Organizatii regionale si subregionale

Organizatii regionale si subregionale

Organizatia Latino - Americana de Energie (Latin American Energy Organization[i])

In cei 30 de ani de existenta Organizatia Latino - Americana de Energie (OLADE[ii]) a jucat un rol fundamental ca promotoare a integrarii in domeniul energiei in regiune.

OLADE a fost creata, ca entitate politica internationala, la 2 noiembrie 1973 sub auspiciile Conventiei de la Lima, care a fost ratificata de cei 26 de membri din America Latina si Caraibe.

Impulsul crearii acestei Organizatii se considera a fi fost necesitatea stabilirii unui mecanism de cooperare intre statele din regiune in domeniul folosirii energiei. In acest context se infiinteaza ceea ce astazi numim OLADE, ca organism de cooperare, coordonare, cu personalitate juridica proprie si care are ca scop principal promovarea integrarii, conservarii si folosirii rationale in comercializarea resurselor energetice in regiune.

Obiectivele acestei organizatii privesc in principal:

favorizarea integrarii energetice bilaterale si multilaterale;

promovarea eliminarii barierelor si restrictiilor intre state in domeniul energetic;

conservarea mediului inconjurator in zona in contextul exploatarii energetice.

Ariile in care isi propune Organizatia sa actioneze cu prioritate privesc politicile energetice ale statelor membre, eficientizarea folosirii si exploatarii energiei, dezvoltarea sistemelor informationale, implementarea politicilor energetice in vederea integrarii si cooperarii, precum si implementarea de strategii energetice si investitii in domeniu.

In indeplinirea obiectivelor si actiunilor sale, OLADE creeaza conditiile necesare cooperarii si integrarii in regiune prin intermediul promovarii armonizarii elementelor de planificare in domeniul politicilor energetice si coordonarii actiunilor organismelor sale ca parte integranta a procesului globalizarii, prin promovarea integrarii energetice la nivel regional si subregional, prin elaborarea de studii cu privire la raportul relational dintre exploatarea energiei si mediul inconjurator, prin promovarea cooperarii cu alte organizatii internationale, precum si prin mentinerea si perfectionarea sistemelor informationale necesare apropierii dintre statele membre in planificarea politicilor energetice.

Activitatea organizatiei este sustinuta de elaborarea de proiecte, schimburi de experienta, cooperarea cu alte agentii multilaterale in domeniu si activitati comune cu alte organisme regionale.

In structura institutionala a OLADE intra Reuniunea ministeriala, cea mai inalta autoritate a Organizatiei, care se reuneste in sesiuni ordinare o data pe an pentru a decide politica generala a Organizatiei si Secretariatul permanent, ca organ executiv condus de un Secretar executiv, ales de catre Reuniunea ministeriala.

Sistemul Economic Latino - American (The Latin American Economic System[iii])

Sistemul Economic Latino - America (SELA) este o organizatie regionala interguvernamentala care grupeaza 28 de state din America Latina si Caraibe, avand sediul in Caracas, Venezuela.

Sistemul a fost instituit la 17 octombrie 1975 prin Conventia din Panama si este singura organizatie care inglobeaza in exclusivitate tari din zona Americii Latine si Caraibe.

Obiectivele organizatiei includ:

promovarea sistemului consultarii si coordonarii prin metoda consensului a strategiilor comune pentru regiune Americii Latine si Caraibe in domeniile economice de interes,

integrarea economica a statelor din zona,

implementarea initiativelor din domeniul dezvoltarii tehnologice, stabilirea infrastructurilor, serviciilor de baza si a tehnologiilor informationale pentru aplicarea lor in statele membre,

includerea statelor membre in procesul globalizarii economiei mondiale etc.

De-a lungul existentei sale SELA a actionat avand la baza interesele si prioritatile statelor din regiune. Astfel, ca urmare a stabilirii obiectivelor sale imediate, SELA si-a propus sa contribuie la integrarea statelor membre in procesul globalizarii economice mondiale, sa-si asiste statele membre in dezvoltarea relatiilor dintre ele si dintre acestea si alte subregiuni din America Latina si Caraibe, precum si sa promoveze si sa faciliteze cooperarea regionala.

Noul program al SELA s-a focalizat mai recent pe trei arii tematice si anume: relatiile extra - regionale care presupun insertia organizatiei in amplul proces al globalizarii si dezvoltarea relatiilor dintre SELA si SUA, dintre SELA si UE, precum si dintre SELA si zona Asiei; relatiile inter - regionale care includ schimburile de experienta privind procesul integrarii si aranjamentele statelor din regiune, incluzand si investitiile inter - regionale si promovarea dialogului si diseminarea informatiei in domeniul politicilor economice si sociale din regiune; cooperarea regionala concretizata prin facilitarea colaborarii cu alte organisme regionale, dezvoltarea comertului international si regional si cooperarea cu alte organizatii regionale.

In structura organizatiei intra Consiliul Latino - American, organul principal alcatuit din reprezentantii tuturor statelor membre - fiecare stat avand un vot - care se reuneste o data pe an si are ca responsabilitate principala determinarea politicilor economice ale SELA; o serie de Comitete a caror actiune vizeaza mecanismele cooperarii in materia programelor si proiectelor specifice zonei si care se dizolva sau devin organisme permanente atunci cand obiectivele pentru care au fost infiintate au fost indeplinite si Secretariatul condus de un Secretar permanent ales de catre Consiliu pentru o perioada de 4 ani.

Piata comuna a statelor din zona Caraibelor (Caribbean Community and Common Market[iv])

Stabilirea Comunitatii a fost rezultatul a 15 ani de eforturi sustinute in speranta dezvoltarii unei integrari regionale, eforturi concretizate in 1958 prin nasterea Federatiei Britanice a Indiilor de Vest. Este vorba despre un Guvern Federal alcatuit din 10 insule din zona. Insa aceasta Federatie a durat doar pana in 1962, sfarsitul sau insemnand inceputul unor serioase eforturi pentru liderii politici din zona pentru a pune la punct un sistem de cooperare regionala.

Piata comuna a statelor din zona Caraibelor (CARICOM)[v] este o organizatie economica subregionala infiintata prin Tratatul de la Chaguaramas la 1 august 1973 avand 15 membri.

Statutul de membru al Comunitatii este deschis oricarui stat sau teritoriu din regiunea Caraibelor care este capabil sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatiile instituite prin tratat.

Comunitatea are urmatoarele obiective: implementarea unor anumite standarde de viata si de munca; folosirea completa a fortei de munca si a factorilor de productie; accelerarea, coordonarea si sustinerea dezvoltarii economice a statelor membre; expansiunea in domeniul comertului; implementarea unor coeficienti de productie si productivitate; coordonarea politicilor economice internationale a statelor membre etc.

Principalele organe ale Comunitatii sunt reprezentate de: Conferinta Sefilor de Guvern denumita in continuare Conferinta, se reuneste la nivel de sefi de guvern si are ca responsabilitate principala determinarea politicii generale a Comunitatii, stabilirea de relatii intre Comunitate si alte organizatii internationale si state, precum si luarea deciziilor in materie de buget. Conferinta are si un Birou creat in 1992 care initiaza propuneri de dezvoltare atunci cand considera necesar pe care le inainteaza Consiliului, faciliteaza implementarea deciziilor CARICOM la nivel local si regional si coordoneaza activitatea Secretariatului in problemele politice. Consiliul Ministerial al Comunitatii denumit in continuare Consiliul se reuneste la nivel de ministri si este responsabil de afacerile Comunitatii, in special de strategiile de dezvoltare economica si integrarea economica din zona.

Acestor organe principale li se alatura o serie de consilii pentru comert si dezvoltare economica, relatiile externe, dezvoltare sociala si promovarea drepturilor omului, finante si coordonarea politicilor de integrare financiara si monetara, precum si o serie de comitete pentru afaceri interne, buget si pentru Banca Centrala a Guvernatorilor si institutii asociate

Piata Comuna a Americii Centrale (Central American Common Market)

Piata Comuna a Americii Centrale (CACM) infiintata de Guatemala, Salvador si Nicaragua, mai tarziu alaturandu-se si Costa Rica, prin semnarea Tratatului General pentru Integrarea Economica a Americii Centrale la Managua, Nicaragua in decembrie 1960 a fost una dintre cele patru organizatii regionale de integrare economica create in anii ¢

Strategia de baza pentru dezvoltarea Americii Latine a fost initiata in anii ¢50 de catre Raul Prebisch si Comisia Economica pentru america Latina si Caraibe. Planul Comisiei viza un model structuralist de dezvoltare ce avea sa insufleteasca implementarea investitiilor in domeniul privat si public manufacturier.

Perioada de dupa al Doilea Razboi Mondial a insemnat pentru America Centrala miscarea spre integrare economica declansata de un val de tratate bilaterale de comert. La sfarsitul acestei perioade de negocieri bilaterale, fiecare tara devenise parte la cel putin unul dintre tratate. Drumul spre integrare economica efectiva a fost marcat insa de formarea in 1951 a Organizatiei Statelor Central Americane. Desi era doar o organizatie politica, aceasta a reprezentat un pas important in crearea altor organizatii multilaterale regionale.

Cooperarea economica la nivel multilateral a inceput sub auspicii Comisiei pentru America Latina si Caraibe (ECLAC), care in august 1952 devenea initiatorul intalnirilor regulate ale Comitetului economic de Cooperare, alcatuit din ministrii afacerilor economice a cinci republici central americane. In perioada care a urmat pana in 1960 au fost incheiate mai multe acorduri multilaterale in domeniul comertului si tarifelor, dar a fost pus in aplicare si un plan al SUA de integrare economica concretizat in Tratatul Tripartit semnat in februarie 1960 la Esquipulas, Guatemala care stabilea integrarea liberului schimb in mecanismul organizatiei, pentru ca in decembrie, acelasi an, sa se semneze tratatul care sta la baza actualei organizatii.

Sediul organizatiei este in Guatemala City, iar in structura CACM intra: Consiliul economic, Consiliul executiv, Secretariatul permanent, Banca central - americana de integrare economica, Camera central - americana de compensare monetara si Consiliul central - american monetar.

Pactul Andin (Andin Pact)

Grupul Andin format in 1969 prin Acordul de la Cartagena regrupeaza Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, Peru si Venezuela (din 1973) si reprezinta o organizatie economica subregionala.

Sediul organizatiei este la Lima.

Proiectul este foarte ambitios: este vorba nu numai de a stabili o uniune vamala, ci in aceeasi masura de a crea un sistem de dezvoltare integrat[vi]. In 1976, Chile s-a retras.

La inceputul anilor ¢90, in ciuda miscarilor politice pe care le cunoaste regiunea, uniunea vamala planificata in anii ¢70 vede lumina zilei, mai precis in 1995. pe langa acest obiectiv organizatia isi propune sa duca o politica agricola comuna si sa coordoneze unele politici economice.

In structura organizatiei intra: Parlamentul, Consiliul, Comisia de comert si Secretariatul.

Comunitatea Est - Africana (East African Community[vii])

Comunitatea Est - Africana (EAC)[viii] este o organizatie regionala interguvernamentala a Republicilor Kenya, Uganda si Tanzania, cu sediul la Arusha, Tanzania si care a aparut ca urmare a semnarii Tratatului pentru stabilirea Comunitatii Est - Africane la Arusha in 30 noiembrie 1999.

In trecut cele trei state membre au avut o lunga istorie in domeniul cooperarii prin intermediul a succesive aranjamente de integrare regionala concretizate in Uniunea serviciilor dintre Kenya si Uganda in 1917 carora li s-a adaugat in 1927 Tanganika, Inalta Comisie Est - Africana (1948-1961), Organizatia Serviciilor Comune Est - Africane (1961-1967), Comunitatea Est - Africana (1967-1977 si Cooperarea Est - Africana (1993-2000).

Dupa dizolvarea primei Comunitati Est - Africane in 1977, statele membre au continuat negocierile pentru o colaborare regionala care s-au concretizat in elaborarea Tratatului de baza al Comunitatii stabilit cu ocazia Summit-ului de la Arusha.

Comunitatea isi propune sa stabileasca un cadru mai larg de cooperare regionala care sa acopere domenii precum cel politic, economic, social, cultural, al sanatatii, educatiei, stiintei si tehnologiei, apararii, securitatii si justitiei in beneficiul reciproc al statelor membre. Astfel, urmareste sa-si indeplineasca principalele obiective prin promovarea sustinerii cresterii echitabile a dezvoltarii in regiune, incluzand si utilizarea rationala a resurselor naturale din regiune si protectia mediului ambiant; prin consolidarea aspiratiilor politice, economice, sociale si culturale traditionale; prin sustinerea implementarii investitiilor in sectorul privat, prin promovarea principiilor democratiei, regulilor de drept, transparentei, oportunitatilor egale, precum si prin promovarea si mentinerea pacii, securitatii si stabilitatii in regiune.

Activitatea Organizatiei consta intr-o serie de strategii de dezvoltare elaborate de obicei pentru perioade de cinci ani, strategii care privesc cooperarea regionala in domeniul comertului, investitiilor si dezvoltarii industriale, in domeniul monetar si al fiscalitatii, infrastructurii si serviciilor, resurselor umane, precum si in problemele de natura politica incluzand apararea, securitatea, afacerile externe si cele juridice; comertul regional extern bazat in principal pe exportul de produse agricole (ceai, cafea, bumbac, tutun, peste etc), dar si pe aur sau diamante; parteneriatul dintre statele membre, precum si dintre acestea si alte organisme regionale sau internationale.

In structura institutionala a organizatiei intra Intalnirea sefilor de stat si de guvern, Consiliul ministrilor, Comitetul de coordonare, Comitetele sectoriale, Curtea Est - Africana de Justitie, Adunarea Legislativa Est - Africana si Secretariatul.

Intalnirea sefilor de stat si de guvern a statelor membre se reuneste cel putin o data pe an pentru a stabili politica generala a Organizatiei, dar si pentru analizarea rapoartelor cu privire la activitatea acesteia sau alte rapoarte pe care i le-a inaintat Consiliul. Se poate reuni si in sesiuni extraordinare ori de cate ori este necesar.

Consiliul ministrilor este organul politic al Comunitatii si este alcatuit din ministrii cooperarii regionale ai statelor membre. In conformitate cu functiile sale, Consiliul promoveaza, monitorizeaza si tine sub control modalitatile in care sunt aplicate programele comunitatii. Consiliul se reuneste in sesiuni ordinare de doua ori pe an, una dintre aceste sesiuni avand loc imediat dupa sesiunea Summit-ului sefilor de stat si de guvern.

Comitetul de coordonare indeplineste activitatea unui secretariat permanent responsabil de cooperarea regionala intre statele membre si face rapoarte Consiliului.

Adunarea Legislativa Est - Africana este organul legislativ al Comunitatii si este alcatuita din 27 de membri.

Secretariatul este organul executiv al Comunitatii si este condus de un Secretar general.

Banca Asiatica pentru Dezvoltare (Asian Development Bank[ix])

Banca Asiatica pentru Dezvoltare (ADB)[x] este o institutie financiara de dezvoltare multilaterala creata in principal pentru reducerea saraciei in Asia si Pacific. Organizatia a fost infiintata in 1966 si are 61 de membri[xi] in principal din regiunea Asiei. Sediul ADB este la Manilla si are 23 de birouri regionale (15 misiuni pentru Asia, o misiune regionala pentru Pacific in Vietnam, un birou in Filipine, cate un oficiu pentru Europa la Frankfurt, unul pentru Japonia, unul pentru America de Nord la Washington, un birou special in Timor-Leste si misiuni extinse in India si Noua Guinee).

Banca are o serie de functii pe care le indeplineste in realizarea activitatilor sale precum: extinderea imprumuturilor si investitiilor pentru dezvoltarea economica si sociala a tarilor membre, acorda asistenta tehnica pentru elaborarea si executarea proiectelor si programelor si promoveaza si faciliteaza investitiile de capital public si privat pentru dezvoltare.

Proiectele si programele ADB privesc cu precadere cresterea economica, protectia mediului, resursele umane, dezvoltarea sectorului privat si cooperarea regionala, insa pilonii activitatii Bancii se indreapta spre trei mari directii: eliminarea saraciei si deci, cresterea economica, dezvoltarea sociala si buna guvernare. De asemenea, sectoarele in care Banca se implica in mod efectiv privesc agricultura si resursele naturale, energia, finantele, industria, infrastructura, transportul si comunicatiile.

Din punct de vedere institutional in structura Bancii intra: Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor si Sefii departamentelor si birourilor.

Consiliul Guvernatorilor, potrivit articolului 28 din Statutul ADB detine toate puterile organizatiei, se reuneste o data pe an in Adunarea Anuala a Bancii. Consiliul alege cei 12 membri ai Consiliului directorilor, precum si Presedintele ADB pentru o perioada de 5 ani cu posibilitatea realegerii.

Consiliul Directorilor este alcatuit din 12 membri alesi de catre Consiliul guvernatorilor, fiecarui director corespunzandu-i un director adjunct. Consiliul Directorilor este condus de Presedintele Bancii, iar activitatea sa priveste politicile sectoriale si problemele exclusiv politice.