Controlul constitutionalitatii legilor

Controlul constitutionalitatii legilor

Sectiunea 1. Controlul de constitutionalitate

Controlul de constitutionalitate o garantie a suprematiei constitutiei si consta in activitatea organizata, exercitata de un organ de stat stabilit de legea fundamentala, prin care se asigura respectarea constitutiei in intreaga activitate desfasurata de organele statului la cel mai inalt nivel.

Cea mai cunoscuta forma de control al constitutionalitatii este controlul constitutionalitatii legilor, aparut in Statele Unite ale Americii, la putin timp dupa adoptarea Constitutiei, in 1803. Instanta suprema a decis ca, atunci cand o lege contine dispozitii contrare Constitutiei, aceste dispozitii nu mai pot fi aplicate.

1. Formele controlului de constitutionalite

Controlul difuz si controlul concentrat

Controlul difuz recunoste tututror instantelor judecatoresti dreptul de a sanctiona neconstitutionalitatea legilor. Sistemul de control difuz a fost consacrat in S.U.A. si s-a raspandit in unele tari din Europa: Elvetia, Suedia, Danemarca. Fiecare instanta judecatoreasca poate, atunci cand exista un conflict intre o norma de o forta juridica inferioara si o norma de o forta juridica superioara, sa o aplice pe cea din urma.

Controlul concentrat presupune ca un singur organ, indiferent de natura sa si de pozitia pe care o ocupa in sistemul autoritatilor statale, sa exercite controlul de constitutionalitate. Sistemul a fost adoptat, incepand cu anii 1920 in Europa si chiar in unele state de pe celelalte continente.

Autorii europeni pledeaza pentru controlul concentrat, care isi gaseste ratiunea in separatia puterilor in stat, in nerecunoasterea precedentului judiciar ca izvor de drept si in lipsa de competenta a instantelor ordinare de a controla constitutionalitatea legilor. Posilitatea judecatorilor de a declara neconstitutionala o lege, act normativ cu un pronuntat caracter politic, ar constitui o imixtiune a puterii judecatoresti in activitatea puterii legislative. In sistemul controlului difuz, daca precedentul judiciar nu ar fi izvor de drept, practica instantelor nu ar fi unitara, fapt ce contravine ordinii constitutionale. Controlul de constitutionaliate presupune, in sistemul romano-germanic de drept, o pregatire deosebita a judecatorilor, greu de realizat pe toate nivelele sistemului judiciar.

Controlul inainte de promulgare (a priori) si controlul dupa promulgare (a posteriori)

Controlul inainte de promulgare se realizeaza, de regula, la initiativa unor membri ai parlamentului, a presedintelui de stat sau a reprezentantilor unor autoritati publice si are un pronuntat caracter politic, imprumutat de la actul a carui conformitate cu legea fundamentala este contestata. Legea, ca act al parlamentului capata caracterul juridic abia dupa intrarea in vigoare. Este un mijloc de control a actiunii politice a majoritatii, care poate fi sanctionata, la initiativa opozitiei parlamentare, atunci cand adopta lei contrare Constitutiei.

Controlul dupa promulgare se face, pe cale de exceptie, la sesizarea partilor dintr-un proces aflat pe rolul instantelor judecatoresti, sau chiar la sesizarea instantelor. Este considerat veritabilul control de constitutionalitate, expresie a garantiei drepturilor recunoscute de constitutie cetatenilor, care trebuie protejati inclusiv impotriva abuzurilor puterii legislative.

Autoritatea competenta a controla constitutionalitatea legilor

Desemnarea autoritatii competente sa solutioneze conflictele dintre legea fundamentala si actele Parlamentului, organul direct reprezentativ al poporului, nu a fost lipsita de dificultati. S-a incercat atribuirea acestei competente uneia dintre cele trei puteri clasice in stat: legislativa, executiva sau judecatoreasca.

Puterea legiuitoare apartine parlamentului, organ reprezentativ al poporului. Prin intermediul parlamentului, poporul exercita suveranitatea, inclusiv prin legiferare , ce nu se poate delega altui organ de stat decat in mod exceptional. Procesul legiferarii presupune si respectarea ierarhiei actele normative, care plaseaza in varful sistemului de drept Constitutia. Prin urmare, legile adoptate de parlament trebuie sa respecte legea fundamentala, parlamentul fiind primul organ, in unele state (China, Romania in perioada comunista) singurul, competent sa verifice constitutionalitatea legilor. Controlul la acest nivel este un control politic si este putin probabil ca parlamentul sa declare neconstitutionala o lege pe care el insusi a adoptat-o.

Puterea executiva executa si organizeaza executarea legilor. Consecinta directa, organele administratiei sunt obligate sa se supuna legii, act juridic al parlamentului. In plus, parlamentul exercita controlul asupra modului in care executivul isi organizeaza, conduce si desfasoara activitatea. Intre parlament si executiv apare astfel o relatie de subordonare. Un control al constitutionalitatii exercitat de executiv, cu posibilitatea sanctionarii legii, ar constitui o grava imixtiune in activitatea legisltivului si o rasturnare a regulilor de structurare a autoritatii publice.

Puterea judecatoreasca, a treia putere in stat, infaptuieste justitia, sanctionand cele mai grave incalcari ale legii, atat in domeniul public, cat si in domeniul privat. Rolul judecatorilor de a interpreta si aplica legile si de a aplica sanctiuni, misiunea puterii judecatoresti de a fi regulatorul bunei functionari a separatiei puterilor in stat si, nu in ultimul rand, impartialitatea si independenta judecatorilor sunt argumente care pledeaza pentru un control judecatoresc al constitutionalitatii legilor. Impotriva acestui control s-au formulat si unele critici: s-ar eluda principiul separatiei puterilor, judecatorii amestecandu-se in activitatea legislativului; nu este posibil a atribui posibilitatea sanctionarii legilor unui organ ce nu are resposabilitatea guvernarii; controlul judecatoresc ar transforma a treia putere in stat intr-un organism politic.

Argumentele si contraargumentele enumerate mai sunt au dus la aparitia unui organ distinct de cele trei puteri clasice, politico-jurisdictional, care sa aiba drept unuic scop controlul de constitutionalitate.

Sectiunea a 2-a Curtea Constitutionala a Romaniei

1. Reglementarea Curtii Constitutionale

In Romania autoritatea competenta sa controleze constitutionalitatea legilor este Curtea Constitutionala. Importanta controlului de constitutionalitate, ca prima garantie a suprematiei Constitutiei, determina pozitionarea acestui organism alaturi de cele mai importante autoritati publice, institutionalizate prin chiar legea fundamentala, Constitutia Romaniei. Dispozitiile Titlului V se refera la componenta Curtii, numirea si statutul judecatorilor, atributiile Curtii si efectele deciziilor pronuntate.Aceste reglementari sunt detaliate in Legea nr. 47/1992 si in Regulamentul privind organizarea Curtii Constitutionale.

2. Natura juridica a Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala este o autoritate publica politico-jurisdictionala , independenta fata de celelalte autoritati statale, care nu se incadreaza in nici una din cele trei puteri clasice in stat. Caracterul politic este determinat de modalitatea de desemnare a judecatorilor si din rolul de a controla constitutionalitatea legilor inainte de promulgare, control un pronuntat caracter politic. Latura jurisdictioanala este conferita de statutul judecatorilor si de procedura in fata Curtii.

Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei, sprijina buna functionare a autoritatilor publice si protejeaza cetatenii impotriva autoritatii legiuitoare.

3. Judecatorii si organizarea Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.

Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei. Fiecare Camera a Parlamentului numeste, cu votul majoritatii membrilor sai, la propunerea Biroului permanent si pe baza recomandarii Comisiei juridice, in calitate de judecator, persoana care a intrunit numarul cel mai mare de voturi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridica de grupurile parlamentare, de deputati si de senatori. Fiecare candidat va depune 'curriculum vitae' si actele doveditoare ca indeplineste conditiile prevazute de Constitutie. Candidatii vor fi audiati de comisie si de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toti candidatii. Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.

Numirea judecatorilor se poate face numai cu acordul prealabil al candidatului, exprimat in scris. In cazul in care candidatul ocupa o functie incompatibila cu aceea de judecator al Curtii Constitutionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie sa cuprinda angajamentul acestuia de a demisiona, la data numirii, din acea functie sau din partidul politic al carui membru este.

Judecatorii Curtii Constitutionale vor depune, individual, juramantul in fata Presedintelui Romaniei si a presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, moment de la care isi incep mandatul.

Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul juridic superior. 

Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia. Ei nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor si nu pot fi arestati sau trimisi in judecata penala decat cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau a Presedintelui Romaniei, dupa caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De la data trimiterii in judecata penala, judecatorul Curtii Constitutionale este suspendat de drept din functia sa. In caz de condamnare definitiva, el este exclus de drept, iar in caz de achitare, suspendarea inceteaza.

Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecatorilor, a sanctiunilor si a modului de aplicare a acestora este de competenta exclusiva a Plenului Curtii Constitutionale.

Judecatorii Curtii Constitutionale sunt obligati: sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei; sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii Constitutionale; in adoptarea actelor Curtii Constitutionale sa-si exprime votul afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisa; sa comunice presedintelui Curtii Constitutionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care il exercita; sa nu permita folosirea functiei pe care o indeplinesc in scop de reclama comerciala sau propaganda de orice fel; sa se abtina de la orice activitate sau manifestari contrare independentei si demnitatii functiei lor.

Mandatul de judecator al Curtii Constitutionale inceteaza: la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de 6 luni; in caz de incalcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicata, sau pentru incalcarea grava a obligatiilor prevazute la art. 64.

Constatarea incetarii mandatului se face de presedintele Curtii Constitutionale, iar in celelalte cazuri, incetarea mandatului se hotaraste in plen, cu votul majoritatii judecatorilor Curtii. Cu 3 luni inainte de expirarea mandatului fiecarui judecator, presedintele Curtii sesizeaza pe presedintele Camerei Parlamentului care a numit judecatorul sau, dupa caz, pe Presedintele Romaniei, solicitandu-l sa numeasca un altul in locul lui; numirea trebuie efectuata cu cel putin o luna inainte de incetarea mandatului judecatorului predecessor. In cazul in care mandatul a incetat inainte de expirarea duratei pentru care judecatorul a fost numit, iar perioada ramasa depaseste 6 luni, presedintele va sesiza autoritatea care l-a numit, in termen de cel mult 3 zile de la data incetarii mandatului, in vederea numirii unui nou judecator. Mandatul judecatorului astfel numit inceteaza la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut judecatorul inlocuit. In cazul in care perioada pentru care a fost numit noul judecator este mai mica de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reinnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani.

Dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii perioadei pentru care el a fost acordat, judecatorul are dreptul sa revina in postul ocupat anterior, daca numirea sa la Curtea Constitutionala s-a facut cu conditia rezervarii acestuia. Cand judecatorul ocupa un post de magistrat, rezervarea postului este obligatoriu. Pentru perioada cat este rezervat, poate fi ocupat numai prin contract de munca pe durata determinata.

Atributiile Curtii Constitutionale

Atributiile Curtii Constitutionale sunt prevazute in art. 146 din Constitutie si dezvoltate in Legea nr. 47/1992.

3.1. Controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare

Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Dupa adoptare, in vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la cel al Senatului. In cazul in care legea a fost adoptata cu procedura de urgenta, termenul este de 2 zile. Data la care legea a fost depusa la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunostinta in plenul fiecarei Camere in termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea si comunicarea se fac numai in zilele in care Camerele Parlamentului lucreaza in plen.

Sesizarea facuta de parlamentari se trimite Curtii Constitutionale in ziua primirii ei, de catre secretarul general al Camerei respective. Daca sesizarea nu s-a facut de Presedintele Romaniei, presedintii celor doua Camere au obligatia de a-i comunica sesizarea primita, legea neputand fi promulgata. De asemenea, este obligatoriu ca sesizarea sa fie trimisa Guvernului au Avocatului Poporului, pentru a-si spune punctul de vedere. Pana la data dezbaterilor, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului pot prezenta, in scris, punctul lor de vedere.

Dezbaterea are loc in plenul Curtii Constitutionale, cu participarea judecatorilor Curtii, pe baza sesizarii, a documentelor si a punctelor de vedere primite, atat asupra prevederilor mentionate in sesizare, cat si asupra celor de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate.

Decizia se pronunta, in urma deliberarii, cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica Presedintelui Romaniei. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea legii se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru.

In cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

3.2. Verificarea constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei

Inainte de sesizarea Parlamentului pentru initierea procedurii legislative de revizuire a Constitutiei, proiectul de lege sau propunerea legislativa, insotita de avizul Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constitutionala, care este obligata ca, in termen de 10 zile, sa se pronunte asupra respectarii dispozitiilor constitutionale privind revizuirea.

La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, presedintele Curtii numeste un judecator-raportor si stabileste termenul de judecata.

Curtea Constitutionala se pronunta asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor.

Decizia Curtii se comunica celor care au initiat proiectul de lege sau propunerea legislativa ori, dupa caz, reprezentantului acestora.

Proiectul de lege sau propunerea legislativa se prezinta Parlamentului numai impreuna cu decizia Curtii Constitutionale.

In termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constitutiei, Curtea Constitutionala se pronunta, din oficiu, asupra acesteia. Decizia prin care se constata ca nu au fost respectate dispozitiile constitutionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputatilor si Senatului, in vederea reexaminarii legii de revizuire a Constitutiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

3.3. Controlul constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale

Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale inainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Daca sesizarea s-a facut de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului, Curtea Constitutionala o va comunica Presedintelui Romaniei, presedintelui celeilalte Camere, precum si Guvernului.

Sesizarea facuta de parlamentari se inregistreaza, dupa caz, la Senat sau la Camera Deputatilor si se trimite Curtii Constitutionale, in ziua primirii ei, de catre secretarul general al Camerei respective.

Curtea Constitutionala comunica sesizarea Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Pana la data dezbaterilor in plenul Curtii Constitutionale, Presedintele Romaniei, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul pot prezenta, in scris, punctele lor de vedere.

Dezbaterea asupra constitutionalitatii tratatului sau a acordului international are loc in plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii, a documentelor si a punctelor de vedere primite, atat asupra prevederilor mentionate in sesizare, cat si asupra celor de care, in mod necesar si evident, acestea nu pot fi disociate.

Decizia se pronunta, in urma deliberarii, cu votul majoritatii judecatorilor si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

In cazul in care constitutionalitatea tratatului sau a acordului international a fost constatata potrivit art. 146 lit. b) din Constitutie, republicata, acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.

3.4. Controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului

Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

In cazul in care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curtii Constitutionale de catre secretarul general al Camerei din care acestia fac parte, in ziua depunerii, iar Curtea Constitutionala o va comunica, in termen de 24 de ore de la inregistrare, presedintilor celor doua Camere, cu precizarea datei cand va avea loc dezbaterea. Pana la data dezbaterii, presedintii Camerelor pot comunica punctul de vedere al birourilor permanente.

Dezbaterea are loc in plenul Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii si a punctelor de vedere primite.

Decizia se pronunta cu votul majoritatii judecatorilor Curtii si se aduce la cunostinta Camerei al carei regulament a fost dezbatut.

Daca prin decizie se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii ale regulamentului, Camera sesizata va reexamina, in termen de 45 de zile, aceste dispozitii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile din regulament declarate neconstitutionale sunt suspendate. La expirarea termenului de 45 de zile, dispozitiile regulamentare declarate neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice.

3.5. Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial

Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.

Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa.

Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.

Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare.

Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda.

Daca exceptia este inadmisibila, instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termen de 3 zile.

Primind incheierea de sesizare, presedintele Curtii Constitutionale va desemna judecatorul-raportor si va comunica incheierea prin care a fost sesizata Curtea Constitutionala presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, indicandu-le data pana la care pot sa trimita punctul lor de vedere.

Judecatorul desemnat ca raportor este obligat sa ia masurile necesare pentru administrarea probelor la data judecatii.

Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse in dosar, cu instiintarea partilor si a Ministerului Public. Participarea procurorului la judecata este obligatorie. Partile pot fi reprezentate prin avocati cu drept de a pleda la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie. Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

In caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare.

Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

3.6. Solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice

Curtea Constitutionala solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Cererea de solutionare a conflictului va mentiona autoritatile publice aflate in conflict, textele legale asupra carora poarta conflictul, prezentarea pozitiei partilor si opinia autorului cererii.

Primind cererea, presedintele Curtii Constitutionale o va comunica partilor aflate in conflict, solicitandu-le sa isi exprime, in scris, in termenul stabilit, punctul de vedere asupra continutului conflictului si a eventualelor cai de solutionare a acestuia, si va desemna judecatorul-raportor.

La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai tarziu de 20 de zile de la primirea cererii, presedintele Curtii Constitutionale stabileste termenul pentru sedinta de judecata si citeaza partile implicate in conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilita de presedintele Curtii Constitutionale chiar daca vreuna dintre autoritatile publice implicate nu respecta termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.

Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecatorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate, a probelor administrate si a sustinerilor partilor.

Decizia prin care se solutioneaza conflictul juridic de natura constitutionala este definitiva si se comunica autorului sesizarii, precum si partilor aflate in conflict, inainte de publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

3.7. Respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei

Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului.

Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.

Contestatiile cu privire la inregistrarea sau neinregistrarea candidaturii la functia de Presedinte al Romaniei, precum si cele cu privire la impiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala in conditiile legii se solutioneaza de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor, in termenele prevazute de legea pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

3.8. Judecarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic

Curtea Constitutionala decide asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

Contestatia privind constitutionalitatea unui partid politic poate fi formulata de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Presedintele Camerei poate formula contestatia numai pe baza unei hotarari adoptate de Camera cu votul majoritatii membrilor sai.

Contestatia trebuie motivata si va fi insotita de dovezile pe care se intemeiaza.

Pentru solutionarea contestatiei, presedintele Curtii Constitutionale va desemna judecatorul-raportor, care este obligat sa o comunice, impreuna cu actele doveditoare, partidului politic la care se refera contestatia, precizandu-i data pana la care poate depune un memoriu in aparare, insotit de dovezile corespunzatoare.

Contestatia se judeca, pe baza raportului prezentat de judecatorul desemnat in acest scop si a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a carui constitutionalitate este contestata si a Ministerului Public.

Camera Parlamentului care a depus contestatia poate fi reprezentata de persoana desemnata de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justitiei. Partidul politic poate fi reprezentat si prin avocat cu drept de a pleda in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Decizia Curtii nu este supusa cailor de atac.

Partidele politice pot fi declarate neconstitutionale in cazurile prevazute de art. 40 alin. (2) din Constitutie, republicata.

Decizia de admitere a contestatiei se comunica Tribunalului Bucuresti in vederea radierii partidului politic neconstitutional din Registrul partidelor politice.

3.9. Emiterea avizului pentru suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei

Curtea Constitutionala da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei.

Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei impreuna cu dovezile pe care se intemeiaza se trimit in copie Curtii Constitutionale, de presedintele care a condus sedinta comuna a celor doua Camere.

Presedintele Curtii Constitutionale, primind cererea, va desemna judecatorul-raportor. Avizul cu privire la suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei se emite de Curtea Constitutionala in urma dezbaterii propunerii de suspendare si a dovezilor prezentate.

Presedintele Romaniei va fi incunostintat asupra datei fixate pentru dezbatere si poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

Avizul Curtii Constitutionale se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Presedintelui Romaniei.

3.10. Constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei

Curtea Constitutionala constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului.

Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei se constata la cererea presedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a presedintelui interimar care exercita atributiile Presedintelui Romaniei in perioada cat acesta este suspendat din functie.

In cazul in care Presedintele Romaniei a fost suspendat din functie, cererea pentru constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul se face de presedintele care a condus lucrarile sedintei comune a celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza hotararii adoptate in sedinta comuna.

Daca interimatul functiei de Presedinte al Romaniei se datoreaza imposibilitatii temporare de a-si exercita atributiile, cererea se face de Presedintele Romaniei sau de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.

Cererea pentru constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul functiei de Presedinte al Romaniei va fi insotita de dovezile necesare, iar constatarea acestor imprejurari se face de Curtea Constitutionala, cu votul majoritatii judecatorilor.

3.11. Exercitarea atributiilor privitoare la organizarea si desfasurarea referendumului si la confirmarea rezultatelor acestuia

Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.

Pentru indeplinirea acestei atributii, Curtea Constitutionala poate cere informatii de la autoritatile publice. Biroul Electoral Central este obligat sa prezinte, la solicitarea Curtii Constitutionale, informari asupra fazelor si operatiunilor de desfasurare a referendumului.

Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului.

Hotararea Curtii Constitutionale stabileste daca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.

Inaintea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, hotararea Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, intrunite in sedinta comuna.

3.12. Verificarea indeplinirii conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni

Curtea Constitutionala, din oficiu sau pe baza sesizarii presedintelui Camerei Parlamentului la care s-a inregistrat initiativa legislativa a cetatenilor, se pronunta asupra:

   a) caracterului constitutional al propunerii legislative ce face obiectul initiativei cetatenilor;

   b) indeplinirii conditiilor referitoare la publicarea acestei propuneri si daca listele de sustinatori sunt atestate de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale ori de catre imputernicitii acestora;

c) intrunirii numarului minim de sustinatori pentru promovarea initiativei, prevazut la art. 74 alin. (1) sau, dupa caz, la art. 150 alin. (1) din Constitutie, republicata, precum si asupra respectarii dispersiei teritoriale in judete si in municipiul Bucuresti, prevazuta de aceleasi articole.

La primirea sesizarii, presedintele Curtii Constitutionale desemneaza judecatorul-raportor si stabileste termenul pentru intrunirea judecatorilor, in vederea verificarii initiativei.

4. Reguli procedurale specifice activitatii Curtii Constitutionale

La sedintele Plenului participa toti judecatorii Curtii Constitutionale, in afara de situatiile in care unii absenteaza in mod justificat. In urma pronuntarii asupra constitutionalitatii unor acte normative care ii priveau direct pe judecatorii curtii sau rude ale acestora (Legea nr. 247/2005, titlul referitor la statutul magistratilor) s-a pus problema introducerii unor institutii procesuale specifice unor astfel de situatii: abtinerea si recuzarea.

Sedintele sunt prezidate de presedintele Curtii Constitutionale. In lipsa presedintelui Curtii, sedintele sunt prezidate de un judecator desemnat de acesta. La sedinte participa in mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe langa judecatorul-raportor, iar in cazurile prevazute de lege, reprezentantul Ministerului Public si alte persoane sau autoritati, instiintate in acest scop.

Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecatorilor Curtii Constitutionale, pe baza sesizarii si a celorlalte documente aflate la dosar si, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 146 lit. d), e) si k) din Constitutie, republicata, fara instiintarea partilor. Presedintele Curtii poate invita, pentru relatii, persoanele considerate necesare.

Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curtii Constitutionale se dispune atunci cand obiectul exceptiei este identic.

Curtea Constitutionala, legal sesizata, procedeaza la examinarea constitutionalitatii, nefiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila referitoare la suspendarea, intreruperea sau stingerea procesului si nici cele privind recuzarea judecatorilor.

In cursul sedintei publice, magistratul-asistent va consemna in registrul de note, numerotat si sigilat, numarul dosarului, sustinerile orale ale partilor si ale procurorului, masurile dispuse de Curtea Constitutionala, precum si toate celelalte aspecte rezultand din desfasurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-asistent va intocmi incheierea de dezbateri. Registrul de note se pastreaza in arhiva Curtii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.

In cazul in care Curtea Constitutionala ramane in pronuntare, presedintele anunta ziua stabilita pentru aceasta. Amanarea pronuntarii nu va depasi, de regula, 30 de zile. In condica de sedinta se va trece in momentul pronuntarii si termenul la care au avut loc dezbaterile.

Deliberarea se face in secret si la ea vor fi prezenti numai judecatorii care au participat la dezbateri. Magistratul-asistent care a pregatit dezbaterile si a participat la ele poate fi consultat.

Judecatorul-raportor voteaza primul, cel mai tanar judecator, al doilea, apoi ceilalti judecatori si, la sfarsit, presedintele Curtii Constitutionale.

In situatia in care un judecator cere sa se intrerupa deliberarea pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul dezbaterii si presedintele Curtii Constitutionale sau cel putin o treime din numarul judecatorilor Plenului considera cererea justificata, se va amana pronuntarea pentru o alta data, tinandu-se seama de urgenta cauzei.

Daca in cursul deliberarii se constata necesitatea lamuririi suplimentare a unor aspecte, presedintele Curtii Constitutionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luand masurile procesuale necesare.

Rezultatul deliberarii se inscrie intr-o minuta, semnata de judecatorii ce au participat la sedinta si de magistratul-asistent. Acesta va consemna in condica de sedinta solutiile date, care se semneaza de catre judecatori.

Judecatorul care a votat impotriva poate formula opinie separata. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurenta. Opinia separata si, dupa caz, cea concurenta se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, impreuna cu decizia.

Deciziile, hotararile si avizele se redacteaza in scris de catre magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub indrumarea judecatorului-raportor. Termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronuntare.

Deciziile, hotararile si avizele se certifica de catre presedintele Curtii Constitutionale si de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc numar in ordinea inscrierii lor in condica de sedinta, separat pentru decizii, hotarari si avize.

Curtea Constitutionala editeaza culegeri de decizii si hotarari si organizeaza sistematizarea jurisprudentei sale.