Gandirea politica romaneasca 1848-1877

Gandirea politica romaneasca 1848-1877

1) Revolutia roman de la 1848 in gandirera si practia pol. rom.

2) Unirea de la 1859

3) Razboiul din 1877

Revolutia de la 1848 va marca un nou inceput in dezvoltarea gandirii si practicii polititicii romane revolutionare cu caracter european manifestata si in principatele romane facea dovada integarii vietii politice romanesti in cea europeana, marcand renuntarea definitiva la momentul otoman si acceptarea celui modern, european. Revolutia a fost o ridicare pe o treapta superioara a celei de la 1821, iar pentru Transilvania a miscarii revolutionare si memorandiste 1791-1792. Desi s-a manifestat in toate Tarile Romane, fiind considerata punctul de maxima extensiune, revolutia e una singura. Acest fapt e dovedit de urmatoarele elemente: existenta in cele 3 Tari Romane a acelorasi cauza: economie, politica nationala care au declansat-o si a acelorasi obiective urmarite de revolutie.

Emanciparea societatii si natiunii, dezvoltarea moderna au fost in acelasi timp si cauzele obiective care au declansat revolutia. Direct sau voalat, in programul revolutiei, indiferent de momentul si locul elaborarii apar aceleasi obiective, eliberarea taranilor clacasi si improprietarirea lor, asezarea pe piloni capitalisti, ideea unitatii nationale si a eliberarii.

In toate programele de la 1848 revendicarile urmareau organizarea si .. viitorului stat pe principii si valori democratice. Noile institutii si organisme ale vietii politice urmau a fi rodul princ. reprezentativitatii, separarea puterii, competentei, responsibilitatile celor aflati in frunte. Ca forma de guvernare era preconizata asem. monarh. const des intalnite in occident. Imp. modificari a cun si puterii judecatoresti, .. sa depaseasca vechiul sistem feudal si sa fie asezata pe principii burgheze. Acest fapt a fost relevat in doc. ce sunt mersriasii sau in dorintele partidele nationale din Moldova. Ele cereau domnia legii, intocmirea de noi coduri, legi, reorganizarea tribunalelor, infiintarea corpului de avocati, a curtilor de jurati si ordinului procurorilor, reducerea sau desfiintarea taxelor de judecata.

Comunitatea rev e data si de existenta prob dr si libertatilor cetatenesti. Nu a existat program revolutionar fie in Tara Romaneasca la Izlaz, in Moldova, la Iasi, Brasov sau Blaj - Petitia nat care sa nu includa ideea egalitatii, indiferent de sex, rasa, credinta, egoalitate in fata legii, libertatea cuvantului, constiintei, a tiparului.

In Transilvania se cerea egalitatea natiunii romane cu celelalte natiuni. Emanciparea asezarea      invatamantului pe baze laice a constituit o revendicare comuna intalnita in toate programele. Ea prevedea dezvoltarea invatamantului in limba romana, racordarea la cerintele dezvoltarii societatii, iesirea de sub tutela si influenta bisericii, limba sa fie gratuita pentru toti.

Un loc aparte lta ocupat in program relatia dintre biserica si sta. Era conceputa pe principii moderne - secularizarea averilor manastiresti, reintoarcerea averilor, ridicarea morala a clerului.

Problema emanciparii nationale concretizata in unire si eliberare desi nu a fost inclusa in mod expres in documentele programatice ale revolutiei romane din motive strategice pentru a nu da pretext interventiei straine s-a aflat in centrul preocuparilor revolutiei romane, astfel, in Proclamatia de la Izlaz se cerea independenta administrativa, relatia cu Poarta urmand a se statornicii pe baza vechilor tratate politice incheiate de Mircea cel Batran. Aceasta prevedere o intalnim si in dorintele partidei nationale din Moldova. In Transilvania problema nationala a fost una acuta intrucat natiunea romana era considerata tolerata, de aceea se cerea autonomie, drepturi egale cu celelalte natiuni. La Brasov revolutionarii i-au cerut lui Bibescu sa se instaureze ca rege al dacilor, facandu-se apel la un program revolutionar initiat la Craiova. Tot din perspectiva politica se cerea si in Bucovina autonomie nationala romana, infiintarea unei diete alcatuita din toate starile societatii, limba romana ca limba oficiala.

Pentru Tara Romaneasca si Moldova se cerea ca reprezentantii lor la Constantinopol sa fie romani, sa fie alesi de Adunarea obsteasca, sa reprezinte interesele tarii, nu ale domnului.

Comunitatea rev. rom a fost data de existenta ac. conduceri: ex: Nicolae Balcescu, care a facut parte atat din Tara Romaneasca, cat si Transilvania, revolutionari moldoveni Kogalniceanu, Rosetti. Metodele folosite au fost comune. Aceasta a .. clea regala a elaborarii unui program revolutional, a protestului, iar cind a fost nevoie a folosit forta.

Fundamentul care a stat la baza celor 3 revolutii romane de la 1848 e elementul care a dat unitate revolutiei de la 1848.

2) Realizarea unirii si castigarea independentei au constituit probleme permanente ale gandirii si practicii politicienilor romani. A fost o realitate, o cerinta obiectiva impusa de dezvoltarea moderna, care era pousa faramitarii teritoriului si .. ca model de dezvoltare. Sub toate formele sale unitatea a fost prezenta inca din antichitate, dovada statul dac al lui Burebista si Decebal. Ac. unit. mai putin terit. s-a mentinut si in feudalism, pe ea o ragasim in toate societatile europene. Noua dezvoltare cerea si impunerea unitatii nationale. Dupa infrangerea revolutiei de la 1848 ca urmare a interventiei austriece, otomane si rusesti in principate s-a reinstarurat Regimul Organic. prin conventia de la Balta Liman 49, Tarile Romane intrau sun suveranitatea portilor Rusiei. Razboiul Crimeei a impus reuniunea tarilor participante. In martie 55 la Viena s-a deschis preliminar o discutie intre Anglia, Franta, Imperiul otoman. Aici s-a stabilit incetarea protocolului Rusiei, intrand sub cel al puterilor semnatare. S-a pus problema pentru prima oara a unirii acestora.

Congresul de pace de la Paris din '56 care punea capat razboiului Crimeei a luat in discutie si problema Romaniei si ca rezultat al presiunilor romanilor din exterior. Chestiunea Romaniei a avut incentru problema unirii. Fata de aceasta problema puterile europene se raporteaza in mod diferit, in functie de propriile interese: pentru unire erau Franta si Rusia, intrucat ele urmareau slabirea Imperiului otoman, dezagregarea. Si Prusia avea o pozitie oscilanta. Austria se opunea pentru ca stapanea Transilvania si Bucovina, accepta doar autonomia lor. Imperiul Otoman aflat in plina era feudala se opunea de teama ca cele 2 tari sa nu-si sporeasca forta si sa se opuna suveranitatii. S-a emis ideea ca cele 2 tari nu ar fi de acord cu unirea. Ca urmare congesul a hotarat convocarea unor adunar ad-hoc unde poporul, prin reprezentanti, sa-si exprime optiunea. In vederea constituirii celor doua adunari ad-hoc s-au constituit 5 colegii care aveau in vedere reprezentarea tuturor categoriilor sociale, 1 al boierimii, al clerului, al taranimii, al burgheziei si maselor populare.

Societatea romaneasca s-a fracturat, dominanta a fost ideea de unitate nationala.

Singurii care s-au opus era boierimea. Reprezentantii celor 2 adunari, 90 in Moldova, 103 - Tara Romaneasca au elaborat comisiei centrale de la Bucuresti o hotarare prin care isi exprima punctul de vedere privind unirea. In ambele acte se prevedea unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, print strain, infaptuirea unor reforme, unirea intr-un singur stat sub bumele de Romania. Alaturi de ele, cele 2 organisme au propus si masuri de modernizare: infaptuirea unor repartizarea impozitului, revizuirea legii raportului dintre proprietari si tarani, reformarea invatamintului. Unirea exprimata de poporul roman evidentia aderarea fara rezerve la sistemul politic european si respingerea celui otoman.

Conventia de la Paris din octombrie 1958 pe baza celor 2 documente a luat in discutie ideea unirii. Sub presiunea Austriei si Imperiului otoman, Franta a trebuit sa faca concesii, de aceea unirea era formala. Cele 2 state isi pastrau organizarea cu 2 domnii, 2 guverne, se accepta ideea unei comisii cu sediul la Focsani care urma a elabora unele proiecte comune. Poporul roman a trecut insa peste aceste prevederi realizand o unire reala prin alegerea unui singur domn. Dupa multe demersuri marile puteri au recunoscut unirea in decembrie '62, Turcia fiind ultima. Independenta de stat a constituit o problema majora, o permanenta a gandirii si practicii politicienilor romani. Putem aprecia ca principatele au fost singurele care nu si-au pierdut deplin independenta. Nu au fost transformate niciodata in pasalac, au avut un statut de autonomie. In anumite momente ist. a fost incalcat de Poarta, fara ca ele sa dispara ca entitati statale. Dezvoltarea moderna impunea obtinerera independentei mai ales ca .. dezvoltarii era obstructionata de Poarta.

Dupa realizarea unirii in plan politic s-a desfasurat o vie activitate care avea ca scop determinarea Marilor Puteri sa impuna Portii renuntarea la suveranitate. Opozitia Imperiului ca si divergentele Marilor Puteri - Austria a facut imposibila obtinerea independentei pe cale pasnica. Revolta populara din balcan '76 a constituit un moment favorabil ca Romania sa-si castige independenta in luptele din S Balcanilor. Marile Puteri prin Congresul de la Berlin din '78 au recunoscut independenta deplina a Romaniei.

Cu acest eveniment se incheie cea mai importanta etapa a procesului de reforma a societatii romanesti.