Functionarea organizatiilor internationale

Functionarea organizatiilor internationale[1]

Actul constitutiv - tratatul de infiintare - este cel care statueaza asupra modului de functionare al unei organizatii. Organele plenare sau restranse, in marea lor majoritate, nu isi desfasoara activitatea in mod permanent, ci in sesiuni periodice. Lucrarile se desfasoara cu respectarea unor reguli de procedura: privind adoptarea ordinii de zi, desfasurarea dezbaterilor generale, modalitatile adoptarii unor rezolutii sau motiuni, potrivit actului constitutiv.

Modalitatile de adoptare a hotararilor sunt diferite, de la caz la caz. In cazul unor organizatii internationale este practicata regula consensului (discutia are loc pana se ajunge la un consens, fara a se supune la vot decizia respectiva). Altele practica regula

unanimitatii (OECD, AELS); trebuie insa spus ca unanimitatea este tot mai putin folosita, ea fiind inlocuita de adoptarea deciziilor cu majoritate de voturi. Exista mai multe tipuri de majoritati: simpla, absoluta, calificata.

Votul cu majoritate reflecta doua situatii juridice distincte: egalitatea intre statele membre sau inegalitatea de capacitate intre statele membre (votul ponderat). Poate fi vorba de o ponderare a voturilor (in cadrul organizatiilor economice) sau de o ponderare de reprezentare (in cadrul Parlamentului European).

Cu exceptia situatiilor in care avem de-a face cu un vot ponderat, fiecare stat membru dispune de un vot. Procedurile de vot sunt diferite de la organizatie la organizatie (vot deschis, prin apel nominal, vot secret, vot prin corespondenta). In genere, votul deschis este cel mai frecvent utilizat.

Actele constitutive ale organizatiilor sunt dezvoltate prin regulamente, care statueaza, de regula, si asupra modului de luare a deciziilor (majoritate simpla, absoluta, calificata).