CONTROLUL FINANCIAR PRIVIND PLATA DREPTURILOR SALARIALE IN CAMERA DEPUTATILOR

Obiectul controlului este de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele pentru a le remedia si de a le evita in viitor. Pentru realizarea functiei sale, de cunoastere si de perfectionare a activitatii economico-sociale, pe ansamblu, in diversitatea structurala si in dinamica, controlul, ca functie a conducerii, ca sistem, se manifesta prin forme diferite, corelative cu continutul acestuia, care reflecta realitatea, atat sub aspectul general si esential, cat si sub cel concret, particular.

Dupa criteriu continutului, obiectului sau sferei de cuprindere, controlul activitatii economico-sociale, ca sistem de cunoastere si actiune, este structurat pe forme diferite de control, cum sunt: controlul economic, controlul financiar, controlul juridic etc.

Formele controlului se imbina strans si actioneaza convergent, se completeaza reciproc si alcatuiesc impreuna sistemul integrat, general si cu caracter unitar asupra tuturor domeniilor si sectoarelor de activitate economico-sociala. Imbinarea stransa a diferitelor forme de control asigura obtinerea unor rezultate superioare cu eficienta maxima.

Controlul financiar cuprinde in sfera sa relatiile, fenomenele si procesele financiare, procesul de administrare si gestionare a patrimoniului, toate momentele de gestionare a valorilor materiale si banesti, modalitatea de efectuare a cheltuielilor.

Controlul financiar asigura buna functionare a activitatii institutiei si actioneaza in vederea prevenirii abaterilor si deficientelor cu caracter economic si financiar. Ca proces complet si permanent control financiar contribuie la buna folosire a mijloacelor materiale si financiare, la conducerea cat mai eficienta a activitatii.

Controlul financiar are sarcina de a preveni angajarea de cheltuieli fara justificare, imobilizarea de mijloace economice, de a asigura eficienta sporita in folosirea resurselor materiale, financiare si de munca.

Spre exemplificarea celor aratate mai sus, in lucrarea de fata ne propunem elaborarea unei metodologii de control financiar, avand ca studiu de caz activitatea Directiei de salarizare din Camere Deputatilor

Directia de salarizare are in componenta sa urmatoarele compartimente:

a) Serviciul stat de functii si salarizare personal din circumscriptii electorale;

b) Serviciul salarizare administratie centrala.

Atributiile principale ale Directiei de salarizare sunt urmatoarele:

a) intocmeste proiectul de buget privind cheltuielile cu salariile, numarul maxim de posturi in structura de personal propusa si fondul aferent salariilor de baza;

b) intocmeste si verifica statele de functii nenominalizate, in conformitate cu structura organizatorica aprobata, in limita prevederilor bugetare, precum si statele de functii nominalizate cuprinzand incadrarea personalului pe functii, grade si trepte de salarizare; actualizeaza statele de functii in conformitate cu dispozitiile legale;

c) gestioneaza fondul de salarii aprobat anual in baza legii bugetului de stat; intocmeste documentele necesare calculului si acordarii drepturilor legale;

d) avizeaza referatele pentru angajarea, promovarea, acordarea salariilor de merit, reevaluarea salariilor de baza, precum si pentru sanctionarea si eliberarea din functie a personalului;

e) verifica si raspunde de aplicarea normelor de evaluare a performantelor profesionale individuale ale salariatilor, conform actelor normative in vigoare, si stabileste salariile de baza;

f) intocmeste statele de plata pentru indemnizatiile deputatilor, statele de plata pentru salariile si alte drepturi banesti ale salariatilor din serviciile Camerei Deputatilor si statele de plata a indemnizatiilor care se acorda colaboratorilor din cadrul serviciilor Camerei Deputatilor, precum si din cadrul birourilor parlamentare; intocmeste centralizatorul statelor de salarii, situatia recapitulativa si stabileste suma neta de plata cuvenita deputatilor, salariatilor si colaboratorilor;

g) intocmeste si supune spre aprobare memorandumul intern privind acordarea premiilor trimestriale si intocmeste statul de plata in baza propunerilor primite de la compartimente;

h) intocmeste si supune spre aprobare memorandumul intern privind acordarea premiului anual, corespunzator nivelului salariului de baza realizat in ultima luna pentru anul in care se face plata si in functie de timpul efectiv lucrat si intocmeste statul de plata pentru acordarea acestuia;

i) intocmeste statul de plata pentru acordarea recompenselor acordate in conditiile legii;

j) intocmeste situatiile privind acordarea drepturilor rezultate din efectuarea de salariati a orelor suplimentare si a orelor de noapte si le include in statele de plata;

k) calculeaza si vireaza obligatiile de plata la bugetul general consolidat: impozitul pe venituri din salarii si contributiile pentru asigurarile sociale, asigurarile pentru somaj, asigurarile sociale de sanatate si asigurarile pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte obligatii prevazute de lege suportate de Camera Deputatilor, de deputati si de salariati; stabileste sumele cuvenite tertilor; calculeaza retinerile din indemnizatiile deputatilor si salariile personalului serviciilor Camerei Deputatilor si din cadrul birourilor parlamentare; transmite Directiei financiar-contabile aprobarea de ordonantare pentru efectuarea platilor;

l) intocmeste documentele de plata pentru unitatile bancare, respectiv borderoul cu drepturile banesti ale deputatilor si salariatilor cu conturi de card deschise la respectivele unitati bancare in baza conventiilor incheiate si ordinele de plata privind efectuarea acestor plati;

m) depune la unitatile bancare cererile privind emiterea de carduri pentru noii angajati, distribuie salariatilor cardurile emise de unitatile bancare, depune lunar situatia persoanelor carora le-a incetat contractul individual de munca si a documentatiilor privind acordarea facilitatilor de trezorerie (overdraft) ori de cate ori este cazul;

n) tine evidenta individuala a drepturilor salariale si de personal acordate in cursul anului deputatilor, salariatilor si colaboratorilor si elibereaza, la cerere, adeverinte cu veniturile realizate de acestia;

o) tine evidenta lunara a veniturilor din indemnizatii si salarii realizate de deputati, salariati si colaboratori, a impozitului si contributiilor sociale calculate, retinute si virate; intocmeste fise fiscale pentru fiecare deputat, salariat si colaborator, in conditiile legii; efectueaza regularizarea anuala a impozitului pe venitul realizat din salarii;

p) intocmeste lunar declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a contributiei de plata datorata pentru asigurarile sociale, pentru asigurarile sociale de sanatate, asigurarile pentru somaj, precum si declaratia privind obligatiile de plata catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate pentru asigurari sociale de sanatate si pentru concedii si indemnizatii; elibereaza adeverinte privind plata contributiei de asigurari sociale pentru intocmirea dosarului de pensie, a contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj si a contributiei la bugetul asigurarilor sociale de sanatate;

r) intocmeste si actualizeaza evidenta salariatilor privind asigurarile sociale de sanatate, in functie de optiunile acestora;

s) proiecteaza lucrarile si sistemele informatice in domeniul salarizarii, efectueaza programele pentru calculator aferente si asigura implementarea acestora;

s) intocmeste chestionare statistice lunare, semestriale si anuale privind fondul de salarii, structura personalului si alti indicatori de munca si salarii;

t) raspunde la cererile trimise de salariati, prin care se solicita precizari privind aplicarea legislatiei in vigoare in domeniul salarizarii.

Obiectivele controlului financiar privind activitatea de plata a drepturilor salariale sunt urmatoarele :

• respectarea incadrarii in bugetul aprobat pentru cheltuielile de personal;
• acordarea drepturilor de salarizare, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, stabilirea salariilor de baza si a celorlalte drepturi salariale potrivit legii, urmarind incadrarea in prevederile bugetare;
• aplicarea unui sistem de salarizare unitar si confidential in conformitate cu prevederile legale in vigoare
• acordarea deducerilor personale si operarea retinerilor din salarii pe tipuri (imputari, rate, CAR etc.)
• conducerea corecta a evidentei contabile, pastrarea si arhivarea corespunzatoare a statelor de salarii;
• stabilirea sporurilor salariale in conformitate cu actele normative in vigoare (Legea nr. 7/2006);
• intocmirea statelor de plata a salariilor pentru personalul institutiei, pe baza deciziilor de incadrare;
• virarea integral si la termen a obligatiilor fiscale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate si fonduri speciale;
• completarea corecta a fiselor fiscale si transmiterea lor la organul fiscal competent in termenul legal;

In ceea ce priveste faptele care ar putea constitui abateri sunt urmatoarele :

• virarea cu depasirea termenului legal si calcularea incorecta a obligatiilor de plata a institutiei catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate si fonduri speciale;
• necunoasterea prevederilor legale in vigoare corespunzatoare domeniului de activitate, in vederea aplicarii si respectarii acestora.

Formele de control regasite in cadrul institutiei sunt:

I. Controlul financiar preventiv, este o activitate reglementata prin Normele metodologice privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu in structura Serviciilor Camerei Deputatilor si se organizeaza, ca serviciu distinct in cadrul Directiei de Control, fiind reglementat prin H.C.D nr. 31/2006 privind structura serviciilor Camerei Deputatilor.

Controlul financiar preventiv propriu se exercita, prin viza, de persoane desemnate in acest sens, prin Ordin de catre Secretarul General al Camerei Deputatilor. Ordinul de numire cuprinde limitele de competenta in exercitarea acestuia. Persoanele desemnate cu exercitarea acestei activitati sunt altele decat cele care aproba si efectueaza operatiunea supusa vizei.

Viza de control financiar preventiv propriu se exercita prin semnatura persoanei desemnate si prin aplicarea sigiliului personal, care va cuprinde urmatoarele informatii:

Camera Deputatilor;

Mentiunea Vizat control financiar preventiv;

Numarul sigiliului;

Data acordarii vizei (anul, luna, ziua).

Documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se inscriu in "Registrul operatiunilor prezentate la viza". Termenul pentru pronuntare (acordare-refuzul vizei), se stabileste la trei zile lucratoare, de la depunerea documentelor operatiunilor in vederea obtinerii vizei de control financiar preventiv.

Aceasta forma de control urmareste sa preintampine incalcarea dispozitiilor legale in vigoare si producerea de pagube (amenzi, majorari de intarziere, dobanzi, penalitati de intarziere si penalitati datorate/calculate de organele de control fiscal, respectiv organele de control financiar ale Curtii de Conturi).

Pentru realizarea obiectivelor stabilite, fiecare executant din cadrul serviciului de control financiar preventiv, in concordanta cu sarcinile si atributiile trasate de fisa postului procedeaza dupa cum urmeaza:

verifica fiecare document primit din punct de vedere formal si al continutului (corectitudinea intocmirii, exactitatea calculelor, existenta semnaturilor autorizate, a vizelor necesare, incadrarea in termene, existenta actelor justificative, continutul etc.);

returneaza emitentilor cu acordul sefului de birou, pe baza de adresa, documentele pe care le constata incorecte si/sau incomplete, solicita eventuale documente suplimentare;

efectueaza autocontrolul asupra tuturor lucrarilor pe care le executa, verificand: respectarea prevederilor legale in vigoare, a termenelor, a modului de intocmire, redactare etc.

In cazul activitatii de salarizare a institutiei, se supun operatiunii de control financiar preventiv urmatoarele:

a) Ordinul/ actul intern de decizie privind angajarea sau avansarea personalului, acordarea salariului de merit, numirea cu caracter temporar a personalului de executie pe functii de conducere, acordarea altor drepturi salariale.

Baza legala o constituie Legea nr. 500/2002, Legile bugetare anuale, O.G. nr. 119/1999, Legea nr. 53/2003, OUG nr. 24/200, O.G. nr. 32/1998 si Codul Muncii.

Actele justificative ce trebuie prezentate :

nota de fundamentare si dosarul angajarii/avansarii personalului;

propunerea pentru acordarea salariului de merit;

numirea personalului de executie pe functii de conducere;

acordarea altor drepturi salariale.

Se verifica :

existenta creditelor bugetare;

respectarea reglementarilor legale privind anagajarea si incadrarea personalului in limita posturilor aprobate si stabilirea drepturilor salariale;

rezervarea creditelor prin angajamentul bugetar la nivelul obligatiilor financiare decurgand din angajamentul legal;

existenta avizului compartimentului juridic.

b) Ordonantarile de plata ale salariilor, altor drepturi salariale acordate personalului, precum si ale obligatiilor fiscale aferente acestora.

Baza legala o constituie Legea nr. 500/2002, Legile bugetare anuale, O.G. nr. 119/1999, Legea nr. 53/2003, OUG nr. 24/200, Legea nr. 154/1998, Legea nr. 7/2006, O.G. nr. 7/2001, OUG nr. 150/2000, Legea nr. 76/2002 si Legea nr. 346/2002, .

Actele justificative ce trebuie prezentate :

centralizatorul lunar al statelor de salarii;

situatia privind repartizarea pe luni a cheltuielilor de personal aprobate;

situatia privind monitorizarea cheltuielilor de personal finantate de la buget pe luna respectiva;

alte documente specifice.

Se verifica :

incadrarea in prevederile bugetului privind numarul maxim de posturi si credite bugetare destinate cheltuielilor de personal (impozitul pe salarii, C.A.S.S., C.A.S., C.A:A:M., etc.);

aplicarea cotelor legale de contributii;

daca operatiunea de lichidare privind realitatea si exactitatea sumei datorate este certificata de compartimentul de specialitate prin Bun de plata;

regularitatea completarii documentului supus vizei.

c) Centralizatorul (statele de plata) si/sau alte drepturi salariale legale acordate personalului.

Baza legala o constituie Legea nr. 500/2002, Legea nr. 53/1991 Legea bugetara anuala.

Actele justificative ce trebuie prezentate :

statul de organizare;

situatia privind prezenta personalului la serviciu;

situatia posturilor vacante;

balanta care justifica diferentele fata de luna precedenta.

Se verifica :

existenta creditelor bugetare deschise cu aceasta destintie si/sau existenta disponibilitatilor;

incadrarea statelor de plata in prevederile bugetului privind numarul maxim de posturi si fondurile destinate cheltuielilor cu salariile, concordanta drepturilor salariale stabilite prin statul de plata cu prevederile actelor normative privind salarizarea, regularitatea completarii documentului de plata;

existenta semnaturilor autorizate.

♦controlul financiar operativ, care se efectueaza de catre seful de birou, directorul directiei, conducatorul compartimentului financiar-contabil, cu privire la :

• cunoasterea si respectarea legislatiei financiar-fiscale;
• evidenta si pastrarea documentelor, conform normelor in vigoare;
• verificarea conformitatii operatiunilor, activitatilor sau actiunilor;
• autenticitatea documentelor si intocmirea lor cu respectarea conditiilor legale: justetea intocmirii si completarea cu toate elementele necesare, existenta semnaturilor originale ale persoanelor in drept sa dispuna, execute si controleze operatiile respective, concordanta semnaturilor cu specimenele de semnaturi, concordanta dintre document si justificarea anexata;
• urmarirea respectarii normelor stabilite privind sistemul informational si de evidenta;
• cunoasterea si respectarea prevederilor Regulamentului de organizare si functionare de catre personalul aflat in subordine;
• controlul efectuarii corecte a calculelor;
• exactitatea preluarii si prelucrarii datelor
• arhivarea si pastrarea statelor de plata, respectiv a fiselor fiscale, conform prevederilor legii contabilitatii.

Organele abilitate sa efectueze controlul financiar ulterior sunt :

• controlul financiar propriu al institutiei publice;
• organele de control fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice;
• organele de control financiar ulterior ale Curtii de Conturi.

Pentru efectuarea controlului se utilizeaza informatii/date din :

- documente primare si evidenta tehnico-operativa (contracte de angajare, contract colectiv de munca, fisa individuala a angajatilor, pontaje, referate, documente justificative pentru acordarea deducerilor personale, fise fiscale etc);

- documente contabile (note contabile, fisa de cont sintetica si analitica a conturilor: 421, 444, 4372, 4311, 6451, 6452, 4371, 5121, 5311, Registrul jurnal etc.);

- documente de sinteza (balante de verificare lunare, bilantul contabil si anexele la bilant);

- ordine de plata privind impozitul pe salarii si contributiile obligatorii cuprinzand viramentele efectuate, extrase de cont bancar;

- declaratii fiscale lunare privind constituirea si plata impozitului pe salarii.

Institutia angajatoare are obligatia de a calcula, de a retine, prin stopaj la sursa lunar, la data efectuarii platii acestor venituri si de a vira la bugetul statului pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare.

Sursele de informare pentru efectuarea controlului privind activitatea de salarizare se pot sintetiza (in functie de obiectivele controlului), astfel :

Pentru verificarea determinarii veniturilor de natura salariala realizate de angajati lunar, si a calculului impozitului pe salariu se utilizeaza informatii din/cu privire la :

• fisa individuala a angajatului (functia, studii, salariul tarifar, indemnizatie de conducere, spor vechime si alte sporuri, etc.);
• lista de avans chenzinal (suma platita angajatului in cursul lunii);
• pontaje (ore/zile lucrate, zile concediu de odihna, numar zile de concediu de boala, dupa caz);
• state de salarii (nume si prenume angajat; salariul de baza pe ora, zi sau luna; vechime in munca; timp lucrat, din care ore suplimentare, salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat in regim normal de lucru; sporuri pentru ore suplimentare, de noapte, vechime neintrerupta, conditii deosebite etc.; retineri, diminuari definitive/recuperabile; alte castiguri in bani si in natura; total salariu; venit brut, contributii obligatorii : pentru asigurari sociale de sanatate, pentru asigurari sociale individuale, contributia pentru protectia somerilor, cheltuieli profesionale; venit net; deduceri personale; venit baza de calcul; impozit calculat si retinut, salariul net; retineri : indemnizatie concediu de odihna, lichidare, avans si alte retineri pentru terti; total de plata);
• fise fiscale (date de identificare pentru angajat, copii si persoane aflate in intretinere; deducere personala; venit net; impozit calculat si retinut).

Cu privire la organizarea corecta a evidentei contabile, respectiv inregistrarea cheltuielilor de exploatare aferente salariilor, a impozitului calculat, a drepturilor cuvenite salariatilor dupa efectuarea retinerilor, a platii drepturilor salariale, ale impozitului pe salarii si a contributiilor obligatorii, organele de control verifica informatii din urmatoarele documente primare, contabile si de sinteza :

• contract de munca (conditii de incadrare, studii, vechime, drepturi si obligatii ale angajatului si ale angajatorilor);
• contracte colective de munca (drepturile si obligatiile ale angajatului si angajatorilor);
• pontaje (ore/zile lucrate/nelucrate);
• state de salarii;
• note contabile;
• balante de verificare (sunt verificate rulajul/soldul conturilor sintetice/analitice utilizate pentru inregistrarea informatiilor/datelor referitoare la venituri brute, nete, impozit pe salarii datorat/virat, contributii datorate/virate, retineri datorate/virate, sume de plata cuvenite angajatilor);
• ordine de plata ( plata obligatiilor fiscale la bugetul de stat privind impozitul pe salarii, a contributiilor obligatorii datorate, retinute/virate la bugetele respective si la fondurile speciale);
• extrase de cont (confirmarea operatiunilor efectuate de institutie prin Trezorerie, respectiv a ordinelor de plata emise, reprezentand impozit pe salarii si contributiile obligatorii);
• declaratii fiscale (declaratii lunare privind obligatiile fiscale datorate/ordinele de plata cu care au fost virate la bugetul de stat).

Pentru verificarea salariului si platii majorarilor de intarziere/dobanzilor, penalitatilor de intarziere, respectiv penalitatilor, dupa caz, aferente impozitului pe salarii (efectuate de angajator din proprie initiativa) se consulta informatii/date din urmatoarele documente (referitor la respectarea termenelor scadente de plata a retinerilor):

- note contabile;

- balante de verificare lunare;

- state de plata a salariilor;

- ordine de plata;

- extrase de cont.

Pentru verificarea corectitudinii completarii fiselor fiscale, a transmiterii lor la organul fiscal competent, respectiv inmanarii ,,copiilor pentru angajat", organele de control compara/consulta informatiile/datele continute de urmatoarele documente :

• state de salarii;
• note contabile;
• Fisa de cont sintetice/analitice;
• Balante de verificare lunare;
• fise fiscale;
• centralizator fise fiscale, confirmarea depunerii/transmiterii fiselor la organul fiscal competent, respectiv a inmanarii ,,copiei pentru angajat".

Procedee si tehnici de control fiscal

In cazul metodologiei privind controlul impozitului pe salarii se utilizeaza urmatoarele procedee de control :

o       studiu general prealabil;

• se verifica daca declaratiile fiscale privind impozitul pe salarii au fost completate cu sumele inregistrate in contabilitate (note contabile, balante de verificare) si daca obligatiile fiscale au fost virate la bugetul statului la termenele legale;
• in baza verificarilor efectuate se procedeaza la controlul veniturilor salariale realizate, determinarea venitului net, respectiv a venitului baza de calcul a impozitului pe salarii;
• controlul documentar-contabil.

Controlul documentar-contabil se utilizeaza cu caracter preventiv si operativ in cazul documentelor care se primesc la serviciul contabilitate pentru inregistrare in notele contabile sau fisele de cont, precum si la completarea fiselor fiscale (state de salarii, fisele de pontaj, listele de avans chenzinal).

Controlul documentar-contabil se utilizeaza si cu caracter ulterior de organul de control fiscal pentru verificarea efectuarii platii impozitului pe salarii la termenele legale sau a majorarilor de intarziere/dobanzilor, penalitatilor de intarziere, respectiv a penalitatilor calculate si datorate la ultimul control fiscal.

Tehnicile specifice de control prin care se exercita controlul documentar contabil vor fi prezentate in continuare.

Controlul cronologic, se exercita in ordinea intocmirii, inregistrarii si indosarierii documentelor utilizate in evidenta salariilor si a impozitului pe salarii (pontaje, state de salarii, fise fiscale, declaratii fiscale, ordine de plata, compensari/restituiri sau alte modalitati de stingere a obligatiilor fiscale la bugetul statului).

Controlul invers cronologic se exercita de la sfarsitul spre inceputul perioadei de control fiscal.

Aceata modalitate se foloseste atunci cand se constata abatere de la prevederile legale si este nevoie sa se stabileasca momentul cand aceasta s-a produs sau cand se consata erori sau omisiuni de inregistrare.

Astfel, cand se constata neachitarea impozitului pe salarii pe o anumita perioada, organul de control fiscal va proceda la controlul invers cronologic: a viramentelor, a balantelor de verificare, notelor contabile, extraselor de cont si a declaratiilor fiscale, pentru efectuarea calculului majorarilor de intarziere, penalitatilor de intarziere, respectiv a penalitatilor, dupa caz.

Controlul sistematic sau pe probleme consta in gruparea documentelor pe probleme si apoi controlul lor in ordine cronologica. Astfel, eventualitatea omisiunilor este mai redusa si se pot stabili concluzii cu privire la fiecare problema in parte. In cazul urmaririi platii impozitului pe salarii, sunt selectionate documentele de banca (ordine de plata, extrase de cont), declaratii fiscale, fise de cont, note contabile, precum si balante de verificare lunare. In continuare, se efectueaza controlul acestor documente in ordine cronologica cu privire la respectarea prevederilor legale (determinarea si constituirea impozitului pe salarii, inregistrare in contabilitate si plata lui la bugetul statului).

Controlul reciproc consta in cercetarea si confruntarea la aceeasi institutie a unor documente si evidente cu continut identic, insa diferite ca forma pentru aceleasi operatii sau pentru operatii diferite, insa legate reciproc. Astfel, se verifica statele de salarii cu notele contabile si balanta de verificare, cu scopul verificarii corectei inregistrari in contabilitate a impozitului pe salarii si a platii acestuia la termenele legale.

Investigatia reprezinta modalitatea prin care organul de control fiscal obtine informatii din partea personalului a carui activitate se controleaza. Investigatia este necesara in cazul studierii unor probleme care nu rezulta clar din documente si evidente puse la dispozitia organului de control fiscal.

Astfel, organul de control poate cere lamuriri cu privire la anumite inregistrari contabile, cu privire la statele de salarii, cu privire la avansurile nejustificate sau alte drepturi salariale acordate si necuvenite, dupa caz.

Analiza si studiul general se utilizeaza pentru a obtine argumentele justificate ale controlului. Astfel, se procedeaza la examinarea debitelor si creditelor unor conturi pentru determinarea corectitudinii inregistrarilor sumelor reprezentand veniturile brute realizate, a contributiilor obligatorii calculate si retinute, a deducerilor personale, a impozitului pe venit, respectiv a venitului net cuvenit si platit angajatilor.

Astfel, se confrunta debitul contului "cheltuieli cu remuneratiile personalului" cu creditul contului "personal remuneratii datorate" si referitor la impozitul pe salarii se confrunta contul 444 "impozitul pe salarii", cont de pasiv, care se crediteaza cu impozitul retinut de la salariati sau colaboratori si se debiteaza cu sumele reprezentand plata acestui impozit la bugetul de stat. Soldul creditor reprezinta impozitul pe salarii datorat bugetului de stat.

Metodologia efecuarii controlului privind concediile de odihna

In orice entitate economica, institutie publica, organizatie, asociatie in care-si desfasoara activitatea personal salariat se impun existenta si conducerea unei evidente privind timpul efectiv lucrat de fiecare angajat, astfel :

• pe perioada unei luni calendaristice;
• pe perioada clar delimitata in care se realizeaza o anumita lucrare platita distinct;
• pe un an calendaristic pentru concediile de odihna;
• pe 12 luni consecutive pentru concediile de boala etc.

Aceasta evidenta este necesara pentru stabilirea cuantumului de salariu cuvenit fiecarei persoane utilizandu-se foaia colectiva de prezenta, care cuprinde : ore lucrate/nelucrate.

Evidenta zilelor de concediu se conduce si se urmareste atat la nivelul unui an calendaristic si al fiecarei luni in parte la locul de munca al fiecarei persoane, cat si la compartimentul care tine evidenta resurselor umane.

Cu privire la controlul acordarii concediilor de odihna, obiectivele principale ale organului de control sunt :

- verificarea corectitudinii calcularii si acordarii numarului zilelor de concediu de odihna pentru fiecare lucrator in functie de prevederile contractului colectiv de munca;

- verificarea corectitudinii calcularii si platii indemnizatiei pentru concediul acordat, sau a altor drepturi.

De asemenea, se verifica daca salariatul respectiv si-a realizat efectiv concediul de odihna, sau daca s-au respectat prevederile legale privind intreruperea efectuarii concediului de odihna (prin decizie scrisa a conducatorului unitatii). In cazul intreruperii concediului de odihna pe motiv de boala, lucru care trebuie dovedit cu certificat medical, dupa insanatosire, concediul de odihna, in mod normal continua, daca nu intervine rechemarea la serviciu (pentru buna desfasurare a activitatii unitatii, pentru participarea salariatului la un curs de calificare, recalificare, specializare), situatie in care concediul de odihna intrerupt se reprogrameaza.

Intr-o astfel de situatie (de rechemare din concediu de catre unitate), cel in cauza poate solicita rambursarea cheltuielilor de transport si a altor cheltuieli achitate cu anticipatie, sume ce nu mai pot fi recuperate de la prestatorul de servicii (cazare, masa, excursii), sume ce trebuiesc justificate cu acte in original, eliberate de prestator.

In cazul in care salariatul a beneficiat de astfel de sume, fara a se face dovada scrisa a a rechemarii din concediu prin dispozitia scrisa a conducerii, organul de control procedeaza la recuperarea sumelor platite nejustificat de catre unitate.

In cadrul actiunii de control privind concediile de odihna se verifica modul de calcul al indemnizatiilor de odihna si de plata a acestora.

In cazul cand un salariat a demisionat, s-a transferat la o alta unitate ori i s-a desfacut contactul individual de munca, din motive imputabile lui, dupa ce s-a efectuat concediul de odihna aferent acelui an, in intregime sau mai mult decat avea dreptul in momentul lichidarii, incasand si drepturile banesti corespunzatoare, iar la lichidare nu s-a tinut cont de acest lucru, pentru a se recalcula drepturile efective de care putea beneficia si pentru a retine sumele acordate drept indemnizatie de concediu efectuat necuvenit, organul de control va proceda conform prevederilor Codului muncii la recuperarea prejudiciilor aduse unitatii, prin retinerea sumelor acordate nejustificat.

Acte de control

Constatarile si concluziile stabilite in urma controlului sunt consemnate in anumite documente, care fie sunt stabilite prin lege, fie sunt stabilite la aprecierea organelor de control, cum ar fi:

a) Procesul-verbal - cuprinde in mod obligatoriu o parte introductiva in care se mentioneaza: data incheierii, numele si prenumele organului de control, temeiul de drept si delegatia in baza careia se efectueaza controlul, perioada supusa controlului cu indicarea tematicii, perioada in care s-a desfasurat controlul, denumirea agentului controlat si persoanele care il reprezinta.

In procesul-verbal se consemneaza numai constatarile proprii ale echipei de control, bazate pe date si documente si expuse clar si concis, eliminandu-se opiniile personale ale membrilor echipei de control.

Pentru fiecare abatere constatata si inscrisa ca atare in procesul-verbal se indica obligatoriu: continutul abaterii, actele normative incalcate, cauzele ce au condus la incalcari ale legii, persoanele care se fac raspunzatoare de incalcarea dispozitiilor legale, consecintele abaterii in plan financiar-fiscal (eventualele prejudicii aduse bugetului de stat); masurile ce urmeaza a fi luate pentru revenirea la legalitate si pentru recuperarea prejudiciilor si eventual masurile luate in mod operativ in timpul controlului.

In incheierea procesului-verbal se mentioneaza ca au fost restituite unitatii toate documentele originale si legalizate puse la dispozitia controlului, indicandu-se totodata si numarul de exemplare incheiat si repartizarea acestora.

Procesul-verbal se semneaza de organele de control si de conducerea agentului economic controlat.

In situatia in care in cuprinsul procesului-verbal sunt retinute si consemnate fapte de natura penala, procesul-verbal se semneaza obligatoriu si de persoanele facute raspunzatoare.

Obiectiunile celor controlati trebuie lamurite si solutionate de regula inainte de semnarea procesului-verbal, iar daca se mentin acestea se prezinta in scris in termen de trei zile de la semnarea procesului-verbal.

In situatiile in care nu se poate finaliza controlul financiar din cauza tergiversarii sau a refuzului de a semna procesul-verbal, fie din cauza ca obiectiunile nu s-au depus in termen, ori prin obiectiunile depuse se pot modifica total sau in parte constatarile controlului, seful ierarhic al persoanei sau persoanelor care au efectuat controlul notifica agentului economic constatarile pe care le retine in urma analizei efectuate, stabilind si termenul pana la care agentul economic isi precizeaza pozitia (de regula pana la 15 zile).

Aceasta notificare menita sa conduca la finalizarea constatarilor controlului cuprinde urmatoarele elemente:

- constatarea;

- actul    normativ incalcat, cu precizarea articolului si alineatului;

- consecintele financiar-fiscale;

masura ce urmeaza a fi luata;

- consecinta neconformarii pentru agentul economic controlat.

In baza raspunsurilor primite, seful ierarhic al organului de control (seful serviciului) face propunerile sale Directiei de Control Financiar respective, cu privire la modul de valorificare a constatarilor si masurilor ce urmeaza a fi dispuse in sarcina agentului economic.

Procesele-verbale sunt insotite, atunci cand este cazul, de anexe sub forma situatiilor contabile, tabele, documente, note explicative, care sustin constatarile inscrise in procesele-verbale.

Documentele sau actele in care sunt consemnate operatiuni fnanciar-contabile, situatiile de calcul a obligatiilor financiare catre    stat necesare sustinerii constatarilor se anexeaza in copie si se certifica de catre organul de control, cat si de seful compartimentulu de la care emana actul.

In situatia cand unele acte sau documente sunt considerate fictive ori exista riscul sa fie sustrase sau distruse, acestea se retin de catre organul de control, lasandu-i-se persoanei controlate c copie certificata de organul de control si conducerea unitatii.

In situatia cand exista indicii de savarsire a unei infractiuni se intocmeste separat proces-verbal intermediar pentru a fi transmis organelor de cercetare penala.

Acesta se incheie in aceeasi structura ca si procesul-verbal de control, numai ca in cuprinsul lui se detaliaza imprejurarile in care a avut loc fapta considerata infractiune si se semneaza si de cei considerati vinovati, chiar daca nu au functii de conducere. Procesul-verbal intermediar se anexeaza la procesul-verbal fara a se mentiona destinatia acestuia.

Nota explicativa - este un document-anexa la procesul-verbal (declaratia) si reprezinta mijlocul de aparare dat de cei controlati la intrebarile formulate de organul de control in legatura cu abaterile constatate. Prin raspunsurile date la nota explicativa persoanele facute raspunzatoare se pot chiar disculpa; nu de putine ori, pe baza verificarii raspunsurilor date la notele explicative, nu s-a mai retinut vinovatia persoanei respective.

b) Procesul-verbal de constatare a contraventiei se incheie atunci cand se constata existenta unei abateri financiare care se sanctioneaza contraventional. Potrivit legii, organele de control ale Mjnisterului Finantelor sunt organe constatatoare, iar la stabilirea, sanctionarea si incasarea contraventiilor se vor aplica prevederile legilor speciale cu privire la contraventiile constatate, ca si dispozitiile generale cu privire ia contraventii - Legea nr. 32/1968. Aceasta din urma prevede si elementele pe care trebuie sa le cuprinda obligatoriu procesul-verbal, in lipsa carora acesta este lovit de nulitate.

Cand pentru contraventia constatata se aplica sanctiunea 'Avertisment' sau se plateste pe loc jumatate din minimul amenzii (potrivit Legii nr. 32/1968) nu se mai incheie proces-verbal de constatare a contraventiilor, insa despre toate acestea se va face mentiune in procesul-verbal general.

c) Nota de constatare se intocmeste in situatiile in care in cursul controlului se fac unele constatari a caror reconstituire ulterioara nu mai este posibila sau care nu pot fi dovedite ulterior, ori    in alte situatii apreciate in concret de organul de control prin acestea imortalizandu-se o situatie de fapt.

Notele de constatare se semneaza de organele de control si de conducatorul unitatii, subunitatii, compartimentului, ca si de persoanele la care se refera constatarea, sau dupa caz de martorii asistenti.

d) Nota de prezentare - reprezinta un raport personal al organelor de control (in fapt o sinteza a celor constatate) cu concluzii si propuneri referitoare la abaterile constatate care se anexeaza la procesul-verbal general si cuprinde in principal:

cauzele care au determinat abaterile financiare, eventual daca persoanele respective au primit dispozitii in acest sens si de la cine;    . ' ,

problemele care necesita control si supraveghere in continuare, facandu-se si propunerile corespunzatoare;

masurile ce mai trebuie luate in continuare, atat de organele de control, cat si de persoana controlata;

propuneri de aplicare a unor sanctiuni disciplinare, de imputare, sau de stabilire a raspunderii penale, dupa caz.

Nota de prezentare nu se intocmeste in cazul in care, in afara celor cuprinse in procesul-verbal, nu mai este nimic de aratat sau nu se propune nimic in plus.

Nota de prezentare se inregistreaza atat la unitatea controlata, cat si la Directia Generala a Controlului Financiar de Stat sau la Directiile de control financiar din teritoriu.

e) Nota unilaterala - se intocmeste in cazul in care, in urma controlului, nu s-au constatat abateri, ori acestea, prin volumul si importanta lor, nu justifica intocmirea de procese-verbale.

In aceste note unilaterale, organele de control vor arata concret ce anume documente au fost controlate si ce constatari au fost facute.

Valorificarea rezultatelor Controlului

Valorificarea rezultatelor controlului financiar consta in asigurarea masurilor de remediere a tuturor deficientelor la care fac referire actele de control. Actiunea de control nu poate fi considerata incheiata decat in momentul in care au fost inlaturate toate deficiente constatate.

Procesul de valorificare incepe odata cu actiunea de control si se desfasoara pe tot parcursul acesteia in sensul:

Ø          Inlaturarii si prevenirii abaterilor;

Ø          Aplicarii sanctiunilor disciplinare;

Ø          Stabilirii raspunderii materiale;

Ø          Avizarii organelor competente pentru cazuri penale etc.

In ceea ce priveste stabilirea raspunderii , ca modalitate de finalizare a controlului se poate vorbi despre:

Raspundere disciplinara;

Raspundere contraventionala(administrativa);

Raspunderea materiala;

Raspunderea penala.

Raspunderea disciplinara intervine atunci cand persoana incadrata in munca isi incalca cu vinovatie obligatiile proprii ori normele de comportare, comitand o abatere disciplinara. Raspunderea disciplinara functioneaza numai in cadrul unor raporturi juridice de munca . Abaterea disciplinara se sanctioneaza dupa caz cu: mustrare , avertisment, diminuarea salariului, desfacerea contractului de munca.

Pentru cazul prezentat s-a stabilit ca abaterea disciplinara a personalului angajat in cadrul Directiei de salarizare poate interveni in cazul preluarii eronate a datelor din documente si operarea lor in programul de salarii, caz ce ar putea conduce calcularea si viramentul gresit al retinerilor din salarii. Propunerea de sanctionare: calcularea unei penalizari de 0.05% pe zi la suma nedepusa si prin avertisment verbal .

Raspunderea contraventionala sau administrativa se stabileste pentru faptele savarsite cu vinovatie cu un grad mai scazut de pericol in comparatie cu infractiunea. Intre contraventie si abaterea disciplinara se constata un grad relativ apropiat de pericol dar se pot opera urmatoarele distinctii : abaterea disciplinara isi are sursa intr-un raport de munca (contract) in timp ce contraventia isi are temeiul numai in acte normative.

In ceea ce priveste sanctionarea pentru contraventii din punct de vedere metodologic se utilizeaza avertismentul pentru fapte de mica importanta (verbal sau scris) sau se aplica amenda care se constituie venit la bugetul de stat.

Nu constituie contraventie fapta savarsita in stare de legitima aparare, din cauza unei intamplari care nu a putut fi prevazuta, din cauza unei constrangeri ori daca fapta este savarsita de o persoana care din punct de al starii de sanatate nu poate raspunde pentru fapta comisa.

Contraventia se constata printr-un proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, prin care se aplica amenda.

Personalul angajat raspunde material pentru pagubele aduse patrimoniului in legatura cu munca prestata. Paguba este o pierdere materiala, baneasca sau financiara suferita de unitate sau cauzata acesteia; este o modificare in sens negativ in patrimoniul unitatii, produsa prin diminuarea activului datorita unor sustrageri, degradari, penalizari, amenzi sau daune, generate de fapta culpabila a angajatilor. Paguba este efectiva, reala, certa si actuala si nu eventuala.

Pentru ca raspunderea materiala sa poata fi stabilita trebuie indeplinite urmatoarele conditii : intre autorul faptei si unitate sa existe un raport juridic de munca la data producerii pagubei, fapta cauzatoare a pagubei sa aiba un caracter ilicit, sa fie personala si in legatura cu munca, prin fapta ilicita autorul sa fi produs o paguba materiala localizata in patrimoniul la care este incadrat, sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si paguba, persona sa fi savarsit fapta cu vinovatie , sub forma omisiva sau comisiva. Formele raspunderii materiale sunt : individuala, solidara, solidara si subsidiara.

Recuperarea pagubelor suferite de patrimoniul unitatii se efectueaza prin intermediul titlurilor executorii cum sunt : angajamentul de plata scris (persoana recunoaste fapta si isi asuma obligatia de a acoperi paguba produsa) , decizia de imputare (emisa de presedinte in cazul in care de producerea pagubelor se fac vinovate persoane numite de catre acesta), titlul executoriu judecatoresc , dispozitia de retinere din salariul titularului de avans (emisa de seful - contabil pentru nejustificarea avansurilor sau nerestituirii celor necheltuite , inclusiv penalizarea aferenta.

Pentru exemplul propus mai sus - cel al controlului inopinat al casieriei - a fost constatata nedepunerea in termen a sumei de 2350000 lei dintr-un avans acordat pentru o delegatie si nejustificata cu documente justificative. Masurile luate de seful compartimentului buget contabilitate consta in imputarea sumei si perceperea penalizarilor corespunzatoare pentru intarziere. In acest sens a fost emisa o dispozitie de retinere.

Raspunderea penala are ca temi infractiunea, adica fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Spre deosebire de contraventie , infractiunea se sanctioneaza numai prin hotararea unor organe judecatoresti.

Organele de control financiar , ca organe de constatare a infractiunilor , au obligatia sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitori si de la martori , sa intocmeasca proces-verbal despre imprejurarile concrete ale savarsirii actelor infractionale , sa sesizeze imediat organele de cercetare penala .

In legatura cu activitatea de gestiune si de aparare a patrimoniului sunt considerate infractiuni si se sanctioneaza ca atare urmatoarele :

Infractiuni in legatura cu activitatea de gestiune - crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase; nedeclararea in scris , in termen legal, de catre gestionar, a plusurilor din gestiune despre care are cunostinta; instrainarea bunurilor mobile constituite garantie, fara instiintarea prealabila a unitatii.

Infractiuni contra patrimoniului : insusirea, folosirea sau traficarea , in interes personal sau al altora, de bani sau bunuri, gestionate sau administrate, din patrimoniul unitatii (delapidare); abuz de incredere, gestiune frauduloasa, inselaciune, distrugere etc.

Infractiuni in legatura cu serviciul: neindeplinirea sau indeplinirea in mod defectuos a unei indatoriri de serviciu astfel incat prin aceasta se cauzeaza o tulburare insemnata a bunului mers al activitatii.

Infractiuni de fals : falsificarea de CEC-uri, timbre, bilete de calatorie, a oricarui inscris oficial care are consecinte de natura juridica.

1) Pentru neplata impozitului pe salarii la termenele legale:

- se calculeaza majorari de intarziere/dobanzi asupra sumei de plata, incepand cu ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de plata si pana la data efectuarii controlului, respectiv pana la data platii efective (urmand sa se calculeze majorarile de catre organul de urmarire si incasare a creantelor bugetare din cadrul organelor fiscale);

se calculeaza penalitatile de intarziere, aplicand cota prevazuta de lege (0.5%) in functie

de numarul de luni sau fractiuni de luni si a sumei neplatite;

la bugetul de stat.

Eficienta controlului financiar

Ca orice activitate umana activitatea de control financiar poate si trebuie sa fie apreciata prin efectele pe care le produce, atat in plan material cat si in cel calitativ manifestat in derularea viitoare a activitatii controlate.

Modul in care activitatea de control financiar a fost realizata, pornind de la obiectivele generale si specifice propuse si in functie de costurile antrenate se apreciaza prin indicatorul cunoscut sub numele de eficienta a activitatii desfasurate.

Definita la modul general, eficienta economica exprima rezultatele ce se obtin dintr-o activitate economica, evaluate prin prisma resurselor consumate pentru desfasurarea acestei activitati. "Eficienta economica stabileste legatura dintre volumul si calitatea eforturilor ca factor generator de efecte si rezultatele ce se obtin intr-o anumita perioada, ca o consecinta a realizarii eforturilor respective." .

Desi in literatura de specialitate eficienta economica este sinonima cu eficacitatea, intre cele doua notiuni exista deosebiri de nuanta determinate atat de natura etimologica a celor doua cuvinte cat, mai ales, de continutul economic al notiunilor.

Astfel, daca notiunea de eficienta este definita, in general, ca raportul dintre eforturi si efectele obtinute, cuantificate in aceeasi unitate de masura, cea de eficacitate, in acceptiunea noastra, se defineste ca raportul dintre aceleasi eforturi si doar partea planificata a efectelor obtinute in cadrul totalului acestora.

Matematic, raportul dintre eforturi si efectele obtinute in urma acestora se exprima prin urmatoarea relatie:

unde:

r_e = eficienta activitatii analizate;

C = totalul eforturilor depuse;

T_e = totalul efectelor obtinute.

Definita astfel, eficienta activitatii analizate este maxima atunci cand raportul (r) este minim. Eficienta poate fi exprimata si prin raportul invers (r'_e):

In acest caz eficienta este maxima atunci cand (r'_e), definit ca raport intre efecte si eforturi, este maxim.

Totalul T_e al efectelor obtinute prin realizarea unei activitati economice se exprima, sintetic, prin urmatoarea relatie matematica:

unde:

E(i) = efectul (i) obtinut;

n = numarul total al efectelor

In practica, este posibil ca acest total al efectelor sa se identifice cu numarul efectelor programate si atunci eficienta (r_e) este egala cu eficacitatea (r_ef) este egala cu:

De cele mai multe ori, insa, totalul efectelor obtinute este format din efecte programate si altele, asa zisele efecte secundare, care se incadreaza sau nu, in efectele programate.

Raportul dintre eforturi si efectele programate, mai mic decat raportul dintre aceleasi eforturi si totalul efectelor, defineste, asa cum am aratat, notiunea de eficacitate.

In cazul in care efectele secundare se adauga ansamblului efectelor programate, eficacitatea activitatii analizate creste, deoarece raportul:

devine mai mic decat noul raport

unde:

r'_e = eficacitatea reala;

r_ef = eficacitatea programata;

T_ep = totalul efectelor care se incadreaza in totalul efectelor programate.

Cresterea efectiva a eficacitatii este data de diferenta:

In cazul in care efectele secundare se incadreaza in ansamblul efectelor programate, dar nu sunt benefice, eficacitatea scade deoarece raportul

devine mai mare decat raportul

unde

T_n = totalul efectelor secundare negative

Considerand ca prin definirea acestor elemente a fost creat cadrul teoretic necesar abordarii problemei stabilirii performantelor pe care activitatile legal efectuate si inscrise in evidentele financiare si contabile le-au indus in sistem, in cele ce urmeaza se prezinta cateva consideratii privind activitatea de control financiar.

Eficienta activitatii de control financiar poate fi cuantificata prin prisma eforturilor materiale efectuate cu ocazia desfasurarii acesteia, raportate la efectele, tot materiale, determinate ca total al amenzilor, recuperarilor de pagube sau al altor disponibilitati materiale si/sau banesti stabilite si incasate la diferite bugete.

Mai important, insa, pentru activitatea de control financiar este de a se determina eficienta in planul calitativ pe care aceasta activitate o aduce in sfera organizarii si desfasurarii activitatilor si proceselor economice care au facut obiectul actiunii de verificare.

Aceasta forma de eficienta a activitatii de control financiar stabilita in planul calitativ al desfasurarii activitatii economice globale se inscrie in contextul realizarii functiilor generale ale controlului, in special al functiei de indrumare si, in cadrul acesteia, a caracterului sau formativ.

Pentru determinarea eficientei cantitative se propun urmatorii indicatori de evaluare si apreciere a activitatii de control financiar derivati din indicatorii generali de eficienta economica si adaptati acestei discipline:

- Numarul total al agentilor economici programati pentru control (N_t)

unde:

n = numarul total al agentilor economici programati pentru control;

N_at = numarul total al agentilor economici dintr-un sector economic.

- Gradul de cuprindere in control a agentilor economici (g_e):

unde:

N_t = numarul total al agentilor economici programati pentru control;

N_at = numarul total al agentilor economici dintr-un sector economic.

- Gradul de realizare a controlului financiar programat (g_p)

unde:

N_ec = numarul agentilor economici controlati.

- Totalul sumelor datorate de o unitate economica controlata (S_t):

unde:

m = numarul total al pagubelor constatate;

n = numarul total al amenzilor;

p = numarul total al altor sume constatate.

- Gradul de incasare, la diferite bugete, a sumelor constatate ca urmare a controlului (g_i):

Si = totalul sumelor incasate calculat astfel:

unde:

unde:

m = numarul total al pagubelor recuperate;

n = numarul total al amenzilor incasate;

p = numarul total al altor sume recuperate.

- Aport din sumele incasate la 1.000.000 lei cheltuieli efectuate cu realizarea controlului (a_I):

unde:

C_t = cheltuieli totale efectuate cu realizarea controlului

- Gradul de utilizare a timpului disponibil (g_t):

unde:

T_e = timpul efectiv lucrat

T_d = timpul maxim disponibil

Eficienta cantitativa dar mai ales cea calitativa ale activitatii de control financiar contabil sunt determinate, pe langa elementele mentionate si de perioada in care a fost desfasurata actiunea.

Programarea perioadei optime pentru realizarea verificarii, in care procesele economice ce fac obiectul de activitate al agentului economic verificat se manifesta de maniera reprezentativa, constituie una din sarcinile importante ale persoanelor cu atributii de conducere in structurile cu activitate de control financiar contabil.

Eficienta controlului financiar manifestata in cele doua forme ale sale, calitativa si cantitativa va fi mai mica sau mai mare in functie si de alegerea acestei perioade optime. De asemenea, activitatea de control financiar contabil, poate mai mult decat alte activitati similare, depinde in mod esential de factorul determinant si absolut indispensabil, in realizarea sa, elementul uman.

In nici o alta activitate economica factorul uman nu joaca un rol atat de important in realizarea, in conditii optime si de eficienta, a obiectivelor propuse, ca in activitatea de control.

Aceasta, deoarece prin natura sa, activitatea de control, in general, si in mod deosebit controlul financiar, ofera celui ce o exercita o pozitie ascendenta fata de cel controlat, pozitie care poate deveni deosebit de daunatoare daca este folosita in mod abuziv sau distructiv.

Pe de alta parte, sistemul de interese in care in mod automat si aproape involuntar este implicat orice controlor financiar, indiferent de structura si nivelul verificarii, poate avea asupra acestuia influente de natura sa dauneze efectuarii controlului in conditiile stricte ale prevederilor legale si in conformitate cu cerintele a priori stabilite prin programele de control.

Desigur, in cele de mai sus, au fost prezentate doar cateva considerente din multitudinea celor existente care atesta faptul ca elementul uman joaca, in desfasurarea acestei activitati, un rol de prim ordin, de maniera si gradul de implicare al controlorului depinzand, in mod hotarator, rezultatul verificarii si, in final, eficienta acesteia.