Forma de guveranamant a Romaniei

Forma de guveranamant a Romaniei

Potrivit reglementarii constitutionale din articolul 1 alin.2 forma de guvernamant a Romaniei este republica,ce fel de republican u se precizeaza.

Din interpretarile si colaborarea altor reglementari constitutionale privind competentele, atributiile si raporturile dintre seful statului si celelalte autoritati publice ori popor,rezulta urmatoarele trasaturi :

Desi presedintele este ales tot prin vot universal si direct ca si parlamentarii, art.61 alin.1 stipuleaza ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman. Prin urmare desi cele 2 autoritati au acceasi legitimitate, legiuitorul constituant roman a dispus o reprezentativitate mai mare pentru Parlament.

Presedintele Romaniei nu are calitate procesuala in ce priveste initiativa legislativa, aceasta apartinand Guvernului, parlamentarilor,cetatenilor.

Presedintele Romaniei o singura data poate sa ceara reexaminarea legii de catre Parlament. Dupa primirea legii neexaminata,este obligat sa o promulge in maxim 10 zile.

Presedintele poate sa aiba initiativa revizuirii legii fundamentale insa este redictionat de propunerea Guvernului.

In domeniul apararii nationale,toate activitatiile si atributiile presedintelui sunt subordonate aprobarii prealabile sau ulterioare a Parlamentului. Astfel presedintele poate declora mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate,insa numai cu acordul prealabil al Parlamentului.

Presedintele poate sa instituie prin decret stare de asedui ori stare de urgenta inca numai cu aprobarea si incunostiintarea Parlamentului.

Presedintele ia masuri pentru respingerea unei actiuni armate indreptate impotriva statului,insa incunostiinteaza imediat printr-un mesaj Parlamentul.

In cele mai importante domenii ale vietii publice presedintele emite decrete dar obligatoriu acestea trebuie contrasemnate de primul-ministru, republicarea decretelor in Monitorul Oficial inseamna inexistenta acestuia.

Presedintele poate fi suspendat din functie cu votul majoritatii parlamentariilor daca a incalcat Constitutia.

Presedintele poate sa fie pus sub invinuire sub inalta tradare,de asemenea prin votul parlamentariilor.

Presedintele poate sa hotareasca organizarea unui referendum national in probleme de importanta si numai dupa consultarea prealabila a Parlamentului.

Presedintele poate sa desemneze un candidat pentru functia de prim-ministru restrictionat insa de reglementarile constitutionale. Astfel presedintele este obligat sa desemneze acel candidat dupa consultarea partidului care a obtinut majoritatea mandatelor in Parlament. Daca nu se inregistreaza o asemenea majoritate presedintele este obligat sa consulte toate partidele politice.

Presedintele numeste Guvernul insa numai avand ca fundament aprobarea de catre Parlament cu majoritatea absoluta a membrilor a listei guvernului si a programului de guvernare.

Presedintele revoca si numeste alti membri ai Guvernului, insa numai la propunerea primului ministru.

Presedintele poate sa propuna inceperea urmaririi penale impotriva unui ministru in      functie, aceasta prerogativa apartinand insa si camerei Deputantilor sau Senatului.

Presedintele paote paricipa la sedintele C.S.M pe care le si prezideaza,insa nu are

drept de vot. Concluzionand presedintele are atributii limitate,toate competentele sale

sunt subordonate indeplinirii unor conditii interioare sau exterioare.

REGIMUL POLITIC

Conceptul de regim politic

Doctrina constitutionala, analizeaza forma de stat sustinand ca ea cuprinde:

- structura de stat

- forma de guvernamant

- regimul politic

S-au dat diverse definitii regimului politic,toate acestea reliefand complexitatea instituriei si desigur componentele regimului politic. Daca la inceput se afimra ca regimul politic este ,, rezultanta jocului politic al fortelor politice '' ulterior regimul politic a cuprins si alte ,, forte din societate '' :

- natiunea ori poporul

- grupurile de presiune (grupurile de interese)

- intelectualitatea

- sindicatele

- mass-media

Pe masura evolutiei societatii si doctrina relativa la regimul politic si-a extins modul de analiza al institutiei. S-a sustinut astfel ca regimul politic trebuie sa cuprinda si metodele ori mijloacele prin care factorii de putere asigura si garanteaza interesul general, conduce societatea. S-a extins de asemenea aria de cuprindere a regimului politic la modul de exercitare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, tot mai multi autori sustinand caracterul democratic, ori dupa caz mai putin democratic al unui regim politic.

Sistemul electoral, adica modul de organizare si desfasurare al alegerilor, pentru desemnarea autoritatilor locale si centrale ale unui stat, a fost cuprinsa o componenta a regimului politic.

Definim regimul politic ca fiind institutia care desemneaza procedeele si mijloacele prin care se realizeaza puterea de stat, raporturile complexe care se stabilesc intre guvernanti si cei guvernati ; mijloacele prin care puterea de stat atrage intr-o participare publica celelalte forte sociale si garanteaza exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Regimul politic din Romania

A.     Raporturile dintre presedintele Romaniei si Parlament

a)      Adresarea mesajelor de catre presedintele Romaniei

b)      Dizlovarea Parlamentului de catre presedintele Romaniei. Aceasta prerogativa este insa subordonata indeplinirii unor conditii imposibil de realizat in practica (consultarea obligatorie a presedintelui celor 2 camere, a lideriilor grupurilor parlamentare si numai daca in t=60 zile solicitarea Parlamentului a respins investirea Guvernului)

c)      Promulgarea legii de catre presedintele Romaniei.

d)      Suspendarea presedintelui de catre majoritatea parlamentara.

B.     Raporturile presedintelui cu Guvernul

a)      Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru

b)      Numirea Guvernului in baza aprobarii de catre Parlament a programului si a listei acesteia.

c)      Revocarea si numirea unor membrii ai Guvernului de catre presedintele la propunerea primului-ministru.

d)      Desemnarea de catre presedintele a primului-ministru interimat.

e)      Participarea presedintelui la sedintele Guvernului

f)        Consultarea Guvernului de catre presedinte

g)      Imposibilitatea presedintelui Romaniei de a revoca primul-ministru.

C.     Raporturile presedintelui Romaniei cu C.C.

a)      Desemnarea a 3 judecatori cu ocazia primei investiri si apoi a cate unui judecator din 3 in 3 ani

b)      Sesizarea c.c privind neconstitutionalitatea unei legi inainte de promulgarea acesteia.

c)      Daca avizul consultativ de catre c.c in cazul suspendarii din funcit a presedintelui

d)      Sesizarea c.c de catre presedintele Romaniei in procedura de revizuire a legii fundamentale.

e)      Pronuntarea de catre c.c a interimatului la functia de presedinte al Roamniei.

f)        Confirmarea rezultatelor alegerilor la functia de presedinte de catre C.C.

D.    Raporturile dintre presedinte si popor.

a)      Alegerea prin vot universal si direct a presedintelui Romaniei

b)      Organizarea de catre presedinte a referendumului national, dupa consultarea Parlamentului

E.     Raporturile dintre Parlament si Guvern

a)      Acordarea votului de investitura cu votul majoritatii Deputatilor si Senatului.

b)      Raspunderea, asumarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului

c)      Controlul parlamentar asupra Guvernului prin intrebari si interpelari.

d)      Controlul parlamentar asupra Guvernului prin Avocatul poporului.

e)      Demiterea Guvernului prin motiunea de cenzura votata cu majoritatea parlamentarilor.

F. Raporturile dintre Parlament si C.C

f)        Desemnarea de cele 2 camere a cate 3 judecatori cu ocazia primei investiri si apoi a cate 1 judecator din 3 in 3 ani.

g)      Sesizarea C.C. de catre presedintele camerelor sau dupa caz un grup parlamentar in legatura cu neconstitutionalitatea legii.

h)      Sesizarea C.C de catre grup parlamentar sau unii parlamentari in legatura cu neconstitutionalitatea regulamentelor de functionare ale camerelor.

i)        Pronuntarea C.C asupra constitutionalitatii unui partid politic.

Componentele regimului politic in Romania.

Autoritatiile publice si principalele raporturi dintre acestea ( pc anterior).

Grupurile de interese

Doctrina in materia dreptului public, foloseste grupurile de interese ca un factor important de influentare a politicii guvernantilor, mai ales a metodelor si mijloacelor prin care acestia conduc societatea. In general grupurile de interese incearca sa-si protejeze membrii acestora in vederea satisfacerii unor interese catre factorii de putere.

De sorginte americana, grupurile de interese au aparut pentru prima data in incinta congresului cu ocazia dezbaterilor unor proiecte de lege. Erau cunoscutele grupuri de lobby american, care urmareau promovarea si adoptarea unor legii care sa le satisfaca interesele profesionale sau salariale.

Doctrina uneori a asemanat grupurile de interese cu grupurile de presiune, acestea din urma manifestandu-se mai ales in anumite domenii de activitate economica.

Dupa revolutia din 1989 si in Romania s-au manifestat asemenea grupuri de presiune. La inceput acestea proveneau din foste organizatii care sub o forma sau alta se opusesera regimului comunist : 15 noiembrie 1987 Brasov, organizatia Lupeni 1977.

Ulterior grupurile de presiune s-au format si la nivelul intelectualitatii,fiind cunoscute astfel grupul de dialog social dar mai ales alianta civica.

Sindicatele

Potrivit Constitutiei sindicate sunt organe profesionale care apara interesele eeconomice, sociale si salariate ale membrilor acestora.

Sindicatele constituie o forta importanta mai ales in statele unde ramurile economice,i ndustriale, au cunoscut o anumita dezvoltare.

Legislatia Romaniei in materia organizarii si functionarii sindicatelor, a fost destul de deficitara. A permis astfel unor lideri de sindicat sa treaca in conducerile unor partide politice diminuind astfel forta sindicala in lupta cu patronatele si Guvernul.

Abordarea gresita, in sensul atragerii liderilor sindicali de partea puterii a demonstrat pe termen mediu ca puterea politica a dorit sa-si asigure linistea sociala. S-au amanat astfel reformele structurale din ramuri sau industri strategice, reforma economica intampinand astfel ramaneri in urma sau greseli majore.

4. Intelectualitatea.

Orice guvernare democratica incearca sa atraga intelectualitatea de partea sa avand in vedere pregatirea de specialitate si posibiliatea influentarii pozitiva a factorilor de decizie. In concret, intelectualitatea poate sa ofere expertiza atat de necesara in elaborarea unor strategii si prognoze de cercetare si informare a unor ramuri sau domenii importante ale economiei nationale.

Din pacate,toate guvernarile Romaniei nu au reusit sa atraga reprezentantii intelectualitatii in vederea elaborarii unui program national.

5.Mass-media

Orice regiune democratica acorda importanta mass-mediei,doctrina in materie fiind unanima ca de fapt mass-medie reprezinta a patra putere in stat.

Statele cu adevarat democratice folosesc teoria atragerii mass- mediei alaturi de principalele decizii luate de puterea statala. Cu alte cuvinte atragerea mass- mediei in actul de guvernare este o metoda prin care orice putere de stat vrea sa induca in conditia sociala ca necessitate tote actiunile si procedurile folosite de putere.

Desigur ca reprezentarea de seama ai mass-mediei sunt reformatorii importanti de opinie si de aici succesul scontat de puterea statala pentru o prescriptie a ei real pozitiva.

Din pacate se manifesta si o duplicitate a unor reprezentanti ai mass-medie in colaborarea cu unele segmente ale politicului si de aici distorsionarea realitatii acelei societati.Cu alte cuvinte mai ales anumite grupuri de presiune cu interese economice majore atrag in jocurile lor politice unii reprezentanti mass-media prezentand voit anumite procedee sau metode ale puterii ca fiind negative ori cu un impact nefavorabil asupra perceptiei publice.