INSTITUTIA SEFULUI DE STAT - Locul institutiei prezidentiale in echilibrarea puterilor in stat

INSTITUTIA SEFULUI DE STAT

1. Locul institutiei prezidentiale in echilibrarea puterilor in stat.

Institutia sefului de stat isi are originea in chiar istoria lumii, a sistemelor statale. Din totdeauna, colectivitatile umane organizate au avut un sef, recunoscut sau impus in contextul imprejurarilor istorice. Cu atat mai mult statele, concepute ca mari colectivitati umane grupate pe teritorii mai mult sau mai putin intinse, delimitate prin frontiere, au cuprins in sistemul organizarii lor politice si institutia sefului statului.

De asemenea seful de stat a cunoscut si cunoaste fie organizari unipersonale, fie colegiale. Cei care au ocupat aceasta inalta demnitate statala s-au numit sau se numesc regi, principi emiri, imparati ,presedinti

In unele State, executivul este format dintr-un organ statal unic, adeseori un presedinte, care-si legitimeaza imputernicirile pe votul universal. Acestea sunt regimuri prezidentiale pure, in care presedintele dispune de o echipa care il ajuta in atributiile sale de guvernare, dar membrii acestei echipe sunt de fapt functionari, si nu guvernanti.

Intr-un al doilea grup de state, puterea executiva este realizata de doua organe de stat

Seful de stat;

Guvernul.

Conform Constitutiei Romaniei, prin articolul 80 aliniatul (1), Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele Tarii, exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Presedintele Romaniei face parte din puterea executiva si intruneste, in aceasta calitate, prerogativele esentiale ale acestei puteri ce revin prin definitie sefului statului.

Ca model de organizare a puterii executive, constituantul roman a institutionalizat modelul executivului bicefal sau dualist. Conform acestui model, puterea executiva este repartizata echilibrat intre seful statului si guvern.

In sistemul constitutional romanesc, institutia prezidentiala si Guvernul au legitimitati diferite si provin din vointe politice diferite.

Astfel, Presedintele Romaniei beneficiaza de o legitimitate populara, rezultat al alegerii sale directe de catre corpul electoral, iar guvernul in ansamblul sau este numit de seful statului pe baza votului de investitura acordat de Parlament.

Constitutia Romaniei confera Presedintelui, in calitatea pe care acesta o are ca sef al statului, patru functii principale: '

functia de reprezentare (articolul 80, aliniatul 1);

functia de garant al independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii (articolul 80, aliniatul 1);

vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice (articolul 80, aliniatul 2);

functia de mediere (articolul 80, aliniatul 2).

Presedintele Romaniei este organul de varf al puterii executive si in aceasta calitate ocupa demnitatea de sef al statului. Ca sef al statului presedintele reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

Presedinte Romaniei, ca sef al statului se identifica cu statul roman. In politica interna si internationala a Romaniei, pot fi identificate diverse modalitati prin care presedintele reprezinta pe plan intern si extern statul roman,

Pe plan intern se pot mentiona, in acest sens, promulgarea legilor, actiune prin care legea este investita cu formula executorie sau garantarea independentei tarii. Pe plan extern, sunt de mentionat acreditarea ambasadorilor ,primirea scrisorilor de acreditare, semnarea unui acord. international in numele Romaniei.

In calitate de sef al statului, Presedintele Romaniei este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

Pentru a-si indeplini rolul de garant al valorilor aratate, presedintele dispune de importante prerogative: prezideaza Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, este comandantul suprem al fortelor armate, poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate, instituie, conform legii, starea de asediu sau starea de urgenta.

Presedintele Romaniei uzeaza de atributiile sale de garant al independentei pentru a initia, organiza sau conduce, din punct de vedere politic, actul de riposta impotriva oricarui atentat provenind din interiorul sau din afara tarii, prin care s-ar urmari afectarea independentei statale, dar si a independentei natiunii romane. Presedintele Romaniei este garantul unitatii tarii. Sintagma "unitatea tarii', trebuie raportata, in special, la caracterul unitar al statului roman .

Presedintele este si garantul integritatii teritoriale a tarii. In aceasta calitate, presedintele actioneaza, prin excelenta, in virtutea articolului (92) din Constitutie, este comandantul suprem al fortelor armate si poate declara, in conditiile stipulate in aliniatul (2) al articolului 92, mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate.

Aliniatul (2), articolul 80 din Constitutie investeste pe Presedintele Romaniei cu prerogativa de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice.

In ceea ce priveste respectarea Constitutiei, prin acest concept se are in vedere indatorirea generala ce revine cetatenilor romani, ca si autoritatilor publice centrale si locale, partidelor politice, organismelor care desfasoara activitate economica organizatiilor de cult, organizatiilor ne guvernamentale, sindicatelor, respecta litera si spiritul Constitutiei.

Presedintele vegheaza, totodata si la buna functionare a autoritatilor publice.

Aliniatul (2) al articolului 80 din Constitutie precizeaza ca pentru a Veghea da respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate;

Este de subliniat opinia ca functia de mediere, care presupune activitate de arbitraj, inclusiv concesii reciproce intre partile aflate in divergenta, corespunde prerogativei prezidentiale de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice. In opinia noastra, functia de mediere a Presedintelui nu poate avea ca scop asigurarea respectarii Constitutiei.

Medierea intre puterile statului se refera in mod clar la arbitrarea unui Conflict intre cele trei puteri constitutionale, Ca mediator sau arbitru, presedintele este impartial. Impartialitatea presedintelui este facilitata si de faptul ca acesta nu este membru al vreunui partid politic:

2. Alegerea, validarea mandatului, durata mandatului Presedintelui     

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, conform articolului 81 aliniatul (1) din Constitutie.

Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.

in cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur.

Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive. Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala. Candida

tul a carui aleger

e a fost validat

a depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, juramantul fata de tara si

de respectare a Constitutiei tarii.

Mandatul Presedintelui Romaniei este de cinci ani si se exercita de la data depunerii juramantului, articolul 83 alineatul (1).

Presedintele tarii isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales.

Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

3. Numirea, consultarea si participarea la sedintele , Guvernului de catre Presedintele Romaniei

Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votul de incredere acordat de catre Parlament. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita. Presedintele tarii poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat, probleme de interes national, privind politica externa , apararea tarii; asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii,

Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.

De asemenea, presedintele tarii adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale, natiunii. Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor gruparilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura (articolul 89 ).

In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data, conform articolului 89 alineatul (2). Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu, sau de urgenta.

Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la problemele de interes national.

4.Atributiile Presedintelui Romaniei

Intelegerea mai clara a atributiilor prezidentiale presupune clasificarea acestora conform anumitor criterii Unii autori folosesc drept criteriu conditiile de exercitare a atributiilor respective.

Conform acestui criteriu; atributiile Presedintelui Romaniei pot fi clasificate in doua mari categorii:

atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele Presedintelui sunt supuse unor conditii exterioare (aprobarea Parlamentului, contrasemnarea decretelor emise de seful statului, consultarea cu alte organisme sociale);

atributii pentru exercitarea carora actele sau faptele Presedintelui nu sunt supuse nici unei conditii exterioare.

Alti autori clasifica atributiile Presedintelui dupa criteriile continutului acestor atributii :

atributii privind legiferarea;

atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice;

atributii privind alegerea formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati publice

atributii in domeniul politici interne

atributii in domeniul apararii st asigurarii ordinii publice;

luarea de masuri exceptionale

atributii in domeniul politicii externe;     

alte atributii.

Aceasta clasificare are, pe langa suportul doctrinar si un suport formal constand in diferite texte constitutionale ce grupeaza, ele insele, unele atributii ale sefului statului, in functie de domeniul in care acestea se exercita . In ceea ce priveste atributiile in domeniul politici externe , presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei , negociate de Guvern si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celalalte tratate si acorduri internationale se incheie , se aproba sau se ratifica , conform procedurii stabilite prin lege.

Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice

Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.

Atributiile in domeniul apararii. Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii - articolul 92 alineatul (1).

El poate declara, cu aprobarea prealabili a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel putin cinci zile de la adoptare.

In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii. In caz de mobilizare sau de razboi, Parlamentul isi continua activitatea pe toata durata acestei stari, iar daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept, in 24 de ore de la declararea lor.

Luarea de masuri exceptionale. Presedintele Romaniei instituie conform legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara sau in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate in cel mult 5 zile de la luarea acesteia -articolul 93 aliniatul (1).

Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.

Alte atributii. Presedintele Romaniei , indeplineste si alte atributii, care sunt stipulate in articolul 94 din Constitutie; acestea sunt:

confera decoratii si titluri de onoare;

acorda gradele de maresal , de general si de amiral;

numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege

acorda gratierea individuala.

5. Suspendarea din functie si punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei

In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei , Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de catre Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor , dupa consultarea Curtii Constitutionale.

In aceste situatii , Presedintele tarii poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce neintarziat la cunostinta Presedintelui.

Conform articolului 96 (aliniatul 1) din Constitutie, Camera deputatilor si Senatul , in sedinta comuna ,cu votul a cel putin 2/3 din numarul deputatilor si senatorilor , pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce neintarziat la cunostinta Presedintelui Romaniei, pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.. De la data punerii sub acuzare si pana la demitere, presedintele este suspendat de drept.

Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Presedintele tarii ,este demis de drept de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

6. Vacanta functiei, interimatul functiei si raspunderea presedintelui interimar.

Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces, articolul 97 (aliniatul 1) din Constitutie.

In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.

Daca functia de Presedinte devine vacanta sau daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei, atunci se aplica prevederile articolului 95, adica este suspendat din functie sau prevederile articolului 98, adica interimatul se asigura, in ordine, de Presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

7. Actele Presedintelui Romaniei

In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete, conform articolului 100 (alineatul 1) din Constitutie. Decretele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei; nepublicarea acestora, atrage inexistenta decretului.

Decretele pot avea caracter normativ sau pot fi individuale. De pilda, decretul prezidential prin care se declara mobilizarea partiala sau generali a fortelor armate sau decretul prin care se instituie starea de asediu sau starea de urgenta ar avea caracter normativ.

Decretul prin care, de exemplu, se confera decoratii sau prin care se acorda gradul de general ori prin care Presedintele numeste in functii publice are caracter individual.

In afara de decrete, care sunt acte juridice, Presedintele poate intocmi acte politice (declaratii, apeluri, mesaje). Aceste acte nu produc efecte juridice.

Unele decrete emise de Presedintele Romaniei trebuie contrasemnate de primul-ministru, care angajeaza astfel raspunderea Guvernului pentru continutul si efectele acestora.

In ceea ce priveste mesajele, acestea au ca suport constitutional articolul 88 din Constitutie, potrivit careia Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.

Mesajul este un act politic prin care seful statului adreseaza Parlamentului opiniile sale privind principalele probleme politice ale natiunii. Este de subliniat opinia ca, desi Constitutia prevede continutul acestor mesaje la probleme politice, credem ca Presedintele Romaniei se poate referi si la probleme de natura economico-sociala etc.

Conform articolului 101 din Constitutie, indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege.