CATEGORII DOCUMENTE |
Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
Impactul integrarii europene asupra
Romaniei
De la 1 ianuarie a.c. Romania a devenit membru al Uniunii Europene. Evenimentul istoric are un impact important si asupra mediului in care comunitatea de afaceri isi desfasoara activitatea.
Integrarea
europeana are multe efecte si nu
doar la nivel economic. O Europa
reunita inseamna un continent mai
puternic, democratic si stabil, solid
din punct de vedere al pacii
si securitatii, fiind astfel un
teren fertil pentru dezvoltarea in
continuare a comertului si
investitiilor in comunitate.
Dupa aderarea
celor 10 tari la 1 mai
2004, populatia Uniunii Europene a
sporit cu aproximativ 75 de milioane
de locuitori intr-o zona economica
cu aproape 450 de milioane de
consumatori, iar in anul 2007, prin
aderarea a inca doua state,
aceasta cifra va urca pana
la 480 de milioane.
Pana la
urma, ce inseamna sa fii
membru UE? Foarte simplu spus,
inseamna libera circulatie:
. a marfurilor
si serviciilor;
. a persoanelor,
ceea ce inseamna ca atat
cetatenii vechilor state membre, cat
si cei ai statelor recent integrate,
vor putea calatori liber oriunde
in cadrul Uniunii Europene largite;
. a capitalurilor
catre si dinspre noile state membre.
Per total, se
asteapta ca extinderea UE sa
aiba un impact pozitiv asupra
economiei romanesti, avand in vedere
ca va impulsiona in mod semnificativ
cresterea economica atat de
necesara, precum si prosperitatea
intregii tari.
Comertul exterior
dintre Romania si toate celelalte
tari membre UE va inregistra
cresteri continue in viitor datorita
inlaturarii barierelor tarifare si
netarifare. Se va produce un transfer
al fortei de munca din ramurile
industriale intensive catre sectoarele
industriale bazate mai mult pe
abilitati. Acest lucru va spori
productivitatea si, tinand cont de
existenta costului unitar inca redus
al fortei de munca, precum si
de continuarea procesului de privatizare,
Romania ar trebui sa ramana
o tinta atragatoare pentru
investitorii interni si externi. In
plus, implementarea in totalitate a
legislatiei UE si investitiile
sporite de capital fix si uman,
precum si cheltuielile pentru cercetare
si dezvoltare vor contribui, de
asemenea, la cresterea productivitatii.
Totusi, nici unul dintre obiectivele
sus-mentionate nu poate fi realizat in
lipsa unor mecanisme de piata functionale
si a unor politici previzibile.
In pofida faptului
ca impactul general al integrarii
va fi benefic pentru economie in
ansamblu, acesta va fi probabil distribuit
inegal si unele categorii (de exemplu
intreprinderi mari aflate in proprietatea
statului, organizatii industriale care
lucreaza in pierdere) vor beneficia
mai mult decat altele, cum ar fi
IMM-urile din sectoarele productive.
Romania are
inca unul dintre cele mai scazute
niveluri din regiune in ceea ce
priveste venitul pe cap de locuitor
si, de aceea, trebuie sa
accelereze cresterea economica si
sa-si sporeasca eforturile de
stabilizare in scopul asezarii
economiei pe drumul unei convergente
durabile.
Fara
restructurare economica si fara
mecanisme de realocare a resurselor
determinate de tendintele pietei,
inclusiv a fortei de munca,
dinspre activitati/operatiuni cu
productivitate redusa spre cele cu
productivitate ridicata, si fara
aportul investitiilor straine directe
la modernizarea tehnologiilor, potentialul
economic al Romaniei va ramane
nevalorificat, iar dezvoltarea unei culturi
economice de piata va fi in continuare
limitata.
De asemenea,
fara imbunatatirea sistemului
educational si perfectionarea
fortei de munca, competitivitatea
firmelor romanesti va fi afectata,
in continuare, de forta de munca
ieftina si necalificata.
Structura
competitiva a costurilor de productie
si apropierea de pietele de
desfacere importante reprezinta conditii
necesare pentru atragerea investitiilor
straine directe. Printre provocarile cu
care se confrunta Romania se
numara si cresterea
productivitatii in unele sectoare ale
economiei, iar acest lucru va fi
posibil numai prin ajustari ale
pietei fortei de munca, in
sensul deplasarii catre sectoarele
industriale mai competitive cu nivel
salarial corespunzator mai ridicat.
Un sector
important al economiei este dat de
IMM-uri si acestea vor fi direct
influentate de schimbarile integrarii
europene. Impactul integrarii asupra
IMM-urilor depinde in general de tipul
firmei. Intreprinderile de productie/servicii
cu activitati de export, de
marime medie, vor trebui sa faca
fata unei competitii sporite in
cadrul pietei unice, in acelasi
timp, vor putea profita de oportunitatile
oferite de o piata extinsa.
Pentru ca acestea sa obtina
beneficii in astfel de conditii, va
fi necesar sa aiba capacitatea
si dorinta de a inova.
Cu alte cuvinte,
vor trebui sa-si adapteze strategiile,
produsele si serviciile la noul mediu
de lucru. Pentru a putea profita de
aceste noi oportunitati, ele vor
trebui de asemenea sa se conformeze
noilor cerinte legislative din domeniu,
asa cum ar fi spre exemplu
standardele si certificarea calitatii.
Pe de alta parte, intreprinderile care
nu sunt orientate spre export nu se
vor confrunta cu prea multe schimbari
pe termen scurt, insa, foarte
probabil, pe termen lung, vor trebui
sa faca fata unei
competitii sporite chiar si pe
piata interna. Adaptarea la noul
mediu va fi numai o chestiune de
timp.
Piata interna
din Romania va fi in continuare
reprezentata de producatorii locali
si, in acest sens, vor trebui
promovate activitati de cercetare
si dezvoltare originale. Obiectivul acestora
va fi incurajarea productiei locale
care are drept tinta piata
locala, caci aceasta este modalitatea
principala de a usura povara inevitabila
a restructurarii si a patrunderii
eficiente pe o piata unica
largita.
In cadrul unei
economii bazate pe cunoastere,
competitivitatea intreprinderilor romanesti, mari
sau mici, va depinde din ce in
ce mai mult de capacitatea lor de
a furniza produse cu valoare
adaugata mare la preturi
competitive. Pe de o parte globalizarea si
pe de alta parte liberalizarea
comertului vor forta majoritatea
intreprinderilor romanesti, mari sau mici,
sa devina competitive pe plan
international chiar si atunci cand
opereaza in totalitate pe piata
romaneasca.
Pentru a deveni
si ramane competitive, IMM-urile
romanesti au nevoie de o strategie
coerenta in domeniul afacerilor, de
cresterea constanta a eficientei,
de reducerea costurilor de productie
si de imbunatatirea calitatii
si imaginii produselor. Aceasta strategie
ar trebui sa includa investitii
in cercetare si dezvoltare, dobandirea
de noi tehnologii, imbunatatirea
practicilor manageriale, elaborarea de proiecte
creative si atragatoare si un
marketing eficient.
Industria romaneasca
opereaza deja intr-un mediu deschis
si competitional. Acest fapt permite
abordarea pietei interne ca un prim
pas prin care intreprinzatorii pot
deveni mai competitivi si mai "internationali",
pana in momentul integrarii in
UE. Exista o serie de masuri
care pot facilita mentinerea
competitivitatii companiilor romanesti
pentru a opera in continuare pe
piata autohtona mai concurentiala
si din ce in ce mai
importanta, desi neglijata uneori
in mod nerealist. Intreprinderile romanesti
trebuie sa reuseasca pe piata
interna si, in acelasi timp,
sa se orienteze catre piete
internationale
Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu
Facultatea de Stiinte Economice
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 807
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved