COMUNITATEA EUROPEANA

COMUNITATEA EUROPEANA

Proiectul unei Europe unite a aparut dupa anul 1945,atunci cand guvernele Europei Occidentale au simtit nevoia unei cooperari mai stranse dupa precedate razboiului.

Numeroase personalitati politice considerau ca numai o apropiere ai stransa intre statele (vest) - europene ar putea sa conduca la evitarea unor conflicte nationaliste si a unor noi forme de hegemonie.

Discursul pronuntat la 19 septembrie 1946,de Winston Churchill,fostul ministru al Marii Britanii la Universitatea din Zurich,avea sa lanseze "inceputul Europei" pe baza necesitatii reconcilierii dintre Franta si Germania.

In anul 1947,sub impulsul britanicului Duncan Sandys o serie de miscari ce promovau unitatea vest - europeana,s-au regrupat creand un "Comitet international de coordonare a miscarilor pentru unificarea Europei,care putin mai tarziu avea sa ia numele de "Miscarea europeana".Primul congres european organizat de Comitetul de coordonare" a avut loc la Haga in mai 1948 si a reunit sub presedentia lui Winston Churchill,800 de delegati din 19 tari.

Pe un plan mai general,sub aspect economic,in Europa Occidentala lucrurile nu mergeau prea bine.In aceste imprejurari,secretarul de stst american,generalul George Marshall,a anuntat intr-un discurs tinut in luna iunie 1947,"hotararea Statelor Unite ale Americii de a acorda ajutor economic statelor europene,cu scopul de a reface economia din interaga lume,astfel incat sa creeze conditiile economice si sociale,necesare institutiilor libere".Prin acesta se subantelegea faptul ca aceasta hotarare nu era determinata numai de preocupari economice,ci si de interese politice. "Planul Marshall"conditiona acordarea ajutorului promis de organizarea unei cooperari stranse intre tarile beneficiare.

Planul respectiv,preconiza in esenta sa doua posibilitati concrete pentru atingerea scopului propus:crearea unui flux de capitaluri americane spre Europa sau spre zonele monetare asociate acesteia si dezvoltarea exporturilor europene spre zona dolarului.Urmare acestei initiative americane,in perioada iunie - iulie 1947 au avut loc la Paris doua conferinte care au reunit 16 tari din Europa Occidentala¹.Urmare deliberarilor reprezentantilor acestor tari s-a creat un Comitet de Cooperare Economica Europeana (C.C.E.E.),ca organism principal al Conferintei,insarcinat cu prezentarea unui raport de ansamblu privind nevoile economice ale Europei.Cu prilejul celei de-a doua reuniuni a C.C.E.E. desfasurata in aprilie 1948,a fost semnata Conventia prin care s-a instituit Organizatia Europeana a Cooperarii Economice

(O.E.C.E.),la care s-au mai adaugat Repubilca Federala Germania si Spania,ca observatori,iar Canada si S.U.A. ca asociati.Sediul organizatiei a fost stabilit la Paris.

Scopul O.E.C.E. era de a elabora un program de refacere economica,conceput astfel incat sa elibereze progresiv Europa Occidentala de nevoia sa de ajutor extern.Pe langa administrarea "Planului Marshall" O.E.C.E. avea in vedere si punerea in aplicare a unui mecanism de coordonare a politicilor economice din tarile vest - europene.

Ca urmare a refacerii intr-o oarecare masura a situatiei diferitelor tari s-a creat posibilitatea pentru a se face un nou pas multilaterizarea schimburilor,respectiv spre crearea unei Uniuni Europene a Platilor (U.E.P.) ca organ al O.E.C.E. instituita prin acordul semnat la Paris,in septembrie 1950.Rodul acestei uniuni era de a administra aranjamentele financiare multilaterale de clearing,iar campul sau de actiune,care se extindea astfel la un numar insemnat de tari membre si la zonele monetare asociate,reprezenta 30% din schimburile comerciale mondiale.

Uniunea Europeana a Platilor a rezolvat practic doua aspecte si anume:a facilitat intoarcerea la schimburile multilaterale,permitand in acest fel dezvoltarea lor si totodata,prin reducerea progresiva a creditelor si a facilitatilor acordate a pregatit o transferabilitate mai larga.Stadiul atins impunea deci un sistem mai extins si mai liber de convertibilitate a monedelor.Pentru aceasta,in iunie 1955,a fost creat un fond monetar european care sa inlocuiasca Uniunea Europeana a Platilor,care avea xa principala sarcina sa acorde credite pe termen scurt acelor tari care intampinau dificultati de plata.

Astfel Uniunea Europeana a Platilor a cedat locul,in 1958 unui Acord Monetar European (A.M.E.),care instituia libera convertibilitate a monedelor.Din acest moment,reglementarile se efectuau numai in aur sau in monede echivalent - aur,dolari americani sau lire sterline,sistemul de compensatii multilateralesi de credite automate disparand complet.

Acordul Monetar European si intoarcerea la etalonul aur - devize (gold exchange Standard)prefigura o etapa spre organizarea monetara occidentala,fapt ce avea sa se petreaca prin semnarea in decembrie 1960 a unei Conventii prin care s-a creat Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare (O.C.D.E.).

Paralel cu aceasta evolutie,in Europa au mai avut loc si alte asocieri.Astfel in anul 1951,Belgia.Franta,Germania,Italia,Luxembourg si Olanda au semnat un tratat constituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului,care a marcat inceputul procesului gradual de integrare europeana.Limitata la un singur domeniu,aceasta cooperare a evoluat rapid spre ideea unei entitati europene dotata cu institutii comune si economii nationale integrate.

In 1956,o conferinta care a avut loc la Bruxelles a conceput elaborarea unei propuneri,care a fost supusa in 1956 ministrilor afacerilor externe si a stat la baza negocierii a doua tratate.In final,la Roma,in 1957,cele sase state de mai sus,au semnat doua tratate instituind Comunitatea Economica Europeana (C.E.E.) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom).Aceste tratate dupa ratificarea lor de catre cele sase state,au intrat in vigoare la 1 ianuarie1958.

Comunitatea a ajuns la noua membrii la 1 ianuarie 1973,pein aderarea Danemarcei,Irlandei si Marii Britanii;la 1 ianuarie 1981 Grecia adera la tratatul de la Roma,iar la 1 ianuarie 1986,Spania si Portugalia devin,de asemenea,membre ale Comunitatii.Ultimele state care au aderat,la 1 ianuarie1993,au fost Austria,Finlanda si Suedia.

Cele cinsprezece tari ale Comunitatii Europene actuale are peste 350 milioane de locuitori si detin peste o treime din schimburile comerciale internationale.

Statele comunitare independente din punct de vedere politic sunt unite prin interese economice comune,coordonate de institutii suprastatale care in principiu sunt:

Parlamentul european,care este un organ consultativ,format din 518 deputati alesi direct de locuitorii celor cinsprezece tari membre;

Consiliul ministerial,format din cate un ministru din fiecare stat membru,care adopta toate deciziile majore,avand ca sarcina principala coordonarea politicilor economice a statelor membre.Membrii consiliului sunt de regula ministrii de externe,dar pentru problemele sociale participa ministrii de resort (industrie,agricultura,finante etc.);

Comisia executiva este organul executiv,care elaboreaza proiectele care sa fie dezbatute in Consiliul ministerial si urmareste punerea in practica a proiectelor si masurilor adoptate;este important sa subliniem ca reglementarile Consiliului ca si ale Comisiei sunt obligatorii in toate elementele si direct aplicabile in toate statele membre;

Curtea de justitie,care urmareste daca tratatele,actiunile si masurile luate de Consiliul ministerial sau de alte institutii comunitare,corespund cadrului juridic creat al comunitatii.

In afara acestor institutii functioneaza Consiliul C.E.E. format din sefi de stat sau de guvern ai tarilor membre.Celelalte institutii existente in cadrul C.E.E. au rol consultativ.

Calitatea de membru cu drepturi depline al Comunitatii Europene este atribuita statelor membre semnatare,la care se pot asocia in calitate de "mwmbru asociat2si alte state,chiar si din afara Europei.

Romania a intretinut si intretine relatii economice cu tarile Cominitatii Europene,iar incepand cu anul 1993 are statutul de "membru asociat",ceea ce determina interesul major al tarii noastre pentru institutiile din cadreul legislstiv al acesteia.

Cominitatea Europeana si-a pus problema crearii unui spatiu economic fara frontiere interne,bazat pe regula solidaritatii.In acest scop,comisia C.E.E. a

elaborat,in anul 1985,un program legislativ complet reflectat in "Cartea alba" si "Actul unic european".

Adoptata in iunie 1985 de Consiliul si Parlamentul Comunitatii Europene,"Cartea alba"preconizeaza adoptarea unui ansamblu de actiuni grupate in trei mari categorii functionale:

eliminarea barierelor fizice a caror existenta se datoreaza controlului vamal si de politia de frontiera;

eliminarea barierelor tehnice datorate unor deosebiri normative privind calitatea si caracteristicile produselor;

eliminarea barierelor fiscale.

Acest tip de obstacole deriva din diferentele de regim fiscal existente intre tarile membre,indeosebi in ceea ce priveste problemele fiscale ale intreprinderilor si impunerea directa.Concretizarea pietei implica abolirea unor astfel de bariere si cere in mod omperativ un anumit grad de armonizare si a principalului impozit indirect,taxa pe valoare adaugata si a altor impozite specifice,pentru a favoriza libera concurenta si disparitia barierelor fiscale.

In ceea ce priveste rezervele fiscale ale Comunitatii acestea au evoluat la contributiile financiare ale statelor membre de la inceputul uniunii,la un sistem nou de autofinantare ale carei baza s-au pus in 1970.Sistemul consta in perceperea unei cote parti din drepturile vamale percepute de statele membre din importul bunurilor din terte tari,prelevari asupra produselor agricole si contributii financiare ale statelor membre.

Incepand cu anul 1977,contributiile financiare ale statelor membre au fost inlocuite de un procentaj din taxa pe valoare adaugata perceputa de fiecare stat membru,calculate asupra unei baza uniforme.Dupa anul 1986,Comunitatea retinea 1,4% din taxa pe valoare adaugata perceputa de fiecare stat membru.

Provenienta resurselor aprobate pentru finantarea cheltuielilor,precum si ponderea acestora in bugetul Comunitatii Europene pentru anii 1993 si 1994 este prezentata in tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.

Structura resurselor bugetului Comunitatii Europene pe anii 1993 - 1994

Sursa:Commision des Communautes,Budget general des Communautes europeene pour l'exercice 1994,Synthese chiffree 1994,p.20.

Se observa,ca si in bugetul Comunitatii Europene,taxa pe valoare adaugata,considerata ca un impozit comunitar,a devenit dupa 1986 principala sursa a acestuia,ea reprezentand in ultimii ani 50% din total,ceea ce se poate constata si din tabelul 2.1.

Sursele de venituri ale bugetelor C.E. pe anii 1993 si 1994 (in milioane E.C.U.)

Datorita importantei sale in sistemul fiscal comunitar,cat si in cadrul sistemului fiscal al fiecarui stat membru,armonizarea introdusa obligatoriu de fiecare dintre aceste state,a devenit obiectul transformarilor pe care le propune o integrare din ce in ce mai avansata.

De aceea, in perioada 15 decembrie 1990 - 11 decembrie 1991 au avut loc Conferintele interguvernamentale referitoare la Uniunea Economica si Monetara si Uniunea politica,care s-au incheiat cu semnarea la Maastricht (Olanda),in februarie 1992,de catre cei 12 sefi de stat si de guvern,a Tratatului cu privire la Uniunea Europeana.