AUTORITATEA JURISDICTIONALA

AUTORITATEA JURISDICTIONALA

1. Notiunea de autoritate judecatoreasca

Denumirea de autoritate judecatoreasca evoca foarte clar justitia, ca functie distincta si ca sistem distinct

Termenul "justitie' are doua sensuri. Intr-un sens, 'prin justitie se inteleg organele judecatoresti, iar intr-un al doilea sens, se intelege activitatea de solutionare a proceselor civile, administrative , comerciale , penale, de munca , de aplicare de sanctiuni, de restabilire a drepturilor si intereselor legitime incalcate. In limbaj obisnuit "a face justitie" inseamna " a face dreptate"

Justitia s-a impus din cele mai vechi timpuri ca o functie de judecare a proceselor si de reprimare a actelor si persoanelor care produc pagube si suferinte altora prin incalcarea regulilor sociale convenite sau stabilite. Justitia si-a imbogatit continutul ea privind direct chiar exercitiul puterii politice, in sensul efectuarii controlului asupra modului cum guvernantii actioneaza in limitele dreptului, adica in realizarea principiului legalitatii.

Daca viata sociala trebuie sa se desfasoare conform Constitutiei si legilor, in mod firesc trebuie sa existe o functie (o putere, o autoritate) care sa le cunoasca si sa le poata interpreta si aplica concret atunci cand sunt incalcate, cand drepturile si libertatile cetatenilor sunt periclitate, neglijate. Aceasta functie a fost si este incredintata unei autoritati (puteri) distincte, investite cu puteri statale care-i dau eficienta si care trebuie sa fie independenta si impartiala.

Justitia este partea substantiala a activitatii jurisdictionale. Activitatea jurisdictionala are un continut si principii care o diferentiaza de legislativ si executiv, dar si o integreaza intr-o viziune sistematica in ansamblul activitatilor statale.

Statul de drept implica obligativitatea respectarii si aplicarii Constitutiilor si legilor. Judecatorul interpreteaza legea si o aplica, dar nu creeaza, drept. El aplica dreptul creat de catre Parlament, el nu poate inlatura o lege pe motiv ca nu-i de acord cu ea, din diferite motive reale sau sentimentale, deoarece este stiut ca legea este aspra, dar este dreapta ("dura lex sed lex').

2. Principiile fundamentale conform carora se realizeaza Justitia

Aceste principii sunt:

Principiul legalitatii;

Justitia este unica si egala pentru toti;

Folosirea limbii oficiale si a limbii materne si a interpretului in Justitie;

In activitea juridica, Ministerul Public reprezinta interesele generale al societati si apara ordinea de drept ,precum si drepturile si libertatile cetatenilor .Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurorii constituiti in parchete, in conditiile legii.

Parchetele functionaza pe langa instante de judecata , conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiie judiciare an conditiile legii.

Procurorii isi desfasoara activitatea confocm principiului legalitatii, al impasibilitatii su al controlului ierarhic, sub autoritatea ministerului justitiei.

Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior .

Rolul, structura si atributiile Consiliului Superior al Magistraturii

Coniliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitieie ,conform art. 133 aliniatul 1 din Constitutie.

Este alcatuit din 19 membrii din care 14 sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; doi sunt reperezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de o inalta reputatie profesionala si morala alesi de Senat; Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de casatie si Justitie si Procurorol General al Parchetului de pe langa Analta Curte de Casatie si Justitie.

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii etse ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit . Durata mandatului membrilor Consiliului Superiro al Magistraturii este de sase ani. Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret, sunt definitive si irevocabile.

Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii, la care participa.

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii:

Consiliul Superior al Magistraturii propune presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor cu exceptia celor stagiari , in conditiile legii.

Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale , in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, conform procedurii stabilite de legea organica.

In anumite situatii , Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.

Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii in materie disciplinara nu pot fi atacate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Consiliul Superiro al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin lege organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.

In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii, si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete ,in conditiile legii.

Parchetele, functioneaza pe langa instante de judecata , conduci si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare in conditiile legi.

Procurorii isi desfasoara activitatea conform principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.

Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.