niste tuburi speciale, a cumparat niste tuburi din acelea, si-a construit un laborator in casa sa. A realizat multe experimente si a publicat o carte despre electricitate. Pe principiile sale se bazeaza Teoria Electricitatii moderne. A trimis rezultatele experimentelor sale unor oameni de stiinta din Anglia si Franta, care au fost impresionati si a fost ales membru al Royal Society in 1756 si a primit 'Copley Medal'. In 1773 a fost ales ca unul din cei opt asociati straini ai Academiei Regale de Stiinte din Paris.Franklin si-a dat seama ca fulgerul este o descarcare electrica din nori. In cartea sa a sugerat un experiment pentru a testa aceasta. Cu ajutorul fiului sau William, Franklin a realizat acest experiment in 1752. Cei doi au mers intr-un camp in timpul unei furtuni, au inaltat un zmeu, si au atras sarcina electrica cu ajutorul unei chei. Vazand o scanteie, teoria lui era demonstrata. Franklin era si un om practic pe langa un bun teoretician, inventand paratrasnetul pentru a apara cladirile de fulgere.

Anglia

Neintelgerile intre Anglia si Franta au adus razboiul in America in anii 1750. Francezii, aliati cu indienii amenintau Pennsylvania. In 1748, Franklin a avertizat locuitorii Pennsilvaniei de pericolul indienilor, organizand si primele companii de voluntari, plasate pe raul Delaware.Toti contribuabilii din Pennsylvenia ajutau la costurile razboiului, mai putin proprietarii celei mai mari ferme. Acestia erau fiii lui William Penn, fondatorul coloniei. Ei traiau in Londra si nu-i interesau soarta acestora atata timp cat profiturile le veneau in Londra. In 1757 Franklin a fost trimis in Londra pentru ca sa convinga familia Penn sa-si plateasca taxele. In Anglia a fost primit cu onoruri din partea Universitatilor din Edinburgh si Oxford, si a reusit sa puna o taxa pe domeniile familiei Penn din colonii. In cei cinci ani cat a stat in Anglia, Franklin a intalnit multi politicieni si savanti celebrii. S-a intors in Pennsylvania in 1762, iar in 1763, Anglia invinge Franta si captureaza Canada. Multi membri ai consiliului local credeau ca colonia trebuia guvernata de Rege decat de familia Penn, si Franklin s-a intors in Anglia in 1764 pentru a-i prezenta o petitie regelui George al III-lea.In 1765, la putin timp dupa ce Franklin a ajuns din nou in Anglia, prin Parlament a trecut 'Stamp Act'. Era prima data cand Anglia a impus un impozit fara ca reprezentantii coloniilor sa poata vota, iar in Colonii au existat proteste, americanii refuzand sa cumpere timbre. Franklin a fost chemat in fata Camerei Comunelor, unde a prezentat pozitia americana impotriva Legii Timbrului.In urmatorii 10 ani Franklin a fost cel mai important reprezentant american in Anglia. Prin unele articole publicate a cerut drepturi egale cu cele ale englezilor, insa englezii au ignorat aceasta.

Revolutia americana, diplomatie in Europa

Franklin s-a intors in Philadelphia in 1775, inainte ca bataliile de la Lexington si Concord sa aiba loc. Sotia sa murise in 1774. Desi Franklin avea aproape 70 de ani, el a ajutat substantantial la planificarea Revolutiei Americane. A fost numit membru al Congresului Continental. In toamna lui 1775 Franklin a mers la Cambridge, Massachusetts, locul unde Washington avea armata pentru a discuta probleme legate de Armata Continentala (Continental Army). Si-a adus un aport important la redactarea Declaratiei de independenta a Uniunii si mai tarziu la scrirea Articolele Confederatiei, prima constitutie a Statelor Unite.In 1776, Congresul Continental l-a trimis pe Franklin in cea mai importanta misiune a sa, sa convinga Franta sa ajute coloniile britanice din America de nord in lupta lor pentru independenta. Inainte de a pleca, a imprumutat 4.000 de lire Congresului pentru a fonda Armata Continentala.In Franta a fost parte esentiala a primei recunoasteri formale a tarii sale in lume, iar pe 6 februarie 1778 a semnat Tratatul de la Paris prin care Franta se alia cu coloniile impotriva Angliei. Dupa aceast eveniment, Franklin a ramas in Franta ca reprezentant al noi entitati create, Statele Unite ale Americii, fiind primul ambasador al acestora pe 'batranul continent'. Incepand cu anul 1781 a negociat pacea cu Marea Britanie, care s-a finalizat in 1783, el fiind unul din cei care a semnat tratatul de pace incheiat odata cu recunoasterea Statelor Unite de catre Marea Britanie, Tratatul de la Paris din 1783. Inainte de plecarea sa inapoi in SUA, Franklin a asistat la zborul primului balon cu aer cald, fara pasageri, al fratilor Montgolfier.

Ultimii ani

Cand s-a intors in Philadelphia, pe 14 septembrie 1785, a descoperit ca era asteptat de o ceremonie de primire. Desi era batran, avea 79 de ani, Franklin a fost presedintele Consiliului Local din Pennsylvania, timp de 3 ani, post egal cu acela de guvernator. In acest timp a fost membru al conventiei constitutiei, care uneori nu se intelegeau, iar Franklin ii calma. Planul sau de guvernamant cu o singura camera a Parlamentului a fost respins, dar a fost unul dintre semnatarii Constitutiei.Franklin si-a petrecut ultimii cinci ani din viata in Philadelphia. A inventat un dispozitiv prin care sa ia carti de pe rafturile de sus ale bibliotecii, a trimis scrisori prietenilor si liderilor politici : George Washington, Thomas Jefferson, John Adams, James Madison. A scris articole si o autobiografie. Ultimul sau act politic a fost de a scrie un memoriu pentru abolirea sclaviei negrilor.Benjamin Franklin a murit la varsta de 84 de ani, pe 17 aprilie 1790, fiind inmormantat alaturi de sotia sa in cimitirul Bisericii Crestine din Philadelphia.