REGIMURILE POLITICE

REGIMURILE POLITICE

1. Orientari teoretice in definirea conceptului de regim politic. Continutul si esenta regimului politic.

Cunoasterea si intelegerea mecanismului de formare, organizare si functionare a vietii sociale, indeosebi a celei politice, impune cu necesitate, pe langa studiul celorlalte componente ale sistemului politic, si pe cel al regimului politic

2. Tipologia regimurilor politice

Alaturi de definirea regimului politic, o deosebita atentie se acorda in literatura de specialitate si problemei tipologizarii acestotra.

-la baza tipologizarii regimurilor politice, trebuie sa stea o varietate de criterii, intrucat numai acestea sunt in masura sa releve adevarata natura, semnificatie si individualitate a lor;

-dintre criteriile care trebuiesc folosite in clasificarea regimurilor politice evidentiem: modul de constituire si functionare a organelor puterii de stat (numire, alegere directa sau indirecta a acestora); modul de alegere a conducatorilor; continutul si sfera drepturilor si libertatilor cetatenilor, in special a celor politice si, mai ales, a modului cum se regasesc si se materializeaza in practica vietii social-politice, natura si baza ideologica a regimului; sistemul partidist (monopartidist, bi si pluri partidism);

-natura, profunzimea si amplitudinea relatiilor sociale si in special a celor politice.

Pornind de la aceste orientari, regimurile politice pot fi clasificate in:

a)regimuri politice democratice;

b)regimuri politice dictatoriale sau totalitare

3. Regimurile politice democratice

Una dintre primele forme de organizare a vietii social-politice a constituit-o regimurile democratice. Regimurile politice democratice au luat nastere inca din societatea sclavagista, cel mai elocvent exemplu in acest sens, fiind regimul politic atenian

In teoria si practica politica, regimurile democratice se individualizeaza printr-o serie de note distincte:

In cadrul fiecarei societati, in functie de raportul ce se stabileste intre principalele componente ale puterii de stat exprimate prin institutiile sale politice (guvern, parlament), dar si ca urmare a unor traditii politice, regimurile politice democratice imbraca, in functionalitatea lor practica, urmatoarele forme:

regimurile politice parlamentare

regimuri politice prezidentiale

-regimurile politice parlamentare semiprezidentiale

4. Regimurile politice dictatoriale

Notiunea de dictatura provine, in majoritatea limbilor moderne, de la latinescul "dictatura" ce inseamna a porunci, a domina nelimitat o persoana sau un grup de persoane. In stransa legatura cu aceasta notiune s-a format si cea de dictator (tot de la latinescu "dictator"), exprimand conducerea exercitata de o persoana nesupusa controlului statului sau a altei institutii politice, avand puteri nelimitate, discretionare. Sub aceasta semnificatie notiunile de "dictatura" si "dictator" s-au manifestat in sfera lumii antice si sub forma monarhiei absolute, in feudalism.

In perioada contemporana, cele mai reprezentative forme ale regimurilor dictatoriale au fost si mai sunt regimurile coloniale, regimurile fasciste, regimurile comuniste si regimurile militare.