Mandatul parlamentar

Mandatul parlamentar

Mandatul parlamentar nu este definit de Constitutia Romaniei, revizuita in 2003, insa el este mentionat intr-o serie de articole din Constitutie, care schiteaza caracteristicile mandatului, durata, momentul dobandirii si incetarii acestuia, precum si modalitatile de protejare a deputatilor si senatorilor, prin intermediul incompatibilitatilor sau a imunitatilor

Mandatul parlamentar este o imputernicire de a reprezenta. Din punct de vedere politic, el este o conventie intre alegatori si cei care aspira la dobandirea mandatului, avand la baza o platforma electorala, iar din punct de vedere juridic el semnifica o functie publica, cu care titularul sau este investit prin alegeri si al carei continut este predeterminat prin lege. Mandatul este reprezentativ, si nu imperativ si, ca atare, este constituit in absenta oricarei proceduri de revocare. Aceasta in considerarea faptului ca fiecare parlamentar reprezinta natiunea, poporul in intregul sau, si nu numai pe cei care l-au ales. De aceea regimul mandatului parlamentarilor romani nu trebuie asimilat celui al mandatului de drept civil, reglementat de Codul civil si de alte acte normative. Mandatul parlamentar nu este un mandat de drept civil pentru ca nu intervine in sfera raporturilor juridice civile, si nu rezulta dintr-un contract, ci dintr-o manifestare de vointa colectiva a corpului electoral, facuta in scopul de a produce un efect de drept constitutional, iar dreptul constitutional nu opereaza cu categoria juridica de contract.

Asrfel, mandatul parlamentar ar putea fi definit ca demnitatea publica rezultata din alegerea de catre electorat, in vederea exercitarii prin reprezentare a suveranitatii nationale, a puterii poporului si, care contine imputerniciri stabilite prin Constitutie si legi organice. Constitutia prevede, prin articolele sale numai linia generala a regimului mandatului parlamentarilor, textele constitutionale fiind completate de prevederile cuprinse in regulamentele Camerelor, precum si in alte acte normative.

Constitutia precizeaza ca durata mandatului Adunarii Deputatilor si a Senatului este de 4 ani si, drept urmare se intelege , prin extensie, ca aceasta este si durata mandatului parlamentar, respectandu-se, ca urmare a aceluiasi proces logic si exceptiile privind prorogarea mandatului Parlamentului sau incetarea acestuia inainte de termen prin dizolvarea Parlamentului de catre Presedintele Romaniei. In ceea ce priveste inceputul mandatului parlamentar, trebuie sa se distinga intre momentul proclamarii rezultatului alegerilor si momentul validarii mandatului, Constitutia prevazand clar, ca parlamentarii intra in exercitiul mandatului numai la data intrunirii legale a Camerei din care face parte, acest inceput al mandatului fiind conditionat de validarea alegerilor si de depunerea juramantului stabilit, in prealabil, printr-o lege organica.

Mandatul parlamentar inceteaza, fie printr-o forma colectiva, la expirarea legislaturii legale sau la data dizolvarii Parlamentului, fie printr-o forma individuala, deces, demisie sau de drept. Forma individuala de incetare a mandatului poate fi, deci voluntara sau de drept. Forma voluntara poate fi expresa sau tacita. Incetarea voluntara expresa a mandatului are loc prin demisionarea scrisa. Incetarea voluntara tacita a mandatului are loc prin faptul ca parlamentarul accepta o functie sau o calitate care il face incompatibil cu statutul sau, de membru al Parlamentului. Forma individuala de incetare de drept a mandatului poate intervenii in cazul descoperirii, ulterior confirmarii mandatului, a unei hotarari judecatoresti de condamnare la o pedeapsa complementara, constand in pierderea drepturilor electorale, ale carei efecte cuprind si perioada mandatului, ori in cazul condamnarii parlamentarului la pierderea drepturilor electorale.