Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


PESA in Tratatul de la Lisabona

Stiinte politice



+ Font mai mare | - Font mai mic



PESA in Tratatul de la Lisabona

Politica Europeana de Securitate si Aparare a fost initiata in 1999, in urma Consiliului European de la Cologne, si de-a lungul anilor, pana la reformarea, de la Lisabona, nu o suferit modificari majore de substanta.



Politica europeana de securitate si aparare are drept obiectiv crearea unui cadru general care sa permita Uniunii Europene dezvoltarea capacitatilor sale civile si militare de gestionare a crizelor si prevenire a conflictelor la nivel national. Cu toate acestea trebuie mentionat faptul ca PESA nu implica crearea unei armate europene, ci mai degraba coordonarea capabilitatilor militare defensive de reactie.

PESA se caracterizeaza prin faptul ca inainte de a fi un fapt implinit PESA este un proces. Practic PESA este rezultatul acordurilor semnate de catre statele membre de-a lungul timpului in domeniul securitatii si apararii, putand fi considerata drept "o specializare pe functii militare".

Misiunile atribuite PESA sunt definite prin Declaratia de la Petersberg, adoptata in 1992 de catre Uniunea Europei Occidentale, si inserata ulterior in Tratatul Uniunii Europene. Astfel aceste misiuni sunt:

  • misiuni umanitare si de evacuare a resortisantilor;
  • misiuni de mentinere a pacii sau de lupta pentru gestionarea crizelor;
  • operatiuni de restabilire a pacii.

Tratatul de la Lisabona este cel ce pune bazele unei structurari legislative coerente pentru PESA.

Articolul 42 al Tratatului de la Lisabona, stipuleaza ca "politica de securitate si aparare comuna face parte integranta din politica externa si de securitate comuna. Aceasta asigura Uniunii o capacitate operationala bazata pe mijloace civile si militare. Uniunea poate recurge la acestea in cadrul misiunilor in afara Uniunii pentru a asigura mentinerea pacii, prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale, in conformitate cu principiile Cartei Organizatiei Natiunilor Unite. Indeplinirea acestor sarcini se sprijina pe capacitatile furnizate de statele membre."[4].

Ceea ce este de remarcat in cadrul acestui articol, este faptul ca acest articol oblige statele membre la un angajament mai efectiv la conceptual de aparare comuna europeana. Statele membre, sunt astfel mai atasate de idea unei aparari commune, cat de a crea un cadru legislativ pentru a justifica misiunile de mentinere a pacii, prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale.

In cadrul aceluiasi articol , prevederea conform careia, pentru punerea in aplicare a politicii de securitate si aparare comune, statele membre pun la dispozitia Uniunii capacitati civile si militare pentru a contribui la obiectivele definite de Consiliu, adduce in discutie problema conceperii cadrului legislative pentr a permite cooperarea militara la nivelul Uniunii Europene. Angajamentul statelor membru in acest sens, face ca PESA sa primeasca si fundamentul operational, pentru o functionare eficienta a actiunilor militare efectuate sub egida Uniunii Europene.

Misiunile prevazute la articolul 42 alineatul (1), in cadrul carora Uniunea poate recurge la mijloace civile si militare, includ actiunile comune in materie de dezarmare, misiunile umanitare si de evacuare, misiunile de consiliere si de asistenta in probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelor si de mentinere a pacii, misiunile fortelor de lupta pentru gestionarea crizelor, inclusive misiunile de restabilire a pacii si operatiile de stabilizare dupa incetarea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat tarilor terte in combaterea terorismului pe teritoriul acestora, dupa cum sugereaza paragraful 1 al artticolului 43.

Conform articolului 45, se creaza o Agentie Europeana de Aparare, aflata sub autoritatea Consiliului, avand ca principale obiective urmatoarele aspecte[5]:

  • sa contribuie la identificarea obiectivelor privind capacitatile militare ale statelor membre si sa evalueze respectarea angajamentelor privind capacitatile asumate de statele membre;
  • sa promoveze armonizarea necesitatilor operationale si adoptarea de metode de achizitie performante si compatibile;
  • sa propuna proiecte multilaterale in vederea indeplinirii obiectivelor in materie de capacitati militare si sa asigure coordonarea programelor derulate de statele membre si administrarea programelor de cooperare specifica;
  • sa sustina cercetarea in materie de tehnologie a apararii, sa coordoneze si sa planifice activitatile de cercetare comune si studierea solutiilor tehnice care raspund necesitatilor operationale viitoare;
  • sa contribuie la identificarea, si, dupa caz, la punerea in aplicare a oricarei masuri utile pentru intarirea bazei industriale si tehnologice a sectorului de aparare si la imbunatatirea eficientei cheltuielilor militare.

Astfel, Agentia Europeana pentru Aparare devine principalul organism insarcinat cu implementarea dispozitiilor PESA din Tratatul de la Lisabona. Trebuie mentionat faptul ca, Agentia Europeana pentru Aparare, este deschisa participarii efective a tutoror statelor membre ce doresc sa participe[6].

Sub prevederile Tratatului de la Lisabona, PESA, castiga o mai importanta baza institutionala. PESA este mai bine definita si tratata incadrul a cinsi articole destinate exclusive, definirii cadrului PESA.

Autorul Whitman, identifica cinci schimbari substantiale pe care Tratatul de la Lisabona le introduce, astfel :[7]

  • scopuri si ambitii extinse pentru PESA, in particular privind capabilitatile militare ale Statelor Membre;
  • extindere a listei " cerintelor de la Petersberg ,referitoare la managentul crizelor, la misiunile de mentinere a pacii, sau a misiunilor umanitare ;
  • introducerea in premiera a referirii la o Agentie Europeana de Aparare, un organism destinat sa o mai mare coordonare a capabilitatilor militare defensive intre statele membre, pe care acestea le-ar putea pune in comun in mod voluntar;
  • posibilitatea de a subordona cerintele PESA unei coalitii a capacitatii si a vointei intre statele membre;
  • introducerea posibilitatii unei cooperari strcturate permanent, un aranjament intre un grup al statelor membre care va permite un potential militar mai mare, pus la dispozitia Consiliului, care actioneaza sub principiul majoritatii calificate.

Cooperarea structurata permanenta reprezinta un mecanism ce prevede cooperarea intre grupuri mici de state memebre, pe chestiuni de aparare. Participarea depinde nu doar de vointa politica a statelor membre, ci si de criteriile obiective privind capabilitatile militare aloe statelor membre. Acest tip de cooperare poate fi initiat prin vot cu majoritate calificata.

Schema de mai jos, prezinta sistetic constructia institutiuonala a PESC, respective, PESA, evidentiind exact organismele implicare in procesul functional din aces domeniu.

Remarcam astfel, complexitatea ssi interpatrunderea ec exista intre institutiile ce exista in schema organizationala a PESC, respective, PESA.

Sursa: https://www.dadalos-europe.org/rom/grundkurs4/gasp_esvp.htm#Nizzaer_Vertrag

Principalele elemente ce contribuie la fundamentarea si operationalizarea dimensiunii militare a securitatii si apararii a Uniunii Europene sunt:[8]

  • Agentia Europeana de Aparare;
  • Forta de Reactie Rapida Europeana;
  • Forta de Jandarmerie Europeana;
  • Grupurile de Lupta ale UE;
  • Institutul European pentru studii de securitate.

In continuare ne von axa pe a evidentia cum Tratatul de la Lisabona a influentat PESC / PESA, din prisma procesului decizional, a instrumentelor de decizie si de implemenetare si vom incerca sa aratam, pricipalele plusuri ale noului tratat in impactul asupra PESC/ PESA.



Dutu Petre, Politica europeana de securitate si aparare, Ed. Universitatii de Aparare "Carol I", Bucuresti, 2007, p.11

Yves Boyer, La politique de securite et de defense de l' Union europeenne, in https://www.afri-ct.org/article.php3?id_article=468 , p 7

Tratatul de la Lisabona, https://europa.eu/lisbon_treaty/index_ro.htm accesat la 1 aprilie 2009

Ibidem.

https://europedirect.cdimm.org/politici.htm, accesat la 12 aprilie, 2009

Dutu, Petre, op.cit. p 59



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1761
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved