CATEVA DATE REFERITOARE LA MIGRATIA DIN TARILE UE

CATEVA DATE REFERITOARE LA MIGRATIA DIN TARILE UE

Marea Britanie si Irlanda se numara intr-adevar printre cele mai dinamice economii europene. Dar in Irlanda, cu o populatie de numai 4 milioane, unii politicieni si sindicalisti au inceput sa se intrebe daca n-ar trebui sa adopte o politica de imigratie mai precauta, care s-ar putea repercuta si asupra Romaniei si Bulgariei.   

Iar in tarile unde somajul e mult mai ridicat, precum Franta sau Germania, orice discutie despre liberalizare trezeste ostilitate. In principiu, vechile tari membre pot mentine restrictii asupra muncitorilor din noile state membre timp de 7 ani, adica pana in 2011. Experienta legalizarii a circa 700.000 de imigranti ilegali anul trecut este vazuta si ea ca un succes in Spania. Dar in restul Europei atitudinea fata de imigratie se bazeaza inca mai mult pe frica decat pe cifre.

Comisia Europeana a numit anul 2006, ca An European al Mobilitatii Lucratorilor. Decizia urmareste cresterea gradului de constientizare si intelegere a beneficiilor muncii in strainatate. Desfasurarea unei activitati lucrative in noile tari si/sau sectoare ofera lucratorilor deprinderi noi si experienta, de care beneficiaza atat lucratorii, cat si patronii lor.

Recalificarea este de asemenea importanta intr-un mediu economic globalizat si restructurat. Cu toate acestea, cifrele curente arata ca foarte putini europeni lucreaza in strainatate. Procentajul europenilor care locuiesc intr-o alta tara a UE decat tara lor de origine ramane constant, aproximativ 1,5% pentru ultimii 30 de ani. Si in 9 tari ale UE, 40% din muncitori lucreaza in acelasi domeniu de mai mult de 10 ani.

Multi lucratori nu sunt convinsi de avantajele muncii in alt stat si/sau sector.
Pentru anul 2006 - Anul European al Mobilitatii Lucratorilor s-a alocat un buget de 6 milioane de euro, din care 4,3 milioane de euro vor fi dedicate proiectelor de constientizare a mobilitatii. Sumele ramase vor fi alocate organizarii unor evenimente importante, cum ar fi Conferinta privind Mobilitatea de la Viena din iunie sau Targul European al Locurilor de Munca din septembrie, care s-a derulat in aproximativ 100 de orase europene. Se vor realiza cateva studii privind impactul mobilitatii, prin intermediul carora se va urmari imbunatatirea informatiilor statistice. Un premiu european va fi acordat pentru organizatia care a contribuit cel mai mult la mobilitatea lucratorilor.

Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, migratia muncitorilor din opt state din cele zece membre care au aderat la Uniunea Europeana in 2004, catre cele 15 tari deja membre ale Uniunii a generat serioase probleme economice tarilor din care provin. Deficitul de forta de munca inregistrat astfel dupa plecarea masiva a muncitorilor, in special necalificati, a determinat statele afectate sa se orienteze catre atragerea fortei de munca ieftina din alte state nemembre.

Ar fi vorba deci, de un alt gen de migratie ce nu va ocoli, se pare, Romania.
Masiva migratie a muncitorilor, poate conduce la o criza. Deja sunt semne vizibile in tarile Baltice si Polonia. Pe de-o parte, avem de-a face cu o scadere a economiei tarilor de unde pleaca masiv muncitorii si implicit cu un deficit de forta de munca in anumite domenii. Pe de alta, din cauza acestui deficit tarile de unde mare parte a muncitorilor au migrat spre tari care platesc mai bine, au inceput sa atraga forta de munca ieftina din alte state care nu fac parte din Uniunea Europeana si unde nivelul de trai este scazut.

Comisia Europeana urmeaza sa prezinte in 2007 un plan de introducere a unui sistem de carte verde pentru a atrage imigranti cu inalta calificare, initiativa care face parte din obiectivele de crestere economica ale blocului comunitar. Comisia incearca sa identifice o modalitate de a se asigura ca o astfel de masura nu va duce la un exod al creierelor din tarile in dezvoltare.

Executivul Uniunii a depus eforturi in vederea unei abordari comune pentru a controla imigratia, ca masura suplimentara de a atinge obiectivele de crestere economica si de a contracara efectele negative ale imbatranirii populatiei. Bruxelles-ul urmeaza sa prezinte propunerea in a doua jumatate a anului viitor. Simultan, Franco Frattini a cerut statelor membre sa dea dovada de "solidaritate" cu problema tot mai mare a Europei reprezentata de imigratia ilegala de la frontiera de sud. "Solidaritatea presupune ajutarea concreta a statelor membre aflate sub presiune", a afirmat oficialul, adaugand ca este nevoie de "fonduri, echipamente, ambarcatiuni, elicoptere, avioane".

O serie intreaga de Directive, care tratau fie recunoasterea diplomelor de invatamant superior pe teritoriul UE, fie recunoasterea anumitor meserii (medic, dentist, farmacist, medic veterinar, avocat, arhitect, infirmieri si moase) au fost abrogate, prevederile acestora fiind adaptate si comasate intr-un singur act legislativ: Directiva 2005/36 din 7 septembrie 2005 relativ la recunoasterea calificarilor profesionale.

Directiva se aplica oricarui resortisant al unui stat membru UE care doreste sa exercite, fie ca salariat fie ca liber profesionist, o profesie reglementata intr-un stat membru altul decat cel unde a dobandit calificarile profesionale. Termenul de transpunere a Directivei in legislatiile nationale este 20 octombrie 2007. Obiectivul acestei Directive este de a facilita prestarea serviciilor precum si stabilirea resortisantilor unui stat UE pe teritoriul altui stat membru. Se face distinctia intre regimul aplicabil prestarii de servicii transfrontaliere si cel aplicabil stabilirii.

Orice resortisant al unui stat UE, stabilit in mod legal pe teritoriul unui stat membru, poate presta temporar si ocazional servicii in alt stat membru, folosind titlurile profesionale acordate in tara sa de origine, fara a trebui sa ceara in statul de destinatie recunoasterea (echivalarea) calificarilor respective.

Conform datelor puse la dispozitie de Departamentul pentru Munca in Strainatate, in primele noua luni ale anului 2006, aproximativ 36.000 de romani au plecat la munca in strainatate prin intermediul Oficiului Roman pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM), iar alte 44.000 prin intermediari. Se crede ca pana la sfarsitul anului, numarul imigrantilor cu contract de munca va ajunge la 120.000.
In 2005, numarul romanilor plecati la munca peste hotare a fost de 110.000.
In topul preferintelor muncitorilor romani se situeaza Germania, urmata de Italia, Spania, Ungaria si Marea Britanie, iar domeniile oferite, cu preponderenta, de angajatori sunt agricultura, turismul, constructiile si cel sanitar. Angajatorii din Marea Britanie sunt extrem de rigurosi in alegerea lucratorilor. Cer persoane calificate, iar diplomele acestora trebuie sa fie echivalate si de catre englezi.

Salariile romanilor care lucreaza in strainatate nu depasesc 800 de euro, acesta fiind, de altfel, salariul minim pe economie al unora din statele UE. Se estimeaza ca in 2007 migratia fortei de munca romanesti ar putea sa nu creasca cu mai mult de 10%, ceea ce reprezinta, sa recunoastem, o previziune foarte optimista. [1]

Proportia mare a persoanelor straine in tarile dezvoltate s-a format in conditiile in care imigrarile au fost mai mari decat imigrarile, soldul migratoriu pozitiv in tarile respective fiind pozitiv. Prin sold migratoriu pozitiv tarile dezvoltate isi asigura in buna masura necesarul de munca, si pe aceasta cale multe tari reusesc sa mentina numarul populatiei si sa asigure chiar o anumita crestere a acestuia.

Tabel 1 : Stocul migratiei si migratia neta in unele tari dezvoltate

Sursa: Emilia Ungureanu - Piata muncii in context european

Parlamentul European a aprobat la Strasbourg un raport, al deputatei Marie Panayotopoulos-Cassiotou, privind conditiile decente de lucru. Raportul cere statelor membre si celor candidate sa ratifice si sa aplice pe deplin toate conventiile in materie, stabilite de Organizatia Internationala a Muncii. 'Munca decenta tinde sa fie dispretuita si subminata din cauza deschiderii unor noi piete ieftine ale fortei de munca si a incercarii de a exploata dumpingul "lucrativ', care a luat forme foarte ingrijoratoare, in special datorita relocarii-uneori la scara larga a intreprinderilor europene' se arata in raport.[2]

Comisia Europeana este hotarata sa puna capat factorului determinant al migratiei ilegale, creat de angajatorii care angajeaza ilegal muncitori, prin stoparea angajarii imigrantilor ilegali si incurajarea migratiei circulare si a parteneriatelor pentru mobilitate.

Comisia a prezentat in data de 16 mai 2007 o propunere de directiva referitoare la sanctiuni pentru astfel de angajatori. Masura face parte dintr-o politica europeana in domeniul migratiei ce sprijina migratia legala, lupta impotriva migratiei ilegale, realizeaza o cooperare cu statele terte si se alatura agendei pentru dezvoltare.

Certitudinea gasirii unui loc de munca ilegal in Statele Membre este principala motivatie care sta in spatele migratiei ilegale din tarile din lumea a treia. Nu numai ca este ilegal dar este si daunator. Sansa unui loc de munca ii atrage pe multi catre UE, dar acest vis poate fi transformat intr-o cruda realitate a exploatarii ti a sclaviei - lucreaza fara protectie pe santiere sau cand este vorba de pesticide, sau se lucreaza 12 pana la 16 ore pe zi, cateodata pentru 30 de euro. Factorul de atragere pentru potentialii imigranti creat de angajarea ilegala este de asemenea legat puternic de tristele si cateodata tragicele calatorii peste granita, deseori organizate de traficanti, care cauzeaza moartea a 3000-4000 de oameni in fiecare an. Aceste angajari ilegale produc de asemenea distorsiuni in ceea ce priveste competitia si functionarea pietei interne. [3]

Din Polonia, cea mai mare tara noua membra UE, ca marime, pana la 2 milioane de oameni au plecat din 2004 in cautarea de locuri de munca in Marea Britanie, Irlanda si alte state membre UE, potrivit unor estimari, desi statisticile oficiale se refera la un numar cuprins intre 500.000 si 600.000 de persoane.

Situate in fruntea clasamentului emigrarilor, Polonia, la fel ca statele baltice, Ungaria, Republica Ceha si Slovacia sunt afectate si de diferenta dintre numarul nasterilor si cel al deceselor, care sunt mai multe decat primele. Toate tarile Europei Centrale si de Est vor inregistra scaderi ale populatiei pana in anul 2050. Scaderea numarului populatiei active si cresterea corespunzatoare a numarului celor cu varsta peste 65 de ani va crea cerere de muncitori din afara.

Cele mai prospere state noi membre ale Uniunii Europene ar putea atrage muncitori din alte noi tari membre UE, insa, pentru Europa si Asia centrala, cererea nu va putea fi acoperita decat de muncitori proveniti din spatiul ex-sovietic, Africa si Asia.

Parte a fenomenului migrationist, totusi, ar putea sa isi schimbe cursul, pe masura ce se imbunatatesc veniturile si calitatea vietii in toate statele membre ale Uniunii Europene, si cele vechi si cele noi.[4]

Potrivit autoritarilor de la Bruxelles, jumatate din imigrantii cu diplome universitare din tarile mediteraneene ale Orientului Mijlociu si ale Africii de Nord, locuiesc in Canada si in Statele Unite, in timp ce in Europa se afla circa 87% dintre cei care nu au studii superioare.

Pentru a inversa aceasta tendinta este nevoie de conditii atractive pentru imigranti: fara exigente de limba, facilitati pentru cei care vor sa isi ia cu ei si familia, iar permisul de sejur ar trebui sa fie valabil mai mult, respectiv unul sau doi ani. Mai multe tari UE au impus, in ultimii ani, conditii care au favorizat imigratia selectiva. Marea Britanie, de exemplu, vrea sa impuna din acest an un sistem de puncte pentru a-i selectiona pe cei care vor sa lucreze in Anglia. Franta a adoptat un document numit 'competente si talente' pentru a-i atrage pe strainii cu diplome, pe artisti si pe cei mai buni sportivi.

Proiectul Comisiei Europene are insa de rezolvat o dilema: trebuie sa defineasca muncitorul cu calificare superioara, in functie de salariul sau, ca in Olanda, sau dupa diplomele obtinute.