Imperialism

Imperialismul este o politica de extindere a controlului autoritatii asupra unor entitati straine, avand ca scop largirea sau mentinerea unor imperii, atat prin cuceriri teritoriale cat si prin metode indirecte precum controlul politic sau economic al altor tari. Termenul este folosit pentru a descrie si politica unei tari de mentinere a controlului asupra unor colonii, indiferent daca acea tara se autodefineste sau nu drept imperiu.

In masura in care imperialismul arfi apreciat drept o pozitie intelectuala, aceasta ar implica credinta ca mentinerea sau cucerirea imperiilor este un lucru bun, combinat probabil cu presupunerea unei superioritati culturale sau de oricare alt fel al puterii imperiale. (Vezi si Raspunderea omului alb).

In ultimii ani, s-a manifestat o tendinta de criticare a imperialismului nu atat din punct de vedere economic sau politic, ci la nivel cultural, in mod particular fiind vorba de influenta raspandirii globale a culturii americane (vezi si Imperialism cultural). Despre aceasta extindere a termenului exista inca numeroase controverse, toate fiind mai mult sau mai putin subiective si aplicate selectiv (Coca-Cola fiind un exemplu al imperialismului, ceaiul negru neavand acelasi statut).

Etimologie

Termenul imperialism a aparut prima oara la mijlocul secolului al XIX-lea. Conform celor scrise in Oxford English Dictionary, cuvantul a fost prima oara folosit in 1858 pentru a descrie Pax Britannica. Radacinile sale pot fi cautate pana la Dante Alighieri, care in lucrarea sa Monarchia descria o lume cu un singur centru politic, guvernata de rationalism. Dante l-a influentat puternic pe John Dee, care a folosit pentru prima oara termenul Imperiul Britanic la sfarsitul secolului al XVI-lea. Dee a fost folositor pentru crearea mediului intelectual si stiintific prin care marinarii britanici, precum Humphrey Gilbert, Martin Frobisher si Walter Raleigh, au putut crea temelia unui imperiu maritim.

In conformitate cu cele spuse de Oxford English Dictionary, in secolul al XIX-lea, termenul imperialismul britanic era folosit numai pentru a descrie politica Angliei. La scurta vreme dupa aceea, termenul imperialism a fost folosit pentru a descrie retrospectiv politica Imperiului Roman.

In secolul al XX-lea, termenul a fost folosit pentru a descrie politica celor doua superputeri: Uniunea Sovietica si Statele Unite ale Americii, desi actiunile lor difereau puternic de cele caracteristice imperialismului din secolul al XIX-lea. Mai mult, intelesul termenului a fost extins pentru a descrie orice situatie istorica in care o putere mare incerca sa obtina avantaje teritoriale, economice sau de alta natura pe seama unui adversar mai putin puternic.

De la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si in mod particular de la prabusirea Uniunii Sovietice si a statelor ei satelit, acuzatiile de imperialism au fost adresate aproape in mod exclusiv singurei supraputeri ramase, SUA.

Imperialismul in teoria marxista

Marxistii folosesc efinitia data imperialismului de catre Lenin: 'cel mai inalt stadiu al capitalismului'. In acest stadiu de dezvoltare, capitalul financiar-monopolist devine dominant, fortand imperiile sa intre in competitie unul impotriva celuilalt prin cresterea controlului asupra resurselor de materii prime si pietelor de desfacere din toata lumea. Acest conmtrol poate lua formele intrigilor geopolitice, a aventurilor militare sau a manevrelor politice.

Carecteristica esentiala a teoriilor marxiste despre imperialism sau a teoriilor inrudite, precum cea a dependentei, este faptul ca ele se concentreaza exclusiv pe relatia economica dintre tari mai degraba decat pe cea politica. Imperialismul nu este vazut ca un control direct al unei tari asupra alteia, ci este considerat ca o exploatare a unei regiuni de catre alta. Definitia marxista contrasteaza cu acceptia populara a termenului, conform careia imperialismul este legat de epoca istorica in care anumite tari controlau imperii vaste si nu de realitatile zilelor noastre in care anumite parti ale lumii domina din punct de vedere economic zonele sarace. Aceasta este o combinare a imperialismului cu colonialismul - cucerirea de colonii departe de metropola.

Desi marxistii considera in general ca tarile capitaliste dezvoltate sunt si imperialiste, unii marxisti (in special maoisti), ca si teoreticieni liberalli, considera ca Uniunea Sovietica a ajuns pana in cele din urma social-imperialista - socialista in teorie, dar imperialista in actiuni, folosindu-si puterea pentru pentru a influenta si pentru a domina Blocul Rasaritean si alte numeroase state. China, India, ca si alte tari cu influenta regionala importanta, sunt uneori considerate imperialiste.

Este de remarcat ca Marx nu a propus o definitie a imperialismului, si spre deosebire de alti teoreticieni de mai tarziu, a considerat colonialismul puterilor europene in special ca pe o cale de extindere a capitalismului in intreaga lume, mai degraba decat ca pe o actiune de jefuire a unor tari de catre centrele de putere de pe vechiul continent.

Imperialismul din zilele noastre

In zilele noastre exista o dezbatere publica pe tema existentei unui imperialism nord-american, daca Statele Unite ale Americii fac uz de influenta lor pentru a merita sau nu caracterizarea de putere imperialista. S-au auzut voci care au definit SUA drept Imperiul American.