Birocratia, lipsa de si intarzierile in planurile operationale ar putea priva Romania de banii europeni in primul an dupa aderare

Birocratia, lipsa de proiecte si intarzierile in planurile operationale ar putea priva Romania de banii europeni in primul an dupa aderare

Iluzia ca dupa aderarea la UE Romania va primi anual cateva miliarde de euro prin intermediul fondurilor structurale si de coeziune incepe sa dispara odata cu implementarea procedeelor extrem de complicate ale programelor de accesare a fondurilor. Anul viitor, Romania ar putea accesa, in cel mai bun caz, pana la 10% din sumele alocate.

Tarile care au aderat la Uniunea Europeana in ultimul val sunt un exemplu care confirma cele afirmate mai sus, sumele accesate de la UE fiind extrem de modeste in primul si al       doilea an dupa aderare. Cele zece state care au aderat la blocul comunitar in 2004 au utilizat fonduri de 5,6 miliarde euro incepand cu luna mai a anului 2004, in conditiile in care limita maxima de finantare era de 21,5 miliarde euro. Spre exemplu, in Polonia au fost utilizate 2,7 miliarde euro, in conditiile in care fondurile structurale totale alocate acestui stat sunt de 11 miliarde euro pana la sfarsitul acestui an. Cehia a cheltuit 522 milioane euro din 2,2 miliarde, Ungaria a utilizat 959 milioane din suma totala de aproape trei miliarde euro, iar Slovacia - 452 milioane euro din 1,6 miliarde.

Diferente fata de fondurile de preaderare

Romania, care a invatat destul de putin din accesarea fondurilor de preaderare, este cu atat mai putin pregatita sa puna mana pe banii europeni, in conditiile in care elaborarea programelor operationale este inca in lucru, iar Comisia Europeana are nevoie de cel putin cateva luni pentru a da o aprobare de principiu propunerilor facute de Romania. Si asta este doar inceputul. In plus, spre deosebire de fondurile de preaderare, unde beneficiarii au primit banii proportional cu derularea activitatilor cuprinse in proiect, in cazul fondurilor structurale beneficiarul primeste o plata in avans, dupa care isi va desfasura activitatea cu bani proprii, ce urmeaza a fi decontati la un anumit interval de timp. Intensitatile pe fondurile structurale pot atinge pana in 85% finantare din partea Uniunii Europene, 15% fiind contributia privata, dar, in conditiile in care cheltuielile majoritare sunt neeligibile, contributia privata poate fi mult mai mare.

Capcana ajutorului de stat

O alta regula despre care nu se stie inca prea mare lucru este cea legata de ajutorul de stat, respectiv riscul ca o finantare prin intermediul fondurilor structurale sa fie considerata ajutor de stat. In momentul de fata, banii europeni sunt acordati pe un regulament cu privire la ajutorul de stat, care a fost modificat de Comisia Europeana, dar in Romania aceste modificari nici macar nu au fost traduse. Sunt foarte complicate situatiile in care o finantare poate fi considerata ajutor de stat, singura certitudine fiind aceea ca acolo unde apare o activitate economica, in cadrul unui program de finantare, apare si susceptibilitatea ajutorului de stat. Accesarea fondurilor structurale trebuie, asadar, sa urmeze strict regulile ajutorului de stat, transmiterea Programelor operationale la Comisia Europeana nefiind echivalenta cu notificarea ajutoarelor de stat cuprinse in acestea, asa cum nici aprobarea programelor respective nu echivaleaza cu autorizarea ajutoarelor de stat cuprinse in acestea. Monitorizarea fondurilor europene este foarte stricta, fiind asemanatoare celei stabilite prin legislatia in domeniul ajutorului de stat. Cand un proiect este finantat si din fonduri europene, si din ajutor de stat, trebuie sa se verifice mai intai respectarea regulilor de ajutor de stat si apoi a celor privind fondurile comunitare. De aceea este necesar ca, in cadrul fiecarui program operational din cadrul Planului National de Dezvoltare, sa fie identificate masurile de ajutor de stat care se intentioneaza a se acorda in aplicarea lui si sa se prevada obligatia respectarii regulilor de ajutor de stat.

Legislatia in domeniul ajutorului de stat poate limita, in anumite situatii, aplicarea legislatiei in materia fondurilor europene in termeni de domenii eligibile pentru finantare, costuri eligibile ale proiectelor, nivel al finantarii din surse publice si al contributiei beneficiarilor finali, procedura de autorizare, plata si monitorizare.

Sa fim realisti!

Pana sa ajungem insa in aceasta postura trebuie sa vedem unde suntem in momentul de fata, cu numai doua luni inainte de aderare si implicit de momentul accesarii banilor europeni.
Programele operationale se afla in stadiul de propunere la ministerele implicate, dupa care vor fi transmise spre aprobare Comisiei Europene. Trebuie precizat faptul ca aceste programe sunt extrem de generale si, daca ele vor fi aprobate de Comisie, asta intr-un interval de cateva luni, abia atunci se va trece la realizarea programelor complementare (de amanunt), ce urmeaza a fi supuse la randul lor Comisiei. Altfel spus, daca la sfarsitul anului viitor vom avea aprobat ceva, cam tot pe atunci putem spera sa luam si ceva bani. Birocratia Comisiei Europene este insa arhicunoscuta si nu e cazul sa ne facem iluzii. Cofinantarea, ceea ce se defineste ca fiind "componenta nationala" la proiectele de finantare, este formata din bani publici si bani privati. Aici apar alte probleme, legate de posibilitatile de cofinantare si care, cel putin teoretic, sunt sub posibilitatile pe care ni le-ar oferi sumele venite de la UE. Spunem teoretic, pentru ca, in realitate, cel putin un an sau doi nu avem de ce sa ne facem probleme, data fiind complexitatea programelor si criteriile dure impuse de Uniunea Europeana. Constienti de acest lucru, guvernantii nici nu-si fac prea mari probleme de unde vor cofinanta programele cu fondurile structurale, in primul sau al doilea an dupa integrare.

Daca accesarea fondurilor structurale si de coeziune va fi destul de dificila, in schimb, inca de anul viitor, vor fi si castigatori din aceste programe. Firmele de consultanta vor fi primele care vor castiga bani frumosi pe baza fondurilor europene. Experienta statelor europene care au aderat in ultimul val confirma acest lucru, dar, in acelasi timp, dovedeste ca elaborarea proiectelor nu este o activitate la indemana oricui, cu atat mai mult cu cat acest proces trebuie gestionat intr-un timp foarte scurt.
Controlul banilor, al circuitului lor, va fi, de asemenea, foarte strict. Un management performant al fondurilor structurale presupune un procent de proiecte cu probleme situat intre 0,5 si 1%, procent ce nu va fi atins in niciun caz de Romania. Controlul financiar va fi efectuat de catre Ministerul Finantelor Publice si Autoritatea de Audit, un organism infiintat pe langa Curtea de Conturi. Alte institutii vor verifica apoi corectitudinea utilizarii fondurilor, in cazul in care vor fi identificate nereguli banii intorcandu-se de unde au venit. Sistemul informatic dedicat gestionarii fondurilor structurale conecteaza Ministerul Finantelor direct la Comisia Europeana, depistarea unui beneficiar de fonduri cu probleme fiind foarte rapida.

Instrumente financiare ale UE

Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care UE actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. La fel ca in cazul fondurilor de preaderare, care aveau insa rolul de a ne pregati pentru regulile europene, fondurile structurale sunt divizate pe patru mari capitole:
- Fondul European de Dezvoltare Regionala - sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii in infrastructura, educatie, sanatate etc.

- Fondul Social European - sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane

- Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura - sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltarea rurala

- Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola - sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii fondului piscicol, in conditiile asigurarii unui echilibru durabil intre resurse si capacitatea de exploatare.

Avertismente relativ tardive

Comisia Europeana a supraestimat capacitatea Romaniei de a gestiona fondurile europene, unele obiective si termenele de implementare fiind prea ambitioase, astfel ca au existat intarzieri in implementarea unor proiecte, a declarat Herbert Bsch, vicepresedintele Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European. "Si in statele membre au existat intarzieri in derularea unor proiecte. Au fost obiective ambitioase, in unele cazuri prea ambitioase, si Guvernul Romaniei nu a reusit sa cofinanteze proiectele. Nu este vina Comisiei Europene. Unele intarzieri au fost motivate. Trebuie sa invatam o lectie: ambitiile trebuie sa fie conforme cu capacitatile existente. Romania va trebui sa prezinte proiecte care pot fi cofinantate prin bugetul UE", a afirmat Bsch. La randul sau, presedintele Traian Basescu sustine ca in ultimii ani ne-am consolidat capacitatea de absorbtie prin crearea de agentii specializate in gestionarea fondurilor si mai ales in pregatirea proiectelor.

Romania ar urma sa primeasca in perioada 2007-2013 fonduri nerambursabile de peste 30 miliarde euro, in timp ce contributia la bugetul UE va fi de aproximativ 8 miliarde euro

Finantari post-aderare. Mecanismele de finantare a proiectelor din fonduri europene se schimba o data cu data aderarii

Agentiile pentru Dezvoltare Regionala vor juca un rol important in managementul fondurilor structurale, fiind organism intermediar pentru Programul Operational Regional 2007-2013.
O treime din bugetul Uniunii Europene (adica 336 de miliarde de euro pentru intervalul 2007-2013) este alocat pentru fondurile de coeziune economica si sociala, iar din aceasta treime circa 78% din fonduri sunt destinate convergentei nivelelor de dezvoltare. Circa 17 miliarde de euro din cele 336 vor reveni Romaniei.

Fata de o medie europeana de 18.500 de euro a PIB/locuitor, Romania se situeaza astazi la doar 5.600 euro, ceea ce reprezinta doar 30% din media UE 25.

Toate regiunile si tarile situate sub 75% din media UE primesc finantari pentru diminuarea raportului intre cea mai dezvoltata si cea mai slab dezvoltata regiune in termeni de PIB/locuitor.

Alocarea anuala de la Uniunea Europeana pentru cele trei instrumente de pre-aderare (PHARE, ISPA si SAPARD) este echivalenta incepand cu anul 2000 cu peste un sfert din toate investitiile finantate din bugetul national.

Dupa 2007 vor exista insa diferente notabile intre fondurile de pre-aderare si fondurile post-aderare (structurale)

. caracterul multianual al programelor care se vor derula pe cicluri de 7 ani;

. managementul descentralizat al programelor (dispare controlul ex-ante al Delegatiei Comisiei Europene);

. cresterea puternica a fondurilor alocate (triplarea sumelor disponibile);

. procentul mai mare de co-finantare solicitata din partea beneficiarului (de la minim 10% la minim 25%), care impune o cooperare mai buna cu sistemul bancar pentru acoperirea contributiilor proprii;

. decontarea cheltuielilor efectuate si justificate cu acte (dupa modelul SAPARD) si nu alocarea unor fonduri nerambursabile in avans (dupa modelul PHARE);

. introducerea regulii n+2 (n+3), care aduce constrangeri de timp prin reducerea ciclului bugetar la 2 ani de la angajarea proiectului. Practic, in 2 ani de la contractare, toate proiectele trebuie implementate integral, platile sa fie efectuate si implementarea sa fie verificata.

. structuri de parteneriat solide pentru programare, management si implementare.

In toate noile state membre, fondurile structurale s-au obtinut cel mai usor in primul an dupa aderare datorita lipsei unor proiecte pregatite din timp care sa fie propuse spre finantare in noile conditii.

Romania incearca sa evite repetarea acestei experiente prin informarea din timp a beneficiarilor si firmelor de consultanta in privinta programelor operationale care vor fi active:

1. Cresterea competitivitatii economice (derulat de Ministerul Economiei si Comertului)

2. Infrastructura de transport (Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului)

3. Infrastructura de mediu (Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor)

4. Dezvoltarea resurselor umane (Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei)

5. Dezvoltare rurala si agricultura (Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale)

6. Dezvoltare regionala (Ministerul Integrarii Europene, ADR-urile)

7. Cooperare teritoriala (MIE)

8. Administratie publica (Ministerul Administratiei si Internelor)

Programul Operational Regional va aloca fonduri pentru infrastructura, consolidarea mediului de afaceri, dezvoltarea turismului regional si dezvoltarea urbana.

. Firmele si organizatiile de afaceri vor fi sprijinite pentru a-si imbunatati infrastructura pentru tehnologii informationale, pentru achizitia de echipamente moderne, crearea retelelor regionale de afaceri si a centrelor regionale tehnologice si reabilitarea situ-urilor industriale.

. Crearea de baze de date economice si cu rezultate ale cercetarii, dezvoltarea serviciilor pentru afaceri si a turismului regional si local sunt masuri si domenii de interventie.

. Vor fi reabilitate centrele istorice ale oraselor cu potential turistic, vor fi renovate cladirile istorice si se va dezvolta turismul de nisa (ecoturism, balneo, cultural, cicloturism etc.).