Aspecte ale politicii sociale in lume. Perspectivele politicii sociale in contextul globalizarii

Aspecte ale politicii sociale in lume. Perspectivele politicii sociale in contextul globalizarii.

Strategia Uniunii Europene in domeniul politicii sociale are ca principal obiectiv imbunatatirea conditiilor de viata si de munca, crearea de posibilitati privind satisfacerea nevoilor in materie de folosirea fortei de munca, protejarea mediului natural si favorizarea dezvoltarii culturii. Adancirea procesului de integrare implica o mai mare libertate de circulatie a persoanelor intre tarile membre, intensificarea contactelor sociale, valorificarea la maximum a rezervelor europene de mana de lucru la cel mai inalt nivel de calificare.

Un deziderat de prima intensitate al Uniunii Europene il reprezinta intensificarea eforturilor in directia cresterii nivelului de trai. UE comporta si o importanta dimensiune sociala. Obiectivele sale sunt deopotriva sociale si economice, tot mai frecvent exprimandu-se pareri in directia crearii unei "zone sociale europene".

Necesitatea ameliorarii competitivitatii industriei europene, transformarea pietei europene intr-o veritabila piata interna fara frontiere, introducerea de noi tehnologii avansate reclama o politica sociala mai dinamica, vizand intreaga gama a problemelor legate de ocuparea fortei de munca, tineret, grupuri sociale defavorizate, ameliorarea conditiilor de munca si altele.

O politica activa in favoarea ocuparii fortei de munca va fi intotdeauna necesara pentru a diminua impactul schimbarilor structurale din economie.

Urmare a cresterii numarului somerilor in UE s-a elaborat o strategie comuna de lupta impotriva somajului. Astfel, s-a avut in vedere ca restructurarea ramurilor de activitate confruntate cu dificultati economice sa nu se realizeze in detrimentul celor ce muncesc, reducerea locurilor de munca facandu-se in paralel cu o reorientare profesionala a acestora.

Totodata, UE se pronunta in favoarea unei politici europene a pietei de munca, fundata pe o mai buna cunoastere a problemelor muncii, si pentru o mai intensa cooperare intre serviciile nationale de plasare a fortei de munca, in vederea reducerii dezechilibrului intre oferta si cererea de munca.

O atentie deosebita trebuie acordata categoriilor de populatie cu o rata ridicata a somajului - tineri si femei - precum si celor fara locuri de munca pe lungi perioade de timp, cu atat mai mult cu cat acestia din urma sunt foarte numerosi.

Ca urmare a cresterii accentuate a somajului in randul tinerilor, UE a luat o serie de initiative, vizand:

examinarea dificultatilor, inclusiv a celor legate de salarizare, de recrutare a tinerilor;

incadrarea in munca a tinerilor defavorizati, prin identificarea problemelor lor si extinderea contactelor intre serviciile si organismele competente;

sprijinirea tinerilor cu initiativa, activitatea lor necesitand o mai mare recunoastere.

Pentru formarea profesionala si o mai buna adaptare la necesitatile economice si sociale actuale si de perspectiva, actiunea comunitara a beneficiat de asistenta Centrului European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale, cu sediul la Berlin. Consiliul ministerial al UE a adoptat mai multe rezolutii referitoare la:

pregatirea sociala si profesionala a tinerilor pentru viata;

realizarea unor programe de pregatire profesionala, asigurand o mai mare egalitate de sanse pentru femei;

organizarea formarii profesionale la nivel regional si local;

controlul si recunoasterea studiilor si diplomelor;

protectia sociala si concediile de studii.

In articolul 119 al Tratatului de la Roma se prevede expres egalitatea intre barbati si femei in domeniul salarizarii. Acest principiu a fost concretizat intr-o directiva aplicata din 1976. In 1978, o alta directiva evidentiaza egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca, formarea si promovarea profesionala, conditiile de munca, iar din 1984 toate discriminarile legate de regimul legal al securitatii sociale au fost interzise. In vederea realizarii acestui deziderat, actiunile comunitare au urmarit doua aspecte:

modificarea atitudinii traditionale privind rolul barbatilor si femeilor in societate;

incurajarea participarii femeilor si in sectoarele de activitate ce implica un nivel superior de responsabilitate.

In ceea ce priveste grupurile sociale defavorizate, politica sociala comunitara s-a orientat in directia examinarii mijloacelor de asigurare a unui sistem de protectie si securitate sociala pentru categorii cum ar fi handicapatii, saracii, persoanele in varsta, etc.

Intrucat handicapatii reprezinta circa 10% din populatie, UE acorda o atentie deosebita incadrarii in munca si mai bunei integrari in societate a acestora. Dintre initiativele adoptate in aceasta problema sunt de retinut:

programul de actiune din 1974 cu privire la incadrarea in munca a handicapatilor;

sprijinirea participarii handicapatilor la viata sociala, precum si cresterea importantei serviciilor specializate;

diverse actiuni ale Comisiei vizand ameliorarea conditiilor de viata ale handicapatilor si favorizarea deplasarii lor prin adaptarea corespunzatoare a locuintelor si a accesului in institutii.

Problemele securitatii si sanatatii la locul de munca ocupa un loc central, mai ales avand in vedere faptul ca in UE accidentele la locul de munca cauzeaza moartea a 100000 persoane anual si ranirea altor milioane. In acest sens, au fost alocate importante mijloace financiare urmarindu-se atat prevenirea accidentelor, cat si securitatea si protectia locului de munca.

De asemenea, UE si-a intensificat eforturile in directia realizarii unor proiecte menite sa ajute la desavarsirea procesului de integrare. Aceasta este menita sa asigure totala libertate de miscare intre tarile membre pentru persoane, marfuri, servicii si capital. Instrumentele financiare comunitare vor urmari cinci obiective majore:

dezvoltarea regiunilor ramase in urma;

revitalizarea zonelor cu industrie in declin;

lupta impotriva somajului;

asistenta pentru incadrarea tinerilor in munca;

adaptarea structurilor agricole.

Urmarind definirea unor drepturi sociale fundamentale, in februarie 1988 a fost intocmit un document privind dezvoltarea politicii sociale comunitare, enuntandu-se ca obiective prioritare:

imbunatatirea conditiilor de viata si de munca. Doua probleme sunt in prim planul atentiei: implementarea noului program de actiune pentru sanatate si securitate in domeniul muncii si luarea in considerare a problemelor sociale ridicate de actiunea de standardizare si armonizare tehnica;

asigurarea conditiilor pentru libera circulatie si tratamentul egal al celor ce muncesc, lupta impotriva discriminarii trebuind continuata si eforturi majore ramanand necesare pentru asigurarea aplicarii legilor comunitare;

pregatirea pentru o adaptare eficienta la piata largita, o importanta deosebita avand schimbul de informatii si, totodata, accesul la informare a tuturor utilizatorilor potentiali: agenti economici, sociali si politici;

intarirea coeziunii economice si sociale;

dezvoltarea dialogului la toate nivelurile. Aceasta va insemna nu numai examinarea modalitatilor cailor de dialog intre reprezentantii la diferite niveluri - european si national, general si sectorial - dar si transpunerea treptata a rezultatelor dialogului in legi comunitare.

Conditia umana a tineretului de azi, pozitia lui sociala, cultura sa, stilul sau de viata, valorile si aspiratiile sale se cer explicate si intelese in contextul mai larg al nesigurantei economice si al deteriorarii mediului de munca si fizic.

Abordarea si studierea problemelor specifice varstei tinere au un impact particular asupra calitatii vietii. Ca atare, problemele somajului, ale marginalizarii, raporturile cu lumea muncii, consumul de droguri si alcool, slabirea legaturilor familiale dintre generatii, violenta minorilor sunt probleme care confrunta toate statele de pe suprafata planetei.

a) fetele si munca(strategii si rute ocupationale) - reconstruirea ansamblului de factori culturali si sociali care continua sa orienteze fetele spre directii scolare si sectoare ocupationale traditional feminine.

b) handicap grav si scoala (experiente si propuneri pentru integrare) - pretioasa in acest sens este marturia cu privire la experientele pozitive de integrare scolara, indicand metode, instrumente si structuri. Aceste experiente confirma ca integrarea este posibila si pozitiva, chiar in prezenta unor handicapuri grave si, deseori, in situatii de lipsa a mijloacelor. Se explica, in mod analitic, cum se pregateste integrarea scolara, cum se garanteaza continuitatea educativa in trecerea de la un nivel scolar la altul.

c) somajul juvenil in Canada - criza petrolului in anii '70, concentra- rea bogatiei, proliferarea societatilor transnationale si transferul de capital in tari unde forta de munca are un pret redus, dezvoltarea tehnologiei si a informaticii ca si reducerea cererii de mana de lucru reprezinta numai cativa din factorii economici care au contribuit la evidentierea dramatica a problemei ocupatiei juvenile in Canada. O analiza atenta a datelor releva ca rata somajului este mai ridicata la barbati decat la femei si creste pentru tinerii intre 20-24 de ani.

d) forta de munca imigranta in Canada - desi odata cu anii diferenta ocupationala se diminueaza in favoarea imigrantilor, decalajul in venit nu numai ca s-a diminuat ci, dimpotriva, tinde sa se adanceasca, dezavantajand in special pe imigrantii de culoare.

e) femeia in lumea muncii - se pune problema dificultatilor in a concilia pasiunea pentru cariera cu responsabilitatile domestice. In societatea canadiana persista o stereotipie referitoare la deosebirea de comportament dintre barbati si femei. Intr-adevar, atat baietii cat si fetele interesate se declara convinsi ca dau o valoare si o semnificatie diferita simtului de responsabilitate, de abilitate manuala sau terminarii studiilor superioare. Totusi, odata atinsa maturitatea, barbatii si femeile au aceleasi posibilitati profesionale.

f) tinerii si consumul de alcool - comportamentul canadienilor in privinta consumului de bauturi alcoolice releva scaderea varstei in ce priveste consumul de alcool si cresterea numarului de femei in randul bautorilor. In timp ce inainte femeile incepeau sa bea spre 18-21 de ani, astazi femeile consuma alcool deja de la 14 sau 15 ani. Diferenta de consum pe sex, foarte marcanta in clasa de varsta de peste 25 de ani, descrescand o data cu varsta, pana la a deveni neglijabila.

g) problema populatiei incarcerata - populatia incarcerata din Canada s-a dublat. In unele regiuni ale tarii detinutii sunt in numar mult mai mare decat capacitatea reala a inchisorilor. Pentru reducerea populatiei intemnitate va fi mai oportun sa se actioneze asupra duratei reale a detentiilor lungi: in Canada detinutii condamnati la 15 ani sau la mai mult reprezinta numai 15% din amnistiile anuale, dar constituie mai mult de 15% din populatia intemnitata.