DREPTURILE ELECTORALE ALE CETATENILOR ROMAN - organizarea corpului electoral

DREPTURILE ELECTORALE ALE CETATENILOR ROMAN

1. Notiunea, conditia, structura si organizarea corpului electoral

Prin legea electorala sunt identificate mai multe drepturi ale cetatenilor romani , cum ar fi: dreptul cetatenilor romani de a verifica inscrierea in listele electorale si de a face intampinari impotriva omisiunilor / inscrierilor gresite si a oricaror erori, dreptul de a contesta candidaturile. Rezulta ca nu toate drepturile electorale ale cetatenilor sunt nominalizate prin Constitutie.

Explicatia consta in faptul ca prin Constitutie sunt nominalizate numai drepturile fundamentale ale cetatenilor, celelalte drepturi fiind prevazute in lege.

Aceste drepturi sunt: dreptul de vot (articolul 36); dreptul de a fi ales (articolul 37); dreptul de a fi ales in Parlamentul European (articolul 38).

Dreptul de Vot conform articolului 36 (alineatul 1), cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv. Conform articolului 36 (alineatul 2), nu au drept de vot debilii sau alienatii mintali pusi sub interdictie si nici persoanele condamnate prin, hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale; conform Constitutiei, votul este universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Universalitatea votului consta in aceea ca cetatenii romani, sub rezerva doar a conditiilor de varsta si aptitudinii intelectuale sau morale, au dreptul de a vota.

O distinctie, des intalnita, este cea dintre votul universal si votul restrans pe care-l putem denumi si vot selectiv . Votul restrans este explicat la randul sau, sub doua aspecte, si anume: votul cenzitar si votul capacitar.

Votul cenzitar a fost exprimat in Constitutii indeosebi prin conditia de avere impusa cetateanului pentru a putea vota, fapt pentru care, deseori, era denumit votul contribuabililor. Votul capacitar implica, din partea alegatorului, un anumit grad de instructie. In unele state, dreptul de vot era acordat celor care puteau citi si explica Constitutia, procedeu folosit si in unele state din sudul S.U.A., in ideea de a exclude de la vot pe negri. Abia in 1965 acest procedeu a fost inlaturat. Votul universal este o necesitate pentru ca intr-un stat de drept si democratic, intreaga populatie trebuie chemata la urne.

Universalitatea, ca trasatura a dreptului de vot a cunoscut o evolutie specifica, sistematizata pe trei etape:

votul universal masculin;

accesul femeilor la electorat;

scaderea varstei minime.

in Romania, femeile nu au avut drept de vot sub imperiul constitutiilor din 1866: 1923. Egalitatea votului exprima, in domeniul drepturilor electorale, marele principiu egalitatii in drepturi a cetatenilor fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnic limba, religie, sex, opinie sau apartenenta politica, avere sau, origine sociala

Votul egal se realizeaza daca fiecare cetatean e dreptul la un singur vot pentru alegerea aceluiasi organ de stat, circumscriptiile electorale pentru alegerea aceluiasi orgi de stat sunt egali ca numar de locuitori.

Votul direct consta in aceea ca alegatorii isi exprima direct, personal, acordul sau dezacordul privind pe candidatii propusi. Alegatorii voteaza direct si nu prin reprezentanti sau delegati. Secretul votului exprima acea posibilitate a cetatenilor de a-si manifesta liber vointa lor cu privire la candidatii 'propusi, fara ca aceasta manifestare sa poata fi cunoscuta de altii.

Sediile sectiilor de votare sunt prevazute cu cabine sau camere de votare, unde alegatorul intra singur si voteaza dupa propria sa vointa si convingere. Dupa ce voteaza alegatorul , alegatorul indoieste buletinul de vot si personal il introduce in urna de vot.

Votul liber exprimat defineste votul ca posibilitatea cetateanului de a participa sau nu la alegeri, iar in cazul in care participa de a-si manifesta liber optiunea pentru o anumita lista de candidati sau pentru un anumit candidat.

Dreptul de a fi ales. Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot, articolul 37 alineatul (1). Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.

Conform articolului (38) din Constitutie, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European.

2. Scrutinul

Prin scrutin se intelege modalitatea prin care alegatorii desemneaza deputatii, senatorii si consilierii. Se cunosc doua tipuri de sisteme electorale, diferite prin modul de atribuire a mandatelor: sistemul majoritar si sistemul reprezentarii proportionate.

Sistemul majoritar este sistemul in care sunt declarati alesi candidatii care au obtinut cel mai mare numar de voturi. El cunoaste doua variante:

Scrutinul uninominal;

Scrutinul de lista.

Scrutinul uninominal presupune ca alegatorul sa voteze pentru un singur candidat intr-o circumscriptie electorala. Este practicat in tara noastra la alegerea primarilor comunelor si oraselor.

Scrutinul de lista presupune ca alegatorul, sa aleaga mai multi candidati, sa voteze deci pentru o lista de candidati. In acest sistem, partidele politice joaca un rol important si scrutinul este mai mult o optiune politici decat alegerea unui om, alegatorul alege o lista si nu un candidat. (Acest sistem este practicat si la noi)

Sistemul reprezentarii proportionate este sistemul care asigura si reprezentarea minoritatilor in flecare circumscriptie, in proportie cu voturile obtinute.

Reprezentarea proportionala presupune deci scrutin de lista si un singur tur de scrutin, care permite atribuirea mandatelor atat majoritatii, cat si minoritatii.

Unul sau doua tururi de scrutin. Suntem in prezenta unui singur tur de scrutin atunci cand legea stabileste ca mandatul se atribuie imediat candidatului care se afla in frunte, fiind suficienta majoritatea simpla sau relativa. Al doilea tur de scrutin, daca este stabilit de lege se practica atunci cand, in primul tur de scrutin sunt alesi numai candidatii care au obtinut majoritatea absoluta, adica jumatate plus unul dintre voturile celor inscrisi in liste. Conform Constitutiei noastre, este declarat Presedintele Romaniei candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. in cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati clasificati in ordinea voturilor obtinute la primul tur. Este declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin a obtinut cel mai mare numar de voturi.

3. Organizarea si desfasurarea alegerilor

In practica electorala, s-a impus regula ca, data alegerilor se stabileste cu cel putin 60 de zile inaintea votarii. Data alegerilor poate fi stabilita prin lege sau printr-un act al Guvernului. Circumscriptiile electorale constituie cadrul organizatoric teritorial in care se desfasoara alegerile. Exista o stransa corelatie intre numarul circumscriptiilor electorale si numarul celor ce vor fi alesi. Scrutinul uninominal presupune un numar mai mare de circumscriptii, adica un numar egal cu cel al celor ce urmeaza a fi alesi in ideea ca o circumscriptie electorala desemneaza un deputat sau dup caz, un senator ori consilier.

Scrutinul de lista, potrivit caruia fiecare circumscriptie electorala desemneaza mai multi deputati sau, dupa caz, senatori ori consilieri, presupune un numar mai mic de circumscriptii. Astfel, legea electorala romana din 1990, adoptand scrutinul de lista, a stabilit ca fiecare judet si municipiul Bucuresti constituiau o circumscriptie electorala. Deci in temeiul legii, s-au constituit 41 de circumscriptii electorale pentru fiecare judet, cate una, si una in municipiul Bucuresti.

In alegeri, este importanta stabilirea numarului alegatorilor (electoratul) si mai ales identificarea si evidenta acestora. Identificarea si nominalizarea alegatorilor (cetatenilor cu drept de vot) se infaptuieste prin intocmirea listelor electorale, care pot fi de doua feluri: permaaenl sau intocmite a prilejul fiecarei alegeri. Listele electorale sunt intocmite de autoritatile publice competente: primarii comunelor, oraselor, municipiilor.

Listele electorale permanente cuprind cetatenii cu drept de vot care domiciliaza in] localitatea respectiva. Cat priveste cetatenii romani care domiciliaza in strainatate, acesti pot fi inscrisi, la cererea lor in listele electorale permanente ale localitatii in care s-a nascut sau in care au avut ultimul domiciliu in tara.

Cererile in acest sens se depun la misiunea diplomatica a Romaniei din statul in care domiciliaza sau direct la Consiliul local. Listele electorale permanente se intocmesc la comune pe sate sau la orase, municipii, pe strazi si cuprind alegatorii in ordinea numarului imobilelor in care locuiesc.

Listele electorale speciale se intocmesc de catre biroul electoral al sectiei de votare si cuprind numele, prenumele, domiciliul, data nasterii, numarul si seria actului de identitate al alegatorului care voteaza in alta localitate, unde se afla in trecere, fata de localitatea unde alegatorul ar trebui sa voteze si are domiciliul.

Cartile de alegator sunt legitimatii electorale, personale permanente, se elibereaza alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente ale localitatii in care domiciliaza. Aceasta modalitate, legala exclude posibilitatea eliberarii mai multor carti de alegator aceleiasi persoane. Intocmirea cartilor de alegator revine in sarcina primarului localitatii de domiciliu a alegatorilor, eliberarea acestora facandu-se numai titularilor, pe baza actului de identitate sub semnatura.

Intreaga activitate de organizare si desfasurare a alegerilor se realizeaza sub directa conducere si sub controlul cetatenilor, partidelor si formatiunilor politice, guvernului, prefectilor, primarilor, revenindu-le obligatiile de asigurare a bazei materiale, a ordinii publice.

Legea electorala instituie trei birouri: Biroul Electoral Central, Biroul Electoral de Circumscriptie, Biroul Electoral al Sectiei de Votare.

Biroul Electoral Central este alcatuit din sapte judecatori si saisprezece reprezentanti ai partidelor politice, desemnati in ordinea descrescatoare a ponderii numarului listelor de candidati pe care le-au propus in numarul circumscriptiilor electorale, pe intreaga tara. Atributiile sale sunt: vegheaza la actualizarea listelor electorale, aducerea acestora la cunostinta cetatenilor si la depunerea, in mod legal, a candidaturii lor asigura interpretarea uniforma a dispozitiilor electorale; verifica si inregistreaza rezultatul alegerilor si indeplineste celelalte atributii ce-i revin conform legii.

Biroul Electoral de Circumscriptie conduce operatiunile de alegere a deputatilor si senatorilor dintr-o circumscriptie electorala din judet si este alcatuit din trei judecatori si cel mult opt reprezentanti ai partidelor politice care participa la alegeri in judet sau municipiul Bucuresti.

Atributiile birourilor electorale de circumscriptie sunt:

vegherea la organizarea sectiilor de votare;

inregistrarea candidaturilor depuse si constatarea ramanerilor definitive;

realizarea publicatiilor si afiselor necesare;

rezolvarea intampinarilor referitoare la propria lor activitate si a contestatiilor cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare;

totalizarea rezultatului alegerilor de la sectiile de votare si comunicarea catre Biroul Electoral Central a Procesului - Verbal cuprinzand numarul de voturi valabil exprimate pentru fiecare lista de candidati;

Biroul Electoral al Sectiei de Votare conduce operatiunile de alegere ce se desfasoara in cadrul sectiilor de votare. Este alcatuit din: un presedinte, un loctiitor al acestuia si din sapte membri

4.Atributiile birourilor electorale ale sectiilor de votare

Acestea sunt:

Conduc operatiunile de votare, iau toate masurile de ordine in localul sectiei de votare si in jurul acesteia.

fac numaratoarea voturilor sl consemneaza rezultatul votului;

rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate ;

inainteaza birourilor electorale de circumscriptie procesele-verbale, cuprinzand rezultatul votarii, impreuna cu contestatiile depuse si materialele la care acestea se refera:

Sectiile de votare

In vederea exercitarii dreptului de vot se organizeaza sectii de votare, in comune, orase si municipii. De asemenea se mai formeaza sectii de votare pe langa unitati militare, spitale, maternitati, sanatorii, camine de batrani, misiuni diplomatice si oficii consulare ale Romaniei. Pentru studentii de la cursurile de zi si pentru elevii cu drept de vot care nu isi au domiciliul in localitatea in care urmeaza studiile, se formeaza cate o sectie de votare pe langa caminele studentesti sau elevi, pentru 500-2000 alegatori.

Propunerile de candidati pentru Presedintele Romaniei se depun la Biroul Electoral Central, iar cele pentru Parlament, primari, consilieri locali la Birourile Electorale de Circumscriptii.

Propunerile pentru Parlament se pot face pe liste de candidati, in situatia in care apartin partidelor, sau coalitiilor de partide sau individual, in cazul candidatilor independenti. Termenul pana la care se pot propune candidaturile este cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor.

In ceea ce priveste buletinele de vot, hartia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba si suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat si votul dat.

In patrulaterele fiecarui buletin de vot se vor imprima listele de candidati, in ordinea rezultata din tragerea la sorti, efectuata de catre biroul electoral de circumscriptii. Pentru ca alegatorii sa se obisnuiasca cu buletinul de vot, legea prevede obligatia afisarii unor exemplare, vizate si anulate, de catre presedintele biroului electoral circumscriptie, la sediile sectiilor de votare si judecatoriilor. Este un mijloc de publicitate a documentelor electorale si o garantie a corectitudinii alegerilor

Stampilele electorale sunt accesorii necesare bunei desfasurari a operatiunilor de votare. Legea stabileste doua categorii de stampile: stampila de control a sectiei de votare si stampila cu mentiunea votat. Alegerile se caracterizeaza printr-o sustinuta campanie electorala, activitati in cadrul carora partidele si formatiunile, politice, candidatii, simpatizantii acestora, popularizeaza prin mitinguri, presa, radio, televiziune, platformele lor politice in scopul de a orienta optiunea electoratului.

Campania electorala incepe odata cu publicarea actului prin care s-a stabilit data alegerilor si se incheie cu doua zile inaintea votarii.

Votarea se realizeaza la sectiile de votare, unde exista amenajate cabine de vot cernele si stampile necesare votului. Raspunderea pentru buna desfasurare a votata revine presedintelui Biroului Electoral al sectiei de votare care este investit cu dreptul de a da dispozitii obligatorii in tot cursul alegerilor. Votarea se desfasoara intr-o zi (duminica) si incepe la orele sapte dimineata si se incheie la orele douazeci si unu.

Alegatorii, cand se prezinta la vot trebuie sa prezinte Actul de identitate si Cartea de alegator. Se verifica identitatea Alegatorului inscrierea sa in listele de alegatori i se inmaneaza buletinul de vot si stampila pentru votare pe baza semnaturii in lista electorala, apoi alegatorul intra singur in cabina de votare si personal voteaza in cabina de vot. Nimeni nu are voie sa patrunda in cabina de votare, atata timp cat alegatorul isi exercita dreptul de vot, apoi alegatorul indoaie buletinul de vot, in asa fel incat stampila de control sa ramana in afara, introduce personal buletinul in urna, restituie stampila de vot comisiei, iar comisia aplica stampila pe Cartea de alegator si paraseste locul sectiei de votare.

Seara, la orele douazeci si unu, presedintele sectiei de votare declara votarea inchisa in prezenta membrilor biroului si a persoanelor ce au dreptul sa asiste, se procedeaza la inventarierea si sigilarea stampilelor cu mentiunea votat, la numararea si anularea buletinelor de vot ramase neintrebuintate, precum si la verificarea sigiliilor de pe urnele de votare. Presedintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecarui buletin, lista de candidati care a fost votata sau, dupa caz, numele, prenumele candidatului independent votat, aratand buletinul de vot celor prezenti. Daca buletinul este nul se va prezenta si acest lucru. La sfarsit, se incheie un Proces-Verbal cu situatia votarii, care se semneaza de presedintele si membrii biroului ,situatia buletinelor nule, a contestatiilor si toate acestea vor fi predate Biroului electoral de circumscriptie in cel mult 24 de ore, transportul si predarea facandu-se cil paza militara. Biroul Electoral Central conduce operatiunile electorale pentru alegerea Presedintelui Romaniei, in aceasta mare circumscriptie electorala care este intreaga tara. Cat priveste alegerea deputatilor si senatorilor, rolul Biroului Electoral Central este, de asemenea, important, pentru ca o parte din mandate se repartizeaza direct la nivelul circumscriptiilor electorale.