EFECTELE CIRCULATIEI FORTEI DE MUNCA

EFECTELE CIRCULATIEI FORTEI DE MUNCA

La nivelul Uniunii Europene, imigratia legala constituie un factor de favorizare a cresterii economice, in conditiile in care este gestionata eficient si canalizata spre sectoarele deficitare.

Cresterea populatiei, ca urmare a imigratiei sau a extinderii Uniunii Europene, nu reprezinta o problema in sine. In prezent, in Uniunea Europeana se acorda o importanta deosebita eficientizarii utilizarii resurselor umane. De aceea, politica Uniunii Europene se concentreaza, in special, asupra pietei muncii si integrarii sociale a imigrantilor care locuiesc legal in Statele Membre.

Primul Raport anual al Comisiei Europene privind migratia si integrarea

imigrantilor la nivelul Uniunii Europene, prezentat in 2004, arata ca au crescut

preocuparile autoritatilor din Statele Membre atat pentru drepturile civice si politice ale imigrantilor, cat si pentru recunoasterea si echivalarea diplomelor si calificarilor imigrantilor, imbunatatirea situatiei locative a acestora, precum si pentru combaterea oricaror forme de discriminare si rasism, fenomene care ii afecteaza cu predilectie.

Migratia are un rol important in transformarile sociale contemporane. Este atat un rezultat al schimbarilor globale, dar si o forta pentru viitoarele schimbari atat in statele de origine, cat si in cele primitoare. Impactul sau imediat se resimte, in primul rand, la nivel economic, dar afecteaza si domeniul muncii si cel social, sistemul de protectie sociala, cultura si politicile nationale, relatiile internationale, conducand inevitabil la o mai mare diversitate etno-culturala in toate statele.

Migratia este un fenomen complex, cu o multitudine de efecte, nu numai la nivel comunitar. Dincolo de acest cadru, migratia are o serie de consecinte, atat pozitive, cat si negative, pentru toate partile implicate: tari primitoare, tari de origine si lucratorii migranti.

In teorie, libera circulatie a fortei de munca, fara interventii din partea statului de origine sau a celui gazda, are efecte pozitive, echilibrand avantajele. Pe de o parte, in tara de origine rata somajului scade si salariile cresc, migrarea fortei de munca reducand dezechilibrele de pe piata muncii. In acelasi timp, apar noi factori de crestere economica: transferul veniturilor migrantilor si calificarile imbunatatite ale lucratorilor care se intorc. Pe de alta parte, in tara de destinatie, rezerva de resurse umane creste, ceea ce duce la incetinirea cresterii salariilor si la cresterea de capital.

Statul poate avea avantaje financiar-fiscale, dar si sociale, datorita veniturilor obtinute de cetatenii proprii care desfasoara activitati intr-un (alt) Stat Membru. Sumele de bani trimise in tara de catre lucratorii migranti consolideaza baza de impozitare a veniturilor, determinand cresterea veniturilor bugetului de stat.

Rata somajului poate fi diminuata ca urmare a posibilitatii cetatenilor de a-si gasi un loc de munca pe teritoriul unui (alt) Stat Membru. Libera circulatie a persoanelor presupune dreptul de a-si alege liber resedinta si ocupatia. Astfel, daca o persoana nu-si gaseste un loc de munca in tara de origine, se poate deplasa si stabili acolo unde a primit o oferta convenabila.

In acest mod, scade presiunea asupra bugetului de asigurari de somaj si asupra sistemului de asistenta sociala din statul de origine. De asemenea, lucratorul migrant care revine in tara de origine poate beneficia de experienta dobandita in strainatate, sporindu-si sansele de angajare sau putand deveni angajator pentru alte persoane, contribuind si in acest fel la reducerea somajului.

Migratia determina aparitia, mai ales in statele care constituie principale destinatii ale fluxurilor migratorii, a unor comunitati ale imigrantilor. Prezenta acestora este benefica din perspectiva facilitarii schimburilor economice si culturale, a sustinerii intereselor nationale in cadrul comunitar si a promovarii, intr-o anumita masura, a identitatii nationale.

Efectele negative ale migratiei pentru statele de origine sunt determinate de

pierderea fortei de munca inalt calificate, dar si de consecintele migratiei ilegale,

respectiv nevoia de a-i integra in societate si pe piata muncii pe cei repatriati.

In cazul lucratorilor din Europa Centrala si de Est, acceptarea conditiilor oferite in Statele Membre se datoreaza posibilitatii obtinerii unor castiguri mai bune in sectoare prost platite din strainatate (unde exista cerere), comparativ cu sectorul in care lucrau sau in care li s-a oferit un loc de munca in tara. Acceptarea unui loc de munca cu prestigiu scazut se face cu mai mare usurinta cand este vorba de un post temporar si cand cei din anturajul individului nu cunosc acest lucru.

Insa, la intoarcerea in tara, in lipsa unor acorduri bilaterale in domeniul securitatii sociale, lucratorul migrant din state necomunitare se poate afla in situatia de a nu putea beneficia de anumite prestatii de securitate sociala sau de a nu putea valorifica vechimea in munca dobandita in strainatate.

De asemenea, emigrantii pot sa nu fie foarte bine informati cu privire la conditiile de viata si de munca existente in statul de destinatie, uneori devenind victime ale traficului de fiinte umane.

Emigrarea poate avea, de asemenea, si efecte de ordin social asupra familiilor lucratorilor migranti. Parasirea familiilor, chiar si pentru o perioada determinata de timp, in vederea desfasurarii de activitati lucrative in strainatate, poate avea efecte negative asupra educatiei copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei.

La nivelul Uniunii Europene, se dezbate si se cauta solutii cu privire la problema "migratiei creierelor" care insoteste fenomenul migratiei in anumite tari sau in anumite perioade. Persoanele educate au o inclinatie mai mare pentru migratiune atunci cand sansele de castig care corespund aspiratiilor lor sunt mici. In acelasi timp, aceste persoane au probleme de adaptare mai mici in tara de destinatie, cunoscand limbi straine sau avand abilitati mai bune sau deprinderi care le permit sa invete mai repede.

Pentru tarile de origine, plecarea specialistilor poate avea ca efect reducerea

dezvoltarii tehnologice, a cresterii economice, scaderea veniturilor si a ocuparii in anumite sectoare. Exista, insa, modalitati de a evita sau combate astfel de efecte: motivarea specialistilor, schimburile temporare de specialisti, crearea de retele intre specialistii din tara si cei stabiliti in strainatate, stimularea investitiilor din sumele trimise in tara de catre specialistii migranti.

Acest fenomen prezinta o serie de avantaje, mai ales de ordin financiar, in

special pentru tarile de destinatie. In discutia despre "migratia creierelor" au fost aduse, insa, si argumente care arata unele dezavantaje ale tarilor de destinatie. Pe termen lung, poate fi observata neglijarea propriilor sisteme educationale. Daca cererea de specialisti poate fi suplinita cu usurinta din strainatate, structura care furnizeaza calificari autohtone devine necorespunzatoare si incepe sa se inrautateasca. Cheltuielile colective cu educatia scad, fapt care are un impact negativ asupra procesului de inovatie si de adoptare de noi tehnologii.

In orice caz, beneficiile directe ale "migratiei creierelor" sunt foarte apreciate.

Importul de specialisti are inca loc, chiar daca semnificatia sa este mai scazuta.

Educatia secundara si educatia superioara, insotite de o eficienta economica ridicata a tarilor bogate, fac, insa, ca slujbele bune sa fie mai putine, chiar si pentru o persoana calificata. Ca urmare, specialistii din tarile bogate incep sa emigreze si vor emigra din ce in ce mai mult catre tarile mai sarace, pentru a cauta slujbe care corespund calificarilor si aspiratiilor lor. Cu cat capitalul si investitiile directe vor merge spre tarile sarace, cu atat aceste persoane vor emigra din tarile bogate.

Integrarea economica intra-regionala poate reduce efectele negative ale "migratiei creierelor", in special datorita faptului ca investitiile straine intra-regionale sporite determina crearea unor retele si formarea unor canale ale lucratorilor inalt calificati, in ambele sensuri.