MIGRATIA - O CONDITIE NECESARA CONSTRUCTIEI EUROPENE

MIGRATIA - O CONDITIE NECESARA CONSTRUCTIEI EUROPENE

Europa este, in perspectiva istorica, rezultatul unei simbioze reusite din punct de vedere demografic si cultural a valorilor vehiculate de valurile succesive de populatii sosite in acest spatiu, cultura europeana dovedindu-si cu acest prilej capacitatea remarcabila de acumulare si adaptare. Dezvoltarea industriala a continentului a contribuit la randul sau la cresterea mobilitatii populatiei europene si a facilitat aparitia ulterioara a liberei circulatii a capitalurilor, bunurilor si serviciilor. Nu trebuie sa uitam nici rolul pe care continentul european l-a jucat in domeniul migratiei, el fiind in perioada secolelor XVI-XX un spatiu de emigrare, o sursa de populatii pentru celelalte regiuni ale lumii.

Constructia Europei postbelice a fost permanent influentata de fenomenul migratiei. Puternica dezvoltare economica a vestului continentului a favorizat, intre anii 50 si 70, o importanta migratie interna manifestata cu predilectie sub forma mobilitatii fortei de munca. Avand initial directia sud-nord, ea s-a orientat pe directia est-vest dupa incheierea razboiului rece si recuplarea statelor Europei Centrale la sistemul general european.

Dezvoltarea economica si libera circulatie in interiorul Uniunii Europene au estompat treptat acest fenomen. Reducerea relevantei migratiei interne a fost insotita, o data cu reusita modelului economic european, de aparitia unei puternice presiuni migratorii pe frontierele externe ale Uniunii Europene. Favorizata de marirea gradului de mobilitate a persoanelor in conditiile consolidarii componentei culturale a globalizarii si scaderii continue a costurilor de transport international, migratia externa nu este numai o rezultanta a evolutiilor sociale si economice, dar si un fenomen structural al societatii actuale.

Modelat la origini de nomadism - in perioada in care stabilitatea societatii nu era dependenta de sedentarizarea populatiei - omul contemporan este pe cale sa isi recastige mobilitatea originara. Dupa ce a condus la crearea de mari aglomerari urbane tehnologia ofera acum sansa relativizarii distantei si, prin crearea de noi instrumente portabile de lucru si divertisment, elibereaza societatea de constrangerile spatiale.

In contextul globalizarii, migratia erodeaza tot mai mult corpul dur al societatii traditionale sedentare pe care, o consideram a fi o caracteristica temporara a istoriei umanitatii. Migratia externa poate fi definita ca fiind centrala (indreptata de la periferie spre centrul de putere = UE) si caracterizata de tensiunea pe care o genereaza contradictia dintre caracterul sau de migratie de masa si optiunea Uniunii Europene de favorizare a unei migratii selective. Raspunsul Europei, prin statele membre si structurile comunitare, la complexitatea acestui fenomen s-a dezvoltat in jurul a trei teme relevante: gestionarea migratiei legale, combaterea migratiei ilegale si integrarea migrantilor legali in societatile de primire.

Desi definirea si aplicarea programelor de gestionare a migratiei datorita implicatiilor sale economice, sociale si de securitate" s-au mentinut mult timp in zona de competenta exclusiva a statelor membre, initiativa europeana de coordonare a politicii comunitare in materie de imigrare a cunoscut recent primele sale dezvoltari. Caracterizata de o abordare pragmatica si implicit fragmentara, demararea politicii comune in acest domeniu marcheaza vointa de abordare a tematicii la nivel comunitar intr-un mediu international care a cunoscut in ultimul deceniu o schimbare fundamentala a coordonatelor problematicii de securitate.

Complexitatea migratiei externe impune insa dezvoltarea unei abordari complementare capabila sa actioneze asupra cauzelor acestui fenomen. In logica ajutorului pentru dezvoltare, Uniunea Europeana a demarat proiectul Politicii europene de vecinatate ce are ca obiectiv principal partajarea cu tarile din vecinatatea imediata statele foste sovietice in est si tarile din nordul Africii in sud a beneficiilor procesului de extindere a sa. Urmarind consolidarea stabilitatii, securitatii si bunastarii acestor tari, initiativa se va defini initial prin coordonarea programelor PHARE, TACIS si MEDA, iar din 2007 printr-un nou Instrument european de vecinatate proiecte de cooperare transfrontaliera.

Din perspectiva gestionarii migratiei externe, acest program are capacitatea de a contribui la atingerea obiectivului strategic de creare a unei centuri de securitate in jurul spatiului geografic al Uniunii Europene, inclusiv prin scaderea presiunii migratorii asupra frontierelor sale externe.

Trebuie subliniata de asemenea relevanta pentru definirea conceptului de identitate europeana a masurilor restrictive de protejare a spatiului european comun de liberate, securitate si justitie si a programelor de cooperare cu tarile din vecinatatea imediata a Uniunii Europene. Conditie a reusitei proiectului social european, actiunile in favoarea integrarii imigrantilor in societatile europene necesita un lung efort de schimbare a mentalitatilor si de adaptare a structurilor administrative.

Promovand discriminarea pozitiva, statele europene cauta sa-si demonstreze capacitatea de a defini si aplica cu succes strategii de integrare a comunitatilor de imigranti prin asigurarea reprezentarii lor politice la nivel local si national in scopul moderarii tensiunilor sociale caracteristice societatilor multietnice.

Gestionarea coerenta la nivel european a efectelor migratiei externe ramane o sfidare permanenta pentru constructia europeana. In cautarea unui raspuns adecvat acestui fenomen complex, Uniunea Europeana cauta sa identifice solutii care sa asigure echilibrul necesar intre valorizarea efectelor benefice ale fenomenului prin acceptarea migrantilor pentru contracararea stagnarii demografice si satisfacerea necesarului fortei de munca, respectarea normelor juridice si morale imperative prin asistarea populatiei aflate in situatii de criza umanitara si asigurarea securitatii prin combaterea efectelor negative ale migratiei precum traficul de persoane.[1]