| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
PLANUL DE ACTIUNE SCHENGEN
CONTINUT:
si luptei impotriva drogurilor in tarile din spatiul Schengen;
informatic schengen.
CONTROLUL FRONTIEREI, VIZELE, MIGRATIA SI AZILUL IN SPATIUL SCHENGEN
INTRODUCERE
Odata cu aderarea
ca membru cu drepturi depline
Unul din aspectele avute in vedere este revizuirea permanenta a Planului de Actiune Schengen. Astfel,Planul de Actiune Schengen a fost actualizat in anul 2007 si adoptat de Guvernul Romaniei la data de 30 mai 2007.
Informatii detaliate despre progresul realizat in implementarea Planului de Actiune Schengen 2006 sunt prezentate in anexa 1.
Planul de Actiune Schengen 2007 contine referiri clare la prevederile acquis-ului relevant acceptat in intregime de Romania. , descrie situatia actuala, precum si masurile legislative, institutionale, administrative-tehnice prevazute pentru adoptarea si implementarea acquis-ului relevant.
Scopul Planului de Actiune Schengen este identificarea si prioritizarea actiunilor care urmeaza sa fie adoptate pentru indeplinirea preconditiilor pentru implementarea completa a acquis-ului Schengen, cat de curand posibil, precum si implementarea graduala a acestuia.
Masurile prevazute de Planul de Actiune Schengen sunt finantate in principal de la bugetul de stat . Conform Tratatului de Aderare, Romania va beneficia, in perioada 2007-2009, de o suma de 559.8 MEURO pentru Facilitatea Schengen si pentru Facilitatea pentru fluxuri monetare (Cash-flow Facility).
Alocarile pentru Romania pentru cele doua facilitati sunt defalcate pe ani dupa cum urmeaza:
297,2 milioane Euro in 2007
131,8 milioane Euro in 2008
130,8 milioane Euro in 2009
Conform Protocolului privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Bulgariei si a Romaniei in Uniunea Europeana cel putin 50 % din sumele mentionate sunt destinate finantarii actiuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea in aplicare a acquis-ului Schengen si a controalelor la frontiera externa.
Pentru a fi eligibile, actiunile vor trebui sa derive in intregime sau in mod primar din acquis-ul Schengen si sa aiba ca obiectiv imbunatatirea si intarirea viitoare a controlului la frontierele externe.
Obiectivele propuse in Planul Indicativ:
a. Intarirea controlului la frontierele externe, a supravegherii zonei de frontiera externa si luptei impotriva criminalitatii trans-frontaliere.
b. Imbunatatirea controlului prin cresterea capacitatii de furnizare si accesare a informatiilor
c. Dezvoltarea capacitatii de cooperare internationala in combaterea criminalitatii transfrontaliere.
1.1 CONTROLUL FRONTIERELOR
Trecerea frontierelor interne
A. Acquis-ul relevant
Crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere (codul Frontierelor Schengen)
B. Situatia actuala
In prezent, Romania are doar frontiere externe si aplica proceduri uniforme la frontierele externe prin realizarea unor controale sistematice la toate punctele de trecere a frontierei si prin alocarea resurselor necesare pentru realizarea unei supravegheri eficiente la frontiera verde si albastra.
Frontiera Romaniei cu Ungaria si Bulgaria nu este considerata frontiera interna, asa cum este aceasta definita in Titlul I, art. 2- Definitii din Regulamentul (EC) nr. 562/2006. Totusi, in vederea fluidizarii traficului de pasageri, au fost semnate acorduri bilaterale cu Ungaria si Bulgaria, in vederea efectuarii controlului in comun incepand cu data de 01 ianuarie 2007, conform articolului 17 al Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere.
C. Obiective principale
- Pregatirea pentru implementarea procedurilor de control al traficului in vederea asigurarii fluiditatii traficului la viitoarele frontiere interne si eliminarii obstacolelor care restrictioneaza traficul rutier .
D. Masuri
Masuri institutionale
1. Implementarea procedurilor de control al traficului in vederea asigurarii fluiditatii traficului la viitoarea frontiera interna si eliminarii obstacolelor care restrictioneaza traficul rutier .
Masuri administrative/tehnice
1. Intarirea cooperarii intre Politia de Frontiera si Vama, in ceea ce priveste schimbul de date si informatii
2. Trecerea frontierelor externe
A. Acquis-ul relevant
Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere (codul Frontierelor Schengen)
Achizitionarea de stampile comune de intrare si iesire in punctele de frontiera
Amendarea Manualului Comun in vederea includerii de prevederi referitoare la efectuarea de controale la trecerea frontierelor, a caror tinta sa fie minorii insotiti (OJ L 195, 2.6.2004, p.44)
Regulamentul nr. 2007/2004 din data de 26 Octombrie 2004
privind infiintarea unei Agentii Europene pentru Managementul
Cooperarii Operationale
Regulamentul nr. 1931/2006 din data de 20 decembrie 2006 stabilind regulile micului trafic de frontiera la frontierele externe ale Statelor Membre si de amendare a prevederilor Conventiei Schengen
B. Situatia actuala
Incepand cu 01 ianuarie 2007, Romania aplica prevederile Regulamentului (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 (codul Frontierelor Schengen), privind frontierele externe;.
1. Structura organizatorica
Anexa 2 prezinta organigrama I.P.F. si a Politiei de Frontiera Romane.
2. Strategie
Romania
implementeaza politicile comunitare din domeniul managementului integrat
al frontierei de stat, in scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al
frontierelor sale. In acest sens, prin hotararea Guvernului nr.324/2007,
publicata in M. Of. nr. 249 din 13.04.2007, a fost aprobata Strategia nationala de management
integrat al frontierei de stat, pentru perioada 2007-2010 ce reprezinta o continuare a documentului programatic
elaborat pentru perioada de pre-aderare
adoptat prin HG nr. 471/2004.
Prin Strategia nationala de management integrat al frontierei de stat, denumita in continuare Strategia Nationala, se urmareste realizarea unui management comun, coerent si eficace al frontierei de stat a Romaniei, aliniat la cerintele comunitare, care sa asigure cresterea gradului de securitate a cetatenilor, respectand drepturile si libertatile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor si marfurilor la frontiera si indeplinirea, cat mai curand posibil, a conditiilor necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen si accederea in acest spatiu.
Prin continutul sau,se urmareste realizare esalonata, a unui nivel inalt de control la frontiera externa a Uniunii Europene, concomitent cu combaterea statutului Romaniei de tara de origine, tranzit si de destinatie a victimelor traficului de fiinte umane si de lupta impotriva migratiei ilegale.
Strategia nationala stabileste obiective pentru managementul integrat al frontierei din doua perspective:
- perspectiva organizarii activitatilor specifice pe cele 4 filtre/niveluri, conform modelului dezvoltat de Catalogul Schengen "Controlul frontierelor externe, extradarea si readmisia: Cele mai bune practici si recomandari":
a) Activitati desfasurate in terte tari, in special in tarile de origine si tranzit;
b) Cooperarea internationala privind frontiera;
c) Controlul si supravegherea frontierei de stat a Romaniei;
d) Activitati desfasurate in interiorul teritoriului national.
- perspectiva Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF) ca principal instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a Romaniei.
Pentru realizarea obiectivelor Strategiei nationale Romania va adopta o politica unitara si coerenta in domeniul managementului integrat al frontierei, in spiritul politicii Uniunii Europene, ce include urmatoarele componente interdependente:
a) un mecanism comun de coordonare si cooperare operationala;
b) analiza de risc integrata comuna;
c) personal pregatit si echipament inter-operational;
d) corp comun de legislatie;
e) efort comun al tuturor institutiilor.
Documentele de implementare a Strategiei nationale sunt: "Planul de actiune" si "Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei". In baza prevederilor Planului de actiune, autoritatile si institutiile cu atributii la frontiera elaboreaza programe sectoriale proprii. Resursele financiare necesare pentru realizarea actiunilor privind investitiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevazute in "Planul unic multianual de investitii pentru securitatea frontierei".
3. Sistemul integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat - SISF
SISF reprezinta principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a Romaniei.
SISF are in vedere, intr-un concept unitar, toate cele patru filtre complementare, ce reunesc activitatile desfasurate de toate institutiile nationale cu atributii in domeniul managementului integrat al frontierei.
Conform Strategiei nationale, SISF are urmatoarele componente si subsisteme:
a) componenta operativa: subsistemul legislativ; subsistemul resurselor umane; subsistemul procedurilor operationale.
b) componenta tehnica: subsistemul infrastructura; subsistemul supraveghere a frontierei; subsistemul control al trecerii frontierei; subsistemul IT, subsistemul de radio comunicatii mobile, subsistemul comunicatii fixe, subsistemul comunicatii voce si date; subsistemul mobilitate; subsistemul suport logistic integrat.
4. Control si supraveghere
De regula, trecerea frontierei de stat a Romaniei de catre persoane, mijloace de transport, marfuri sau alte bunuri, este posibila doar prin punctele de trecere a frontierei, in timpul orarului stabilit, urmare a unor controale corespunzatoare. Cu exceptia cetatenilor statelor membre UE/EEA + CH, documentele de calatorie ale cetatenilor care trec frontiera sunt stampilate.
O atentie speciala este acordata la controlul trecerii
frontierei de catre minori, indiferent daca sunt insotiti
sau neinsotiti. Articolul 18 din Legea 272/2004 privind
protectia si promovarea drepturilor copilului conditioneaza
trecerea frontierei de existenta acordului si
instiintarii ambilor parinti. Aceste prevederi
transpun in legislatia nationala Decizia Consiliului 2004/466/EC
privind amendarea Manualului Comun in vederea includerii de prevederi
referitoare la efectuarea de controale la trecerea frontierelor, a caror
tinta sa fie minorii neinsotiti si Corrigendum-ul
Trecerea neautorizata a frontierei in afara punctelor de trecere si a orarului stabilit este pedepsita de legislatia romaneasca.
Incepand cu 01 ianuarie 2007, Romania foloseste formatul uniform de stampile, 21.11.94 - Achizitionarea de stampile comune de intrare si iesire in punctele de frontiera.
5. Analiza de risc
Incepand cu 1 decembrie 2004 structuri de evaluare a riscului functioneaza in cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si structurilor sale, pentru implementarea periodica a analizelor de risc si au dotarea necesara.
6. Echipament
Echipamentul achizitionat a fost distribuit in cadrul structurilor operative ale Politiei de Frontiera, potrivit prevederilor capitolului V din Catalogul Schengen ce se refera la modul de dispunere a echipamentelor. De asemenea, au fost respectate principiile de distribuire a echipamentului stabilite prin Catalogul Schengen.
7. Personal
In prezent, supravegherea si controlul la frontiera sunt realizate de personal profesionist al Politiei de Frontiera, pregatit si echipat pentru realizarea controalelor specifice.
In perioada mai 2006 - februarie 2007, prin incadrarea incadrare cu personal al Politiei de Frontiera este de 100% la frontierele externe (frontierele cu Moldova, Ucraina si Marea Neagra).
C. Obiective principale
-Imbunatatirea infrastructurii legate de managementul frontierei (cladiri si facilitati IT si de comunicatii)
- Imbunatatirea echipamentului operativ de supraveghere si control la frontiera
- Managementul si dezvoltarea resurselor umane
D. Masuri
Masuri administrativ/tehnice
1. Monitorizarea si evaluarea permanenta a stadiului actiunilor prevazute in documentele de implementare a Strategiei nationale .
2. Stabilirea si implementarea Sistemului
Integrat de Supraveghere si Control
2.1. Asistenta tehnica pentru implementarea
sistemului Integrat de Supraveghere si Control
(a doua faza, - Program PHARE 2004)
2.2. Implementarea Sistemului Integrat de
supraveghere si control
Program PHARE 2005)
3. Prevederi pentru porturi si aeroporturi
3.1 Aeroporturi
A. Acquis-ul relevant
Codul Frontierelor Schengen ;
Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere (codul Frontierelor Schengen)
Directiva Consiliului 29 aprilie 2004 privind obligatia transportatorilor de a comunica datele despre pasageri .
B. Situatia actuala
Prezentare generala
In prezent, in Romania exista 16 aeroporturi civile. 14 dintre acestea sunt aeroporturi internationale pe care functioneaza puncte permanente de control ale Politiei de Frontiera si birouri
In aeroporturile internationale au fost facute aranjamente pentru separarea fluxurilor de pasageri in functie de cetatenie (UE/EEA+CH si Alte Pasapoarte) inaintea birourilor de control ale Politiei de Frontiera.
Proceduri de control
Procedurile de control sunt conforme prevederilor aplicabile pentru frontierele externe, din cadrul Anexei VI, punctul 2 (Frontierele aeriene) din cadrul Codului Frontierelor Schengen.
Transportatorii aerieni au obligatia de a comunica date despre pasageri, aprobata prin Legea nr.452/2006.
3.2 Porturi maritime si fluviale
A. Acquis-ul relevant
Anexa VI,Codul Frontierelor Schengen;
Anexa VI, punctul 4
(Transportul pe cai navale interne)
B. Situatia actuala
In Romania exista 3 porturi maritime: Constanta, Mangalia si Midia, unde sunt 4 puncte de trecere deschise traficului international: Constanta; Constanta Sud - Agigea; Mangalia si Midia.
Fluviul Dunarea Conform Conventiei privind navigatia pe Dunare (Belgrad, 1948) accesul pasagerilor si a vaselor cargo pe Dunare si in porturi este liber, indiferent de drapelul pe care il arboreaza. Traficul de pasageri este realizat prin nave de croaziera si bacuri. Exista 19 porturi care opereaza permanent in regim de trafic international . In plus, exista 3 puncte intre porturile din Romania si Bulgaria prin care trecerea frontierei se realizeaza cu bacul.
Cooperarea
Pentru imbunatatirea cooperarii intre statele vecine Marii Negre, Politia de Frontiera Romana participa la reuniuni anuale ale sefilor Politiilor de Frontiera si Garzilor de Coasta din aceste tari.
Incepand cu 01 ianuarie 2007 tarile riverane Marii Negre folosesc Sistemului Automat de Schimb de Informatii (AIES) ca principal instrument de a realiza schimbul de informatii.
Fluviul Dunarea
Conform traficului de pasageri prezent si proiectat, doar urmatoarele porturi fluviale sunt prioritare:
Moldova Veche, Orsova, Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Oltenita, Calarasi, Cernavoda si Tulcea. De aceea, aceste porturi vor reprezenta o prioritate in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii si procedurilor necesare pentru controlul la frontierele externe.
Proceduri de control
Procedurile de control
aplicate sunt conforme prevederilor aplicabile pentru frontierele externe, din
cadrul Anexei VI, punctul 3 (Frontierele pe mare) din cadrul Codului
Frontierelor Schengen precum si anexei VII punctul 3 (Marinari). Dupa data aderarii
B. Situatia actuala
Romania doreste sa participe in sistemul de cooperare Schengen cat de curand posibil. Dupa obtinerea calitatii de membru Schengen deplin, Romania va intari cooperarea in probleme de frontiera cu Bulgaria, Ungaria si cu orice stat membru Schengen, in vederea pregatirii pentru cooperarea pe baza Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in functie de restul acquis-ului relevant.
La data de 21 decembrie 2006 fost semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Bulgariei privind controlul in comun al trecerii frontierei. Ungaria
Tratatul cu Ungaria privind regimul frontierei de stat, colaborare si asistenta reciproca in domeniul frontierei a fost semnat in data de 20.10.2005. A intrat in vigoare la data de 06.01.2007.
La data 21 decembrie
Schimbul operativ de informatii cu statele vecine si europene se desfasoara prin intermediul punctele de contact, centrelor si birourilor comune si de contact existente. Anexa 3 prezinta situatia actuala a acestora.
Un flux operativ de informatii este derulat prin ofiterii de legatura ai statelor membre UE/Schengen existenti sau reprezentanti in Romania.
La data de 19.03.2007, Romania avea 29 atasati de afaceri interne numiti in urmatoarele tari: Austria (2), Belgia (3), Bulgaria, Cehia, Franta (2), Germania (2), Grecia, Irlanda, Marea Britanie (2), Italia (2), Moldova, Norvegia, Olanda (2), Polonia, Rusia, Spania, Serbia,Turcia (2), Ucraina, Ungaria.
1.2. VIZE
1. Politica comuna de vize
A. Acquis-ul relevant
Art. 10 al Conventiei de Implementare a Acordului Schengen
Versiunile finale ale Manualului Comun si Instructiunilor Consulare Comune (denumite in continuare ICC), Anexele 1-3 ale ICC (2003/C310/01)
B. Situatia actuala
1.1. Armonizarea listei negative
De la 1 ianuarie 2007 Romania aplica Regulamentul CE nr. 539 / 2001.
Comisia Europeana a comunicat ca Romania nu mai poate modifica Acordurile bilaterale privind introducerea regimului de vize cu Serbia si Muntenegru, intrucat cele cinci state din Balcanii de Vest au inceput negocierile cu UE. Din aceleasi motive, Romania nu mai are in vedere armonizarea deplina a acordurilor de vize cu Ucraina si Federatia Rusa.
In relatia cu Turcia a fost negociat si parafat un protocol1 bilateral. Este in curs procedura interna de aprobare a semnarii respectivului proiect.
1.2. Armonizarea listei pozitive
Romania a adoptat HG nr. 164/2006 (publicata in Monitorul Oficial nr. 160/20.02.2006) prin care a eliminat unilateral regimul de vize obligatoriu pentru urmatoarele state: Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei Darussalam, El Salvador, Guatemala, Honduras, Israel, Statele Unite Mexicane, Nicaragua, Noua Zeelanda, Panama, Paraguay.
Romania a introdus, de la 1 aprilie 2007, regimul de vize pentru Bolivia.
De la data aderarii, 1 ianuarie 2007, Romania aplica Regulamentul CE nr.539 / 2001.
Comisia Europeana a primit din partea Romaniei (in baza mecanismului de reciprocitate) lista statelor de pe lista pozitiva a UE care nu au eliminat regimul de vize pentru cetatenii romani. Sunt in curs de desfasurare demersuri pentru modificarea acordurilor de desfiintare a regimului de vize, in vederea alinierii la acquis-ul UE, in relatia cu Croatia si Singapore. Se urmareste modificarea duratei dreptului de sedere al cetatenilor acestor state pe teritoriul Romaniei, de la 30 la 90 de zile in sase luni de la data primei intrari.
A fost propusa eliminarea facilitatii de exceptare de la regimul obligatoriu de vize pentru urmatoarele categorii de persoane: membrii de familie ai diplomatilor, titularii de pasapoarte obisnuite care sunt functionari acreditati pe langa reprezentantele organizatiilor internationale, membrii echipajelor de cai ferate si a detinerii de vize Schengen si permise de rezidenta emise de statele membre ale UE, Elvetia, Canada, SUA, Japonia.
1.3. Regimul de vize pentru pasapoartele diplomatice si de serviciu
Lista statelor in relatie cu care Romania practica un regim de vize obligatoriu pentru posesorii de pasapoarte diplomatice si de serviciu se gaseste in anexa 4.
1.4. Regimul de vize de tranzit aeroportuar
Statele ai caror cetateni au nevoie de viza pentru tranzitul aeroportuar sunt: Afganistan, Bangladesh, Eritreea, Etiopia, Ghana, India, Irak, Iran, Nigeria, Pakistan, Republica Democrata Congo, Somalia, Sri Lanka.
C. Obiective
- alinierea completa a Politicii Nationale de Vize a Romaniei cu cea a UE
- consolidarea capacitatii administrative a sistemului consular.
- Formatul uniform de vize.
A. Acquis relevant
Art. 10 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen
Regulamentul Consiliului nr. 333/2002/CE din 18 februarie 2002 asupra unui format uniform pentru formulare pe care se aplica viza emisa de statele membre persoanelor detinatoare a unor documente de calatorie nerecunoscute de catre statele membre respective
B. Situatia actuala
Colantul de viza actual, introdus la data de 1 septembrie 2004, contine un numar de 14 elemente de securizare, inclusiv fotografia solicitantului. Romania va demara procedurile legale si administrative pentru introducerea in circulatie a colantului uniform de viza.
Romania participa la dezbaterile si activitatile desfasurate la nivelul UE cu privire la introducerea datelor biometrice in colantele de viza.
Prevederile articolului 10 al OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza problema "Documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul roman". In conformitate cu prevederile de la punctul (5), "din considerente umanitare sau in aplicarea unor acorduri ori intelegeri internationale la care Romania este parte, Guvernul Romaniei poate aproba, prin hotarare, si alte documente pe baza carora se poate permite intrarea pe teritoriul Romaniei."
C. Obiective
- introducerea in circulatie a colantului uniform de viza;
- introducerea in circulatie a colantului Schengen;
- introducerea formatului uniform pe care se aplica viza emisa persoanelor detinatoare a unor documente de calatorie nerecunoscute de catre Romania.
D. Masuri
1. Modificarea legislatiei in vigoare in sensul introducerii formatului de vize valabil pe teritoriul tuturor statelor Schengen.,pana in 01.01.2010
2. Modificarea legislatiei in sensul introducerii formatului uniform pe care se aplica viza emisa persoanelor detinatoare a unor documente de calatorie nerecunoscute de catre Romania pana in 01.01.2010
Masuri administrative
1. Punerea in circulatie a colantului uniform de viza pana in 01.01.2010
2. Punerea in circulatie a colantului Schengen pana in 01.01.2010
3. Introducerea formularului pentru aplicarea vizei in cazul documentelor de calatorie
nerecunoscute pana in 01.01.2010
3. Categorii de vize
A. Acquis relevant
Art. 9-17 si 18 din Conventia de
Implementare a Acordului de
Versiunile finale ale Manualului Comun si
Instructiunilor Consulare Comune, Partea I, punctele 2.1.1-2.1.4 si
Anexa 14
Decizia Comitetului Executiv cu privire la schimbul de statistici referitoare la vizele eliberate (SCH/Com-ex (98) 12).
B. Situatia actuala
Reglementarile in vigoare (OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) prevad tipurile de viza A, B, C si D care corespund prevederilor Instructiunilor Consulare Comune si Manualului Comun.
Legislatia este armonizata in ceea ce priveste perioada pentru care se acorda viza pe termen scurt (90 de zile intr-un semestru, incepand cu prima intrare) si in ceea ce priveste perioada pentru care se acorda viza de tranzit (5 zile maximum de la intrarea pe teritoriul Romaniei).
Reglementarile in vigoare nu contin
conceptul de viza uniforma, care va fi aplicat de Romania dupa
aderarea
C. Obiective
- introducerea conceptului de viza uniforma valabila pe teritoriul tuturor statelor contractante
D. Masuri
Masuri legislative
1. Amendarea legislatiei cu privire la
regimul strainilor in sensul introducerii conceptului de viza
uniforma, care este valabil pe teritoriul Schengen (aplicabil dupa
aderarea
4. Eliberarea vizelor
A. Acquis relevant
Art. 12 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen
Decizia Comitetului Executiv cu privire la compilarea unui Manual al documentelor in care se poate aplica o viza (SCH/Com-ex (99) 14).
Regulamentul Consiliului nr. 415/2003/CE din 27 februarie 2003 privind emiterea vizelor la frontiere pentru marinarii in tranzit
Decizia Consiliului nr. 2004/512/CE din 8 iunie 2004 privind crearea Sistemului de Informare privind Vizele.
B. Situatia actuala
Normele care reglementeaza emiterea vizelor sunt cuprinse in OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Recunoasterea activitatii de emitere a vizelor ca una dintre functiile consulare este facuta de Regulamentul Consular al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 760/1999.
In 2006 au fost transpuse normele referitoare la rubricatia formularelor - instructiuni operative - care se completeaza inainte de eliberarea vizelor. Tot anul trecut, a fost adoptat Regulamentul privind procesarea cererilor de vize.
Sistemul de procesare electronica a vizelor Visa On-line
Sistemul de procesare electronica a vizelor visa on-line asigura legatura dintre oficiile consulare ale Romaniei, Centrul National de Vize si Autoritatea pentru Straini (din cadrul Ministerul Internelor si Reformei Administrative). Sistemul a fost finalizat la 30 iunie 2006, cand toate cele 114 oficii consulare au fost conectate.
Eliberarea vizelor la frontiera, inclusiv regimul aplicat marinarilor in tranzit Normele specifice in vigoare, referitoare la situatiile exceptionale in care este permisa eliberarea vizelor in punctele de frontiera, sunt armonizate cu reglementarile UE in domeniu, prin prevederile OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Conform prevederilor Legii nr. 306/2005 care a amendat OUG nr. 194/2002, Politia de Frontiera poate acorda viza marinarilor straini avand aceeasi cetatenie, care solicita tranzitul in grupuri de 5 pana la 50 de persoane, pentru a se imbarca, reimbarca sau pentru a parasi o nava in scopul repatrierii la incetarea contractului de munca, precum si in cazul schimburilor de echipaje.
Incepand cu data de 1 februarie 2006, in toate punctele de trecere a frontierei au fost livrate colante de viza, in vederea acordarii de vize la frontiera, conform legislatiei in vigoare. Acestea inlocuiesc procedura stampilarii si asigura un control strict si evidenta tuturor intrarilor in care Politia de Frontiera a acordat vize.
Investitiile sunt orientate apoi, gradual, pentru asigurarea conditiilor de discretie fata de solicitantii de vize, eficienta a informarii publicului, comunicare intre oficii.
Dotarea cu echipamente de detectare a falsurilor
Toate oficiile consulare sunt dotate cu echipamente de detectare a documentelor false si falsificate corespunzatoare nivelului de risc scazut.
In
Au fost stabilite un numar de 9 oficii consulare care au fost dotate cu echipamente de detectare corespunzatoare unui risc inalt.
Urmeaza sa se desfasoare o serie de cursuri de instruire in domeniile depistarii documentelor false si utilizarii echipamentelor de detectare a falsurilor, asigurate de firma furnizoare si in cooperare cu Politia de Frontiera Romana.
Sistemul Informatic privind Vizele
Romania a demarat
pregatirile pentru implementarea componentei nationale a Sistemului
Informatic privind Vizele pana la data aderarii
In cadrul Ministerului Afacerilor Externe a fost creata Unitatea VIS. In prezent, personalul Unitatii VIS include experti consulari, IT si in materie de politica de vize. Membrii Unitatii VIS iau parte la reuniunile grupurilor de lucru ale Comisiei Europene in domeniul VIS si a realizat o serie de consultari cu expertii din unele state membre UE, responsabili pe acest proiect.
MAE a elaborat un proiect de asistenta tehnica Phare avand ca obiectiv modernizarea sistemului visa on-line pentru a corespunde cerintelor VIS si a se asigura compatibilitatea cu SIS II.
C. Obiective
- implementarea in totalitate a prevederilor Instructiunilor Consulare Comune
- dotarea si amenajarea sectiilor consulare si a oficiilor consulare ale Romaniei din strainatate in conformitate cu Manualul Schengen pentru recomandari si bune practici.
D. Masuri
Masuri legislative
1. Implementarea deplina a prevederilor Instructiunilor Consulare Comune
Termen: 01.01.2010
2. Modificarea adecvata a legislatiei privind regimul strainilor in Romania in vederea instituirii obligativitatii ca la solicitarea vizei straini sa posede o asigurare medicala care sa acopere orice costuri legate de repatriere din motive medicale, asistenta medicala sau de urgenta si/sau tratament de urgenta in spital (Decizia Consiliului 2004/17/EC).
Termen: 31.12.2008
Masuri administrative
1. Dotarea tuturor consulatelor clasificate de risc inalt cu tipurile de aparatura specifica de detectare a documentelor false si falsificate corespunzatoare diverselor niveluri de risc, in conformitate cu acquisul in materie.
Termen: 31.12.2008
2. Implementarea componentei nationale a Sistemului Informatic privind Vizele (VIS)
Termen: 01.01. 2010
Institutie responsabila: Ministerul Afacerilor Externe
5. Viza cu valabilitate teritoriala limitata
A. Acquis relevant
Art. 10 ; art. 11 ; art. 14; si art. 16 din Conventia de implementare a Acordului Schengen,
Versiunile finale ale Manualului Comun si
Instructiunilor Consulare Comune, Partile IV, V paragraful 3
Decizia Comitetului Executiv cu privire la eliberarea vizelor cu valabilitate teritoriala limitata si schimbul de informatii .
B. Situatia actuala
Toate vizele emise de consulatele Romaniei
pana la aderarea
D. Masuri
1. Introducerea in legislatia romana privind regimul strainilor a notiunii de viza uniforma cu valabilitate teritoriala limitata.
Termen: 31.12.2008
6. Reprezentare
A. Acquis relevant
Versiunile finale ale Manualului Comun si
Instructiunilor Consulare Comune, Partea II, paragrafele 1.2, 2.3
B. Situatia actuala
Aceasta norma nu este aplicabila
Romaniei pana la data aderarii
Romania va adopta, pana la data aderarii
C. Obiective
- implementarea dispozitiilor ICC 2003/C310/01
D. Masuri
1. Modificarea legislatiei privind regimul strainilor in sensul in care Romania sa poata emite vize pentru un stat Schengen si, de asemenea, sa fie introduse prevederi care sa permita unui stat Schengen sa emita vize in numele Romaniei, in conditiile prevazute de acquis.
7. Cooperare, schimb de informatii si statistici
A. Acquis relevant
Decizia Comitetului Executiv cu privire la schimbul de informatii statistice cu privire la eliberarea vizelor (SCH/Com-ex (94) 25),
Versiunile finale ale Manualul Comun si Instructiunile Consulare Comune (2003/C310/01)
B. Situatia actuala
Consulii Romaniei participa la toate reuniunile organizate local de Presedintia Consiliului UE, in cadrul oferit de acquis cu privire la cooperarea consulara la nivel local.
8. Taxele de viza
A. Acquis-ul relevant
Versiunile finale ale Manualului Comun si Instructiunilor Consulare Comune (2003/C310/01)
B. Situatia existenta
Taxele de viza aplicate de oficiile consulare ale Romaniei sunt cuprinse in OG nr. 24/1992 privind stabilirea serviciilor consulare si a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobata cu modificari prin Legea nr. 89/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si nu corespund acquis-ului comunitar
D. Masuri
1. Modificarea OG nr. 24/1992
Termen: 31.07.2008
2. Amendarea acordurilor cu o serie de state de pe lista negativa a UE in care se prevede eliberarea de vize in conditii de gratuitate.
Termen: 31.12.2008
3. Introducerea taxelor de viza conforme cu acquis-ul Schengen.
Termen: 31.07.2008
I.3. MIGRATIA
1. Conditiile de reglementare a miscarii strainilor
A. Acquis-ul relevant:
Art. 20-22 din Conventia de implementare a Acordului Schengen
Regulamentul Parlamentului si Consiliului nr. 562/2006 din 13 martie 2006 privind stabilirea unui Cod de reguli referitoare la circulatia persoanelor (Codul Schengen) - OJ L 105, 13.04.2006, p.1
B. Situatia actuala
Art.20 din Conventia de implementare a Acordului Schengen (libera circulatie fara vize, pentru o perioada de maxim 3 luni in 6 luni de la prima intrare) a fost inclus in prevederile art.6 si art.11 din OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Actiuni Comune privind uniformizarea formatului permiselor de rezidenta (SCH/Com-ex (97)34 rev), au fost incluse in HG nr. 1016/2003 privind stabilirea formei si continutului permiselor de sedere si ale documentelor de calatorie care se elibereaza
strainilor, modificata si completata prin HG nr. 1.030/2004, HG nr. 464/2005 si HG nr. 1.176/2006.
Incepand cu 1 ianuarie 2007 interdictiile de intrare pe teritoriul national pentru cetatenii UE/SEE si pentru membrii de familie ai acestora (indiferent de cetatenie), se dispun potrivit OUG 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, cu modificarile si completarile ulterioare, Implementarea totala a prevederilor art. 25 din Regulamentul nr. 1987/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006, privind stabilirea, operarea si utilizarea Sistemului Informatic Schengen II (SIS II) se va realiza prin modificarea si completarea corespunzatoare a OUG 128/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari.
Sistemul Informatic Integrat privind managementul migratiei, azilului si vizelor, creat pe baza aplicatiilor existente, ce folosesc aceeasi tehnologie software, a fost testat si validat, in prezent implementandu-se. Sistemul National Integrat, care include urmatoarele sisteme
Sistemul informatic pentru managementul strainilor,
Sistemul "VISA ON LINE",
Sistemul informatic al Oficiului National pentru Refugiati.
In prezent, Sistemul informatic pentru managementul strainilor este functional la nivel central (sediul central din Bucuresti al Autoritatii pentru Straini) si la 45 de locatii teritoriale Astfel, in acest moment se poate spune ca extinderea Sistemului informatic pentru managementul strainilor la nivel national s-a finalizat.
Articolul 5 din Codul Frontierelor Schengen a fost implementat in totalitate prin articolul 6 din proiectul de lege pentru modificarea si completarea OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
D. Masuri
1. Modificarea si completarea OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea armonizarii sale cu art.21 din Conventia de implementare a Acordului Schengen.
Termen: 31.12.2009
2. Monitorizarea evolutiei acquis-ului UE/Schengen si promovarea rapida a initiativelor legislative, in vederea asigurarii alinierii permanente la acquis a legislatiei nationale privind regimul strainilor in Romania.
2. Masuri administrativ/tehnice
1. Implementarea totala a Sistemului Informatic Integrat privind managementul migratiei, azilului si vizelor
Termen: 01.01. 2010
2. Realizarea si integrarea in sistemul in sistemul informatic al Autoritatii pentru straini a unei biblioteci virtuale care sa cuprinda specimene ale documentelor de identitate, calatorie si stare civilafolosite de straini pe teritoriul Romaniei, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranta ale acestora.
Termen: 30.04.2008
2. Expulzarea/Returnarea strainilor
A. Acquis-ul relevant
Art. 23- 25 din Conventia de implementare a Acordului Schengen
Regulamentul Parlamentului si Consiliului nr. 562/2006 din 13 martie 2006 privind stabilirea unui Cod de reguli referitoare la circulatia persoanelor (Codul Schengen) - OJ L 105, 13.04.2006, p.1
B. Situatia actuala
Prevederile art.23 din Conventia de implementarea a Acordului Schengen (expulzare/returnare) au fost incluse in art.79-92 din OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Referitor la adoptarea prevederilor SCH/Com-ex (96) Decl. 7 rev. - 27.06.1996 - politica privind transferul si readmisia intre Statele Membre - in baza prevederilor acordurilor de readmisie incheiate de Romania, conform recomandarilor Consiliului Uniunii Europene in domeniul acordului de readmisie, Romania poate sa readmita strainii care au avut resedinta pe teritoriul sau national.
Prin adoptarea OUG 113/2005 de modificare si completare a OUG 194/2002, au fost preluate dispozitiile SCH/Com-ex (98)18 rev. - 23.06.1998 si SCH/Com-ex (97) Decl. 14 rev. - 15.12.1997.
Prevederile Directivei Consiliului (EC) nr. 110/2003 din 25 noiembrie 2003 privind asistenta acordata in cazul tranzitului in scop de returnare pe calea aerului si Directivei Consiliului (EC) nr. 40/2001 privind recunoasterea mutuala a deciziilor de expulzare a cetatenilor statelor terte au fost incluse in art.881, respectiv art. 921 din OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Prevederile acestor doua articole vor fi aplicate de la data integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.
Decizia Consiliului (EC) nr. 191/2004 din 23 februarie 2004 privind stabilirea criteriilor si aranjamentelor practice pentru compensarea dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a aplicarii Directivei Consiliului (EC) nr. 40/2001 privind recunoasterea mutuala a deciziilor de expulzare a cetatenilor statelor terte (art. 24 din Conventia de implementare a Acordului Schengen) a fost transpusa prin Hotararea de Guvern nr. 1.513 din 25 octombrie 2006 pentru stabilirea criteriilor si aranjamentelor practice de compensare a dezechilibrelor financiare rezultate ca urmare a recunoasterii deciziilor de indepartare a strainilor de pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene, publicata in M.O. nr. 905 din 07 noiembrie 2006.
Decizia Consiliului (EC) nr. 573/2004 din 29
aprilie
Articolul 11 din Codul Frontierelor Schengen a fost implementat in totalitate prin modificarile aduse articolului 23 de Legea 56/2007 pentru modificarea si completarea OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
D. Masuri
1. Modificarea OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea introducerii prevederilor referitoare la consultarea partii contractante care a semnalat un strain ca inadmisibil in situatia in care se intentioneaza eliberarea unui permis de sedere acestuia (articolul 25 din Conventia de implementare a Acordului Schengen).
Termen: 31.12.2009
2. Consultarea permanenta cu SM/UE si cu statele de pe lista negativa a UE, in vederea actualizarii acordurilor de readmisie si continuarii procesului de negociere pentru incheierea de noi acorduri
3. Cooperarea, schimbul de informatii si statisticile
B. Situatia actuala
Romania ia parte, cu regularitate, la schimbul de informatii si statistici privind migratia ilegala, prin intermediul CIREFI. Conform prevederilor HG nr. 577/2003 privind structura organizatorica si competentele Autoritatii pentru straini, modificata si completata prin HG nr. 280/2004, Autoritatea pentru straini coopereaza cu institutii similare din strainatate si cu alte institutii internationale cu competente in domeniul migratiei, in baza acordurilor la care Romania este parte.
4. Raspunderea transportatorilor
A. Acquis-ul relevant
Art.26-27 din Conventia de implementare a Acordului Schengen
Directiva Consiliului European 2001/51/EC din 28 iunie 2001 privind completarea prevederilor art.26 din Conventia de implementare a Acordului Schengen.
Directiva Consiliului 2002/90/EC din 28 noiembrie 2002 privind definirea modalitatilor de facilitare a intrarii, tranzitului si sederii neautorizate
C. Situatia actuala
Art.7 din OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare include prevederile art.26 din Conventia de implementare a Acordului Schengen (raspunderea transportatorului) si prevederile Directivei 2001/51/EC a Consiliului European din 28 iunie 2001 privind completarea prevederilor art.26 din Conventia de implementare a Acordului Schengen.
Prevederile art.27 din Conventia de implementare a Acordului Schengen (cu privire la sanctionarea persoanelor implicate in asistarea imigrantilor ilegali) au fost incluse in legislatia nationala la art.32 para. 2 litera c) din OUG nr.194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si art.71 din OUG nr.105/2001 privind regimul frontierei de stat a Romaniei, aprobata cu modificari si completari prin Legea 243/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
B.Situatia actuala
Prin OG nr. 5/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, a fost realizat cadrul legislativ pentru implementarea Regulamentului Consiliului nr. 2252/2004 referitor la standardele privind caracteristicile de securitate si biometrie in pasapoartele si documentele de calatorie eliberate de catre Statele Membre (OJL 385/29.12.2004).
La inceputul anului 2007 au fost
initiate procedurile pentru desfasurarea unei noi licitatii
internationale pentru desemnarea producatorului pasaportului
electronic romanesc, conform Documentatiei de Atribuire, anuntul de
intentie fiind transmis
In sedinta Guvernului din 24
ianuarie
In urma hotararii luate in sedinta Guvernului Romaniei din 25.04.2007, punerea lor in circulatie se va realiza incepand cu 1 ianuarie 2008.
In art. I alin.(1) este prevazuta completarea Legii nr.248/2005, prin introducerea unui nou articol, art. 6.1.: "cartea de identitate valabila constituie document de calatorie pe baza caruia cetatenii romani pot calatori in statele membre ale Uniunii Europene".
Masuri administrative
1. Implementarea unui proiect pilot al sistemului pentru emiterea si gestionarea noilor pasapoarte cu date biometrice
Termen: 31.12. 2007
2. Extinderea sistemului pentru emiterea si gestionarea pasapoartelor cu date biometrice, pentru intreaga tara
Termen: 31.12.2007
3. Realizarea suportului tehnic pentru producerea, eliberarea si utilizarea cartii electronice de identitate
Termen: 01.01.2009
AZILUL
A. Acquis-ul relevant
Articolele 28 - 38 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen
B. Situatia actuala
In Romania, cadrul
legislativ actual in domeniul azilului si noua Lege nr. 122/2006 privind azilul din Romania, sunt in deplina
concordanta cu Conventia de
In ceea ce priveste cooperarea cu organizatiile internationale in art.17 alin.(1) lit. d din Legea nr.122/2006 privind azilul in Romania se mentioneaza faptul ca pe durata procedurii de azil, strainul care solicita acordarea unei forme de protectie are dreptul de a contacta si a fi asistat de un functionar al Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) in orice faza a procedurii de azil.
In acest sens, Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania prevede o serie de masuri de natura procedurala si privind cooperarea inter-institutionala, avand drept scop implementarea facila a legislatiei comunitare obligatorii (art. 115-129), care corespund intru-totul si prevederilor art. 28-38 din Conventia de implementare a Acordului Schengen.
Actele normative mentionate mai sus transpun prevederile art. 28-38 ale Conventiei de implementare a Acordului Schengen.
Au fost realizate
conditiile tehnice necesare functionarii sistemului de
amprentare EURODAC, fiind realizata legatura cu baza de date
centrala de
De asemenea, sistemul
DubliNET este functional, toate testele de comunicatie cu celelalte
state membre fiind efectuate pana la data aderarii
D. Masuri
Masuri administrative/tehnice
1. Introducerea datelor biometrice in documentele de calatorie eliberate beneficiarilor unei forme de protectie
Termen: 01.01. 2008
2. Finalizarea modulelor de aplicatie ale Oficiului National pentru Refugiati
Termen: 31.12.2007
VIZIUNEA SISTEMICA ASUPRA COOPERARII POLITIENESTI, COOPERARII JUDICIARE SI LUPTEI IMPOTRIVA DROGURILOR IN TARILE DIN SPATIUL SCHENGEN
COOPERARE POLITIENEASCA
A. Acquis-ul relevant
Articolele 39 - 46 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen
SCH/Com-ex (98)52 - 16.12.1998 - Manual de cooperare politieneasca transfrontaliera
Decizia Consiliului nr. 2003/170/JHA din 27 februarie 2003 referitoare la folosirea comuna a ofiterilor de legatura numiti in strainatate de institutiile de aplicare a legii din statele membre (cu exceptia art.8) (OJ L 67, 12.3.2003, p.27)
Decizia Consiliului nr. 2003/725/JHA din 2 octombrie 2003 privind amendarea prevederilor `art. 40 (1) si (7) din Conventia de Implementare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune (OJ L 260, 11.10.2003, p.37)
Regulamentul Consiliului (EC) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004 privind crearea unei retele de ofiteri de legatura pe probleme de imigratie (OJ L 64, 2.3.2004, p.1)
Decizia Cadru a Consiliului 2006/960/JHA din 18 decembrie 2006 de simplificare a schimbului de date si informatii dintre autoritatile de aplicare a legii din statele membre ale UE (OJ L 386,29.12.2006)
In luna decembrie 2006 Guvernul Romaniei a adoptat OUG 103/2006, privind unele masuri de facilitare a cooperarii politienesti internationale publicata in M.O. nr. 1019 din 21.12.2006.
Acest act normativ cuprinde prevederi referitoare la organizarea si atributiile Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala, unele proceduri de lucru privind schimbul de informatii prin intermediul cererii de asistenta (continutul cererii de asistenta, modalitatea transmiterii acestora), cooperarea prin intermediul atasatilor de afaceri interne si a ofiterilor de legatura, urmarirea transfrontaliera, precum si unele dispozitii speciale privind cooperarea cu statele membre UE
Prevederile relevante ale acquis-ului Schengen (Manualul Comun Schengen, Manualul de Cooperare Politieneasca, Manualul SIRENE, Cataloagele de recomandari si bune practici) reprezinta documente de referinta avute in vedere in procesul de armonizare legislativa in domeniul cooperarii politienesti.
B. Situatia actuala: Structura cooperarii interne
1. Structuri politienesti cu competente in domeniul cooperarii Schengen
- Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala (CCPI) (structura centrala) CCPI este structura nationala centrala de cooperare politieneasca, specializata in schimbul de
informatii operative in domeniul combaterii criminalitatii transfrontaliere, aflat in subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, in componenta Departamentului Ordine si Siguranta Publica.
Principalele competente ale structurii centrale
Reprezinta unicul punct de contact la nivel national, in domeniul cooperarii politienesti;
Primeste, prelucreaza si trimite date si informatii de interes politienesc, care sunt furnizate atat de structurile nationale, cat si de autoritatile de politie straine, prin intermediul atasatilor de afaceri interne si ofiterilor de legatura romani si straini;
Sprijina celelalte agentii de aplicare a legii din Romania in prevenirea si combaterea
infractionalitatii transfrontaliere;
Organigrama CCPI este prezentata in anexa 5.
- Politia Romana
Politia Romana este institutia specializata a statului care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile Legii nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane,cu modificarile si completarile ulterioare si Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare.
Structura organizatorica functioneaza pe trei paliere principale, respectiv:
- Siguranta publica
- Investigarea criminalitatii
- Combaterea criminalitatii organizate.
- Politia de Frontiera Romana
atributii:
- supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat a Romaniei;
- prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere;
- respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor;
- respectarea ordinii si linistii publice, apararea intereselor statului in zona de competenta, in conditiile legii.
2. Componenta CCPI
2.1. Dispeceratul Centrului, functional 24/7 zile, face parte din Serviciul Dispecerat, Documente Clasificate si Secretariat si este compus din 10 persoane care asigura primirea cererilor de asistenta pentru toate canalele de cooperare (INTEROL, EUROPOL, SECI, atasati de afaceri interne si ofiterii de legatura, autoritatile nationale).
Acesta a fost infiintat in anul 2005,pentru a veni in intampinarea cererilor de asistenta din ce in ce mai numeroase, atat la nivel national, cat si internationale in domeniul cooperarii politienesti.
Principalele competente ale dispeceratului comun constau in:
primeste / transmite cereri de asistenta, in regim permanent, 24 de ore zilnic, 7 zile pe saptamana, care privesc toate atributiile si competentele C.C.P.I., pentru toate canalele de cooperare iar in cazul unor solicitari urgente efectueaza verificari in bazele de date sau la unitatile teritoriale si comunica raspunsul, cu aprobarea prealabila a superiorilor;
asigura primirea si inregistrarea tuturor informatiilor transmise de la unitatile centrale si teritoriale;
asigura telefonic legatura cu persoanele solicitate pentru solutionarea problemelor de interes operativ;
primeste, inregistreaza si transmite cererile de asistenta internationala adresate atasatilor de afaceri interne si ofiterilor de legatura ai M.I.R.A. acreditati in alte state sau organizatii internationale de catre autoritatile romane;
asigura mentinerea legaturii permanente cu statiile Secretariatului General al O.I.P.C. -INTERPOL si ale Birourilor Centrale Nationale din tarile membre ale organizatiei, precum si cu celelalte organisme de cooperare politieneasca operative.
2.2. Serviciul SIRENE a fost creat in august 2004 si, in prezent, are in componenta 7+1 ofiteri.
Criteriile de selectionare a personalului SIRENE includ:
cunoasterea limbilor de circulatie in Uniunea Europeana;
aptitudini si cunostinte de drept;
experienta in cooperare politieneasca internationala.
Dezvoltarea acestui birou va continua in conformitate cu planul de dezvoltare aferent acestuia (v. Cap.Sistemul Informatic Schengen).
Schema organizationala a viitorului Birou SIRENE care va cuprinde si componenta de cooperare politieneasca Schengen prevede detasarea unor reprezentanti ai agentiilor de aplicare a legii din Romania - politie, politie de frontiera, vama, justitie.
2.3. Biroul National INTERPOL (BNI) reprezinta structura care asigura cooperarea politieneasca internationala prin schimbul de date si informatii realizat intre autoritatile romane de aplicare a legii si birourile centrale nationale similare din tarile membre ale Organizatiei Internationale de Politie Criminala - Interpol, precum si cu Secretariatul General al Organizatiei
2.4. Serviciul Operational reprezinta structura care asigura schimbul de date si informatii operative intre Romania si Centrul Regional al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei (Centrul SECI) pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere si intre autoritatile de aplicare a legii romane si straine prin intermediul atasatilor de afaceri interne si a ofiterilor de legatura romani precum si al atasatilor de afaceri interne si ofiterilor straini de legatura
2.5. Unitatea Nationala Europol reprezinta structura de legatura intre Oficiul European de Politie - Europol si autoritatile nationale romane competente in aplicarea legii care vizeaza infractiunile savarsite pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene si a celor cu care au fost incheiate acorduri de cooperare
Modalitatea de cooperare intre CCPI si celelalte structuri de aplicare a legii din Romania este prezentata in anexa 6.
3. Relatiile internationale
Domeniile vizate:
. cooperarea cu tarile vecine
. cooperarea cu Statele Membre UE
. cooperarea cu Europol
. cooperarea prin Interpol
3.1. Relatiile cu tarile vecine
. cooperarea operationala se realizeaza prin schimbul de date si informatii operative
. intre autoritatile de aplicare a legi din Romania si cele similare din statele vecine prin
intermediul atasatilor de afaceri interne si ofiterilor de legatura (Ungaria, Bulgaria, Republica
Moldova, Ucraina)
. cooperarea prin SECI se realizeaza prin intermediul
ofiterilor de legatura ai politiei si vamii
romani
infractionalitatii transfrontaliere
3.2. Relatiile cu Statele Membre UE:
. cooperarea operationala se realizeaza prin schimbul de date si informatii operative intre
autoritatile de aplicare a legi din Romania si cele similare din Statele Membre UE prin
intermediul atasatilor de afaceri interne si ofiterilor de legatura (Franta, Germania, Grecia, Spania, Italia, Olanda, Polonia, Austria, Republica Ceha, Marea Britanie, Portugalia, Turcia si Belgia)
. programe de twinning
- la nivelul CCPI au fost derulate doua programe de twinning pe componentele SIS/SIRENE (finalizat in 2005) si Europol (finalizat in 2005).
In anul
Proiectul se imparte pe trei componente, componenta 1 - armonizare legislativa, componenta 2 - Biroul SIRENE si componenta 3 - cooperare politieneasca transfrontaliera in Spatiul Schengen.
Proiectul va demarat cel mai devreme in luna iulie a.c.
- la nivelul IGPR se deruleaza urmatoarele proiecte de twinning
Phare 2004
Intarirea Cooperarii Politienesti - RO 2004/IB/JH-04 - tari partenere: Spania si Franta
Lupta impotriva crimei organizate - RO 04 IB JH 09 - tari partenere: Spania si Franta
Phare 2006
Adoptarea Conceptului de led policing in domeniul crimei organizate. Tara partener aleasa a fost Germania.
3.3. Europol - cooperarea cu Europol se realizeaza prin intermediul PNF
A fost infiintata Unitatea Nationala EUROPOL (UNE) in anul 2003 si s-a consolidat ulterior prin implementarea programului de twinning Phare 2003/IB/JHA/006, in cooperare cu Olanda si Austria, devenind operationala in anul 2004.
UNE
Romania este alcatuita dintr-un numar 7+1+3 (detasati
de
Reprezinta punctul national de contact intre autoritatile de aplicare a legii din Romania si Europol, respectiv structurile similare din Statele Membre.
In prezent se efectueaza un schimb de informatii in baza acordului de cooperare, intrat in vigoare in anul 2003, Conventia EUROPOL a fost ratificata, urmand a-si produce efectele cel mai probabil incepand cu data de 01.05.2007.
Schimbul de informatii se realizeaza
prin intermediul unui ofiter de legatura roman, detasat la sediul EUROPOL de
A fost finalizat Proiectul de extindere Europol.
Ofiteri din cadru Unitatii
Nationale Europol asigura participarea la reuniunile Management Board
ale Europol si
Proiectul de extindere a Europol II, demarat in a doua jumatate a anului 2005, reprezinta demersurile conjugate ale Oficiului European de Politie (Europol) si ale Romaniei, pentru familiarizarea cu si adoptarea de catre tara noastra, a celor mai bune practici in domeniul cooperarii in combaterea formelor grave ale criminalitatii organizate si terorism.
3.4. Relatiile prin Interpol
Biroul National INTERPOL (B.N.I.) asigura schimbul de informatii cu caracter politienesc referitoare la activitatea infractorilor, date necesare identificarii acestora si probarii infractiunilor savarsite, precum si activitatile legate de extradare - arestarea provizorie in caz de urgenta, predarea/preluarea extradatului, procedura de solicitare a extradarii de catre Romania, difuzarea cererii de arestare provizorie pe canalele INTERPOL, predarea/preluarea condamnatilor.
Aceste activitati se realizeaza prin cele trei servicii specializate, respectiv serviciul Urmarire Internationala si Extradari, serviciul Documentare Operativa, serviciul Identificare Judiciara.
4. Cooperarea operativa
4.1. Asistenta reciproca (Articolul 39 CAAS)
Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, parte integranta a Departamentului de Ordine si Siguranta Publica reprezinta platforma nationala de cooperare politieneasca, entitate unica specializata n schimbul de informatii operative in domeniul combaterii criminalitatii transfrontaliere. Infiintarea acestei structuri raspunde cerintelor prevazute de art. 39, alin.3 din Conventia de Aplicare a Acordului Schengen, modificat prin Decizia Cadru a Consiliului 2006/960/JHA din 18 decembrie 2006 de simplificare a schimbului de date si informatii dintre autoritatile de aplicare a legii din statele membre ale UE, precum si recomandarilor si celor mai bune practici prevazute in Catalogul Schengen privind cooperarea politieneasca.
CCPI asigura legaturile operative
dintre autoritatile competente romane si atasatii de
afaceri interne si ofiterii de legatura ai Ministerul
Internelor si Reformei Administrative acreditati in alte state sau la
organizatii/organisme internationale, dintre atasatii de
afaceri interne si ofiterii de legatura straini
acreditati
Platforma infiintata reuneste, pe de-o parte, Punctul National Focal format din Serviciul Operational (care asigura schimbul operational de informatii cu Centrul Regional SECI, intre autoritatile de aplicare a legii romane si straine, prin intermediul atasatilor de afaceri interne si ofiterilor de legatura romani si straini), Unitatea Nationala Europol, viitorul Birou SIRENE si, pe de alta parte, Biroul National Interpol.
OUG 103/2006, privind unele masuri de facilitare a cooperarii politienesti internationale cuprinde prevederi referitoare la proceduri de lucru privind schimbul de informatii prin intermediul cererii de asistenta politieneasca (continutul cererii de asistenta, modalitatea transmiterii acestora), cooperarea prin intermediul atasatilor de afaceri interne si a ofiterilor de legatura, precum si unele dispozitii speciale privind cooperarea cu statele membre UE.
4.2. Operatiunile transfrontaliere (Articolele 40 si 41 CAAS)
Articolele 40 si 41 din CAAS nu sunt obligatorii nici aplicabile pentru Romania in acest moment.
Romania va putea aplica prevederile Conventiei Schengen privind supravegherea si urmarirea transfrontaliera pana la dobandirea calitatii de membru deplin Schengen. Se acorda o atentie speciala identificarii si analizarii solutiilor existente in domeniul supravegherii si urmaririi transfrontaliere care sunt aplicate cu succes, de exemplu, intre Franta si Germania sau Olanda si Germania.
De asemenea, acordurile de cooperare bilaterala semnate de Romania cu Ungaria si Bulgaria vor fi renegociate, astfel incat sa devina compatibile cu prevederile articolelor relevante din Acordul Schengen si posibil, sa-si extinda aria de aplicabilitate pentru a fi in concordanta cu Conventia Schengen.
Legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala cu modificarile si completarile aduse prin legea nr. 224/2006 cuprinde prevederi referitoare la supravegherea transfrontaliera.
4.3. Prevederi aditionale privind cooperarea transfrontaliera - (Articolul 44)
In ceea ce priveste art. 44, trebuie mentionat faptul ca, incepand cu anul 2002, au fost facute eforturi pentru identificarea unor solutii tehnice viabile care sa vina in sprijinul cooperarii transfrontaliere intre autoritatile romane cu competente la frontiera si autoritatile similare din Bulgaria. In acest context, partea romana a pus la dispozitie si e gata sa faca operational echipamentul si accesoriile care vor asigura legaturile de comunicatii fixe date si voce intre punctul de trecere a frontierei Giurgiu si partea
bulgara, Ruse. Solutii similare pot fi disponibile si pentru ca alte canale de comunicare sa fie selectate impreuna de autoritatile competente din Romania si Bulgaria, in conformitate cu necesitatile prezente ale procesului de cooperare transfrontaliera. Masuri similare au fost initiate in 2002 in relatia cu Ungaria, dar au fost inregistrate rezultate mai slabe.
Prin implementarea si dezvoltarea sistemului centrelor si punctelor comune (Bors - Artand/Ungaria, Giurgiu - Ruse/Bulgaria), Romania intentioneaza sa solutioneze problemele legate de facilitarea relatiilor de cooperare transfrontaliera in domeniul frontierei. (art. 44 din Conventia Schengen).
4.4. Articolul 45 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen (obligatia de completare a formularelor de aplicatie la centrele de cazare) a fost introdus in legislatia nationala privind regimul refugiatilor (art. 12 paragraf (2) din OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare).
4.5. Schimbul de informatii (Articolul
Acordurile de cooperare in vigoare, prevad posibilitatea informatiilor spontane in caz de pericol iminent. Reglementarile in vigoare prevad proceduri de lucru ce permit contacte directe in caz de urgenta, cu obligatia de a informa autoritatea centrala, fie concomitent, fie cat mai curand posibil.
4.6. Ofiterii de Legatura
Principalele atributii ale acestora sunt armonizate cu prevederile art. 7, 47 si 125 din Conventia Schengen (ofera consultanta, faciliteaza si asista activitatile comune si schimbul de informatii legate de cooperarea internationala in domeniul aplicarii legii). Spre deosebire de atasatii de afaceri interne, mandatul ofiterilor de legatura este mai scurt din punctul de vedere al duratei numirii, al ariei geografice si a domeniilor de cooperare cu autoritatile din statul de acreditare.
Acestia au si atributii legate de migratia ilegala, facand astfel parte din reteaua de ofiteri de legatura pe probleme de imigratie, conform Regulamentul Consiliului (EC) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004. De asemenea, conform atributiilor, acestia raspund solicitarilor institutiilor de aplicare a legii din Statele Membre, aplicandu-se astfel prevederile Deciziei Consiliului nr. 2003/170/JHA din 27 februarie 2003.
Atributiile, drepturile, privilegiile si imunitatile politistilor implicati in operatiunile transfrontaliere prevazute in art. 42 si 43 din Conventia Schengen vor fi armonizate cu Manualul privind cooperarea politieneasca transfrontaliera, prevederile Conventiei Schengen si cele mai bune practici ale statelor Schengen, in baza principiului reciprocitatii.
La data de 19.03.2007, Romania avea 29 atasati de afaceri interne numiti in urmatoarele tari: Austria (2), Belgia (3), Bulgaria, Cehia, Franta (2), Germania (2), Grecia, Irlanda, Marea Britanie (2), Italia (2), Moldova, Norvegia, Olanda (2), Polonia, Rusia, Spania, Serbia,Turcia (2), Ucraina, Ungaria.
Acestia au si atributii legate de migratia ilegala, facand astfel parte din reteaua de ofiteri de legatura pe probleme de imigratie, conform Regulamentul Consiliului (EC) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004. De asemenea, conform atributiilor, acestia raspund solicitarilor institutiilor de aplicare a legii din Statele Membre, aplicandu-se astfel prevederile Deciziei Consiliului nr. 2003/170/JHA din 27 februarie 2003.
C. Masuri
Masuri legislative
1.Elaborarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr.103/2006 privind unele masuri de facilitare a cooperarii politienesti internationale, pe componenta de cooperare politieneasca, in context Schengen
Termen: 31.12. 2008
1. Infiintarea si dezvoltarea componentei de cooperare politieneasca internationala, in contextul CAAS (art. 39-46), in cadrul Biroului SIRENE din Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala
1.1. Identificarea si alocarea posturilor necesare infiintarii compartimentului de cooperare politieneasca internationala in contextul Schengen, precum si alocarea resurselor financiare aferente.
Termen: 31.09.2008
1.2. Identificarea si recrutarea personalului dedicat a-si desfasura activitatea in cadrul componentei de cooperare politieneasca internationala, in contextul CAAS (art. 39-46).
Termen: 31.03.2009
1.3. Stabilirea unor module de formare a personalului in ceea ce priveste cooperarea politieneasca internationala in contextul CAAS
Termen: 31.06.2009
COOPERARE JUDICIARA
1. Cooperare judiciara in materie penala
B. Situatia actuala
1. Acquis-ul Schengen
In ceea ce priveste
dispozitiile privind mandatul
european de arestare, acestea au intrat in vigoare pentru Romania la data
de 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei
Legea nr. 224/2006 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 534 din 21 iunie 2006 si a intrat in vigoare la data de 24 iunie 2006.
Astfel, Titlul II "Extradarea" din Legea nr. 302/2004 a fost completat, fiind introdus un nou capitol, Capitolul III1 intitulat "Dispozitii pentru punerea in aplicare a unor instrumente juridice in materie de extradare adoptate la nivelul UE", prin care au fost introduse dispozitii pentru punerea in aplicare a Conventiei privind simplificarea procedurii de extradare intre Statele Membre ale UE, adoptata la 10 martie 1995, Conventiei privind extradarea intre Statele Membre UE, adoptata la 27 septembrie 1996, precum si a dispozitiilor privind extradarea din Conventia din 19 iunie 1990 de punere in aplicarea a Acordului Shengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune - art. 62, art. 64 si art. 63 (denumita in continuare Conventia din 19 iunie 1990 de aplicare a Acordului Shengen). Aceste dispozitii se vor aplica in relatia cu acele State Membre UE care au formulat declaratii in sensul neaplicarii
Dispozitiile din Conventia din 19 iunie 1990 de aplicare a Acordului Shengen privind extradarea (art.66) si executarea hotararilor penale (art. 68 si art. 69), ca de altfel si cele ale Deciziei Cadru a Consiliului nr. 584/JAI/2002 din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre Statele Membre ale UE au fost transpuse inca din anul 2004, prin Legea nr. 302/2004.
2. Consolidarea Retelei Judiciare Romane in materie penala
Prin Ordinul ministrului justitiei nr. 948/C/31.03.2004 a fost creata Reteaua Judiciara Romana in materie penala
In cadrul proiectului
PHARE "Consolidarea cadrului institutional si legislativ in domeniul
cooperarii judiciare internationale" ce are ca parteneri Romania
si Austria in perioada, 19 - 23 februarie
3. Crearea cadrului juridic pentru realizarea colaborarii cu Eurojust
Legea nr. 58/2006 pentru ratificarea
Acordului privind cooperarea intre Romania si Eurojust, semnat
In aplicarea dispozitiilor art. 5 din
Acordul privind cooperarea intre Romania si Eurojust, prin Decretul nr.
1045 din 17 august 2006, publicat in Monitorul Oficial nr. 716 din 21 august
2006, incepand cu data de 18 septembrie 2006, doamna Elena Dinu, procuror-sef al Biroului de asistenta
juridica internationala, Directia de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din
cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, a fost numita in functia de magistrat de legatura
De la data aderarii, Acordul privind cooperarea intre Romania si Eurojust si-a incetat efectele, in relatia dintre Romania si Eurojust fiind aplicabila Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust in scopul consolidarii luptei impotriva formelor grave de criminalitate (2002/187/JAI). In aplicarea acestei decizii, prin Decretul nr. 1443 din 28 decembrie 2006, doamna Elena Dinu a fost numita membru national in Colegiul Eurojust.
4. Actualizarea Ghidurilor electronice de cooperare judiciara internationala
Ghidul a fost actualizat cu extrase din legislatia comunitara aplicabila in domeniul cooperarii judiciare in materie penala si, totodata, completat cu un indrumar de facilitare a aplicarii de catre judecatorii si procurorii romani a principalelorinstrumente juridice comunitare
5. Dotarea cu echipament modern, computerizare a 15 Curti de Apel conform Strategiei
6. Achizitionarea aparaturii necesare pentru Curtea de Apel Bucuresti, precum si dotarea celorlalte curti de apel.
In prezent, proiectul se afla in faza de ofertare in vederea stabilirii prin licitatie a contractantului. In acest sens, in data de 30.12.2006 a fost publicat anuntul de licitatie, ulterior fiind retransmis Oficiului de Plati si Contractare Phare caietul de sarcini pentru aprobare.
3. Extradare
A. Acquis-ul relevant
Art. 59- 66 ale Conventiei de Implementare a Acordului Schengen
B. Situatia actuala
Romania a ratificat Conventia Europeana privind extradarea si cele doua Protocoale Aditionale prin Legea nr. 80/1997.
Legea nr. 302/2004 este
armonizata cu acquis-ul comunitar in materie. In ceea ce priveste
dispozitiile privind mandatul european de arestare, acestea au intrat in
vigoare pentru Romania la data de 1 ianuarie 2007, data aderarii Romaniei
Prin Legea nr. 224/2006 de modificare si completare a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, prevederile legii romane aplicabile in acest domeniu au fost completate cu dispozitii de punere in aplicare a unor instrumente juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene. Legea nr. 224/2006 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 534 din 21 iunie 2006 si a intrat in vigoare la data de 24 iunie 2006.
4. Transferul persoanelor condamnate.
A. Acquis-ul relevant
Art. 67- 69 ale Conventiei de Implementare a Acordului Schengen
Conventia Europeana privind transferul persoanelor condamnate
Protocolul Aditional al Conventiei Europene privind transferul persoanelor condamnate
B. Situatie actuala
Legea nr. 296/2001 privind extradarea, Legea nr. 704/2001 privind asistenta judiciara in materie penala si Legea nr. 756/2001 asupra transferarii persoanelor condamnate au fost abrogate prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, act normativ complex care reglementeaza toate aceste forme de cooperare.
Legea nr. 302/2004 cuprinde in Titlul VI - Transferarea persoanelor condamnate - dispozitii care faciliteaza aplicarea Conventiei europene si a Protocolului aditional privind transferul persoanelor condamnate, precum si dispozitii privind aplicarea dispozitiilor art. 68 - art. 69 din CAAS.
Seminariile de pregatire a judecatorilor si procurorilor care au fost organizate in cadrul programului de cooperare dintre Ministerul Justitiei si EIPA au asigurat prin tematica si cazuistica abordata o informare si pregatire corespunzatoare a acestora.
Sub aspectul transferarii persoanelor condamnate sau al recunoasterii si executarii hotararilor penale romane sau straine, aplicarea dispozitiilor instrumentelor in materie a fost efectuata cu succes, nefiind intampinate dificultati in practica.
LUPTA IMPOTRIVA DROGURILOR
A. Acquis-ul relevant
Articolele 70-73 si 75-76 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen
SCH/Com-ex (93)9 - 14.12.1993 - Confirmarea declaratiei ministrilor si secretarilor de stat impotriva drogurilor si substantelor psihotrope
Decizia Comitetului Executiv Schengen (93) 14 - 14.12.93 - Imbunatatirea cooperarii practice dintre autoritatile judecatoresti in scopul combaterii traficului de droguri
SCH/Com-ex (94)28 Rev. - 22.12.1994 - Permis emis in baza art.75 privind transportul drogurilor si/sau al substantelor psihotrope
Decizia Comitetului Executiv Schengen (99) 25 - 22.03.99 - Principii generale privind plata informatorilor si a persoanelor infiltrate
SCH/Com-ex (99)1 Rev. 2 - 28.04.1999 - Situatia actuala in domeniul drogurilor
Decizia Comitetului Executiv Schengen (99) 8 revizuit 2 - 28.04.99 - Mijloacele de plata a informatorilor
B. Situatia actuala
Romania a aderat
Legislatia in vigoare permite folosirea, de catre autoritatile romane, a unor instrumente precum livrarile supravegheate.
Art. 71 si 73 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen sunt transpuse in legislatia nationala prin Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin HG nr. 860/2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.143/2000, Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, care intra in vigoare la 01.06.2006.
La 21 decembrie
- Regulamentul (CE) nr. 273/2004 privind precursorii de droguri
- Regulamentul (CE) nr. 111/2005 pentru supravegherea comertului cu precursori intre Comunitate si statele terte
Conform OUG nr. 121/2006, punctul de contact al operatorilor cu autoritatile se realizeaza prin Agentia Nationala Antidrog, care functioneaza ca ghiseu unic privind precursorii.
Cadrul institutional
In conformitate cu HG nr. 1489/2002, Agentia Nationala Antidrog este institutia din cadrul MIRA care stabileste conceptia de ansamblu si asigura coordonarea unitara, pe baza unei strategii nationale, a luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, desfasurata de catre autoritatile competente, de alte institutii ale statului si de organizatii neguvernamentale, centralizeaza si monitorizeaza rezultatele cooperarii dintre institutiile abilitate romane si institutiile si organizatiile straine cu atributii in acest domeniu.
Totodata, prin H.G.
nr. 1873 din 21 decembrie
Cele doua laboratoare teritoriale de
analiza a drogurilor de
Prin HG nr. 73/2005 a fost aprobata Strategia nationala antidrog pentru perioada 2005-2012. Elaborata in concordanta cu orientarile Strategiei europene antidrog pe perioada 2005-2012, Strategia nationala antidrog cuprinde cinci directii de actiune : reducerea cererii, reducerea ofertei, informare-evaluare, cooperarea internationala si coordonarea interinstitutionala.
La inceputul anului 2007 Agentia Nationala Antidrog a realizat cea de-a doua evaluare anuala privind implementarea SNA, respectiv raportul de evaluare pe anul 2006, care urmeaza sa fie transmis tuturor institutiilor implicate in reducerea cererii si ofertei de droguri, precum si organismelor internationale, conform obligatiilor asumate de Romania.
De asemenea, si in cursul anului 2006, ANA a asigurat informarea trimestriala a Guvernului Romaniei asupra evolutiei fenomenului drogurilor si a masurilor intreprinse de institutiile implicate in reducerea cererii si a ofertei de droguri, cat si a celor impuse pentru prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.
Cooperare internationala
In anul 2006 Romania a
participat, ca observator, la cele doua reuniuni ale Consiliului Director
Centrului European pentru Monitorizarea Drogurilor si a Dependentei
de Droguri de
De asemenea, tara noastra a fost reprezentata la toate reuniunile Grupului orizontal pe droguri al Uniunii Europene (in anul 2006 ca observator), iar de la 1 ianuarie 2007 ca stat membru.
D. Masuri
1. Adoptarea masurilor necesare pentru a
permite participarea expertilor romani
Termen: 01.01. 2010
Masuri institutionale
1. Infiintarea unui Registru Central de Investigatii si Cercetare in domeniul drogurilor si al infractiunilor conexe, in care vor fi incluse toate operatiunile derulate de orice institutie cu atributii de aplicare a legii (Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Autoritatea Nationala a Vamilor) si care sa permita evidentierea operatiunilor aflate in derulare astfel incat sa se stabileasca corect prioritatile si sa se asigure coerenta si eficienta in aplicarea legii
Termen: 31.12.2007
2. Intarirea cooperarii inter-institutionale intre institutiile implicate in implementarea Strategiei Nationale Antidrog
Termen: 31.12.2007
Masuri tehnico-administrative
1. Modernizarea si / sau relocarea echipamentului operativ de control al birourilor vamale de la frontiera externa UE in conformitate cu evolutiile fenomenului traficului de droguri in termeni de calitate / cantitate / rute
2. Infiintarea laboratorului teritorial de analiza a drogurilor la Constanta.
3. ARMELE DE FOC SI MUNITII, PROTECTIA DATELOR PERSONALE SI SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN
3.1 ARME DE FOC SI MUNITII
A. Acquis-ul relevant
Art. 91 din Conventia de Implementare a Acordului Schengen
SCH/Com-ex (99)10 - 28.04.1999 - Comertul ilegal de arme
Directiva Consiliului 91/477/EEC din 18.06.1991 privind controlul achizitiei si detinerii de arme
Recomandarea Comisiei 93/216/EEC din 25 februarie modificata de Recomandarea Comisiei 96/129/EC din 12.01.1996
B. Situatia actuala
Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor de foc si al munitiilor a fost adoptata2. Actul normativ privind regimul armelor de foc si al munitiilor transpune integral Directiva Consiliului 91/477/EEC din 18.06.1991 privind controlul achizitiei si detinerii de arme si contine reglementari in sensul celor stipulate de art. 91 Conventia de Implementare a Acordului Schengen.
A fost adoptata legislatia secundara pentru punerea in aplicare a Legii nr. 295/2004:
- HG nr. 130/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor3;
- Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 389/2004 privind organizarea si functionarea Registrului National al Armelor.4
2 MO. 583/30.06.2004
3 MO. 241/23.03.2005
4 MO. 107/02.02.2005
A fost adoptata Hotararea de Guvern Nr. 1914/22.12.2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor capitolului VI din Legea Nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor.
Acest act normativ reglementeaza regimul aplicabil operatiunilor cu arme si munitii efectuate in spatiul comunitar de catre armurierii romani si cetatenii romani precum si regimul operatiunilor efectuate pe teritoriul Romaniei de catre armurierii din statele membre si de persoanele fizice, rezidente in aceste state. Aceasta reglementare preia si prevederile acquis-ului privind pasaportul european pentru arme (Recomandarea Comisiei 93/216/EEC din 25 februarie modificata de Recomandarea Comisiei 96/129/EC din 12.01.1996).
Prevederile SCH/Com-ex (99)10-28.04.1999 - Comertul ilegal de arme au fost transpuse prin Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor Nr. 1532/19.12.2006 privind introducerea armelor si munitiilor in camerele de corpuri delicte. Acest act normativ reglementeaza modul de centralizare si transmitere, catre statele member UE, a datelor solicitate.
Prin ordinul M.A.I. nr. 389/2004 a fost infiintat Registrului National al Armelor, sistem complex de prelucrare a datelor cu privire la evidenta armelor, a detinatorilor legali de arme, precum si a operatiunilor cu arme si munitii, organizat la nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane.
In luna martie
3.2. SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN
A. Acquis-ul relevant
Conventia de Implementare a Acordului Schengen - art. 92-119
SCH/Com-ex (97) 2 rev 2-25.04.97 - elaborarea studiului preliminar pentru SIS II - SIS
SCH/Com-ex (97) 24-7.10.97 viitorul SIS
SCH/Com-ex (97) 35-15.12.97 Amendament
Decizia Comitetului Executiv Schengen (97) decl.13 revizuita 2-21.04.98-Rapirea minorilor
Regulamentul (EC) nr. 1160/2005 Parlamentului European si
Consiliului din 6 iulie 2005 de amendare a Conventiei de Implementare a
Acordului Schengen din 14 iunie 1985 referitoare la desfiintarea
graduala a controalelor la frontierele interne, in ceea ce priveste
accesul autoritatilor responsabile pentru eliberarea certificatelor
de inregistrare a vehiculelor din Statele Membre
Regulamentul (EC) nr. 1987/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind infiintarea, organizarea si functionarea SIS II (OJ L 381/1 din 28.12.2006)
Regulamentul (EC) nr. 1986/2006 al Parlamentului European si al
Consiliului din 20 decembrie 2006 privind accesul serviciilor din Statele
Membre responsabile pentru emiterea certificatelor de inmatriculare a
vehiculelor
Decizia Consiliului nr. 2006/1007/JHA din 21 decembrie 2006 de amendare a Deciziei
2001/886/JHA cu privire la dezvoltarea SIS II (OJ L 411/1 din 30.12.2006)
B. Situatie actuala
In decembrie
Sistemul informatic al MIRA
Urmare a unificarii cu Ministerul Administratiei Publice, sistemul informatic al Ministerului Internelor
si Reformei Administrative este compus din:
Sistemul integrat al ordinii si sigurantei publice
Sistemul integrat al administratiei publice
Sistemul E-administratie
Sistemul integrat al ordinii si sigurantei publice integreaza toate sistemele individuale ale structurilor din domeniul afacerilor interne din cadrul MIRA. Detalii despre fiecare sistem sunt prezentate mai jos.
I. Sistemul informatic al Politiei Romane
Bazele de date administrate in prezent de catre Politie sunt:
AFIS (sistemul automat de identificare a amprentelor)
IMAGE TRACK (sistemul de identificare electronica a imaginii)
Baza de date pentru vehicule furate
Baza de date pentru persoanele date in urmarire
Baza de date cu licente de arme
Sistemul de analiza a informatiilor
Baza de date in domeniul traficului cu fiinte umane si migratiei ilegale
II. Sistemul informatic al Politiei de Frontiera, specific activitatii desfasurate in punctele de control al trecerii frontierei
Bazele de date administrate in prezent de Politia de Frontiera sunt:
Baze de date specifice cu privire la activitatile derulate in cadrul punctelor de trecere
Situatia operationala a Politiei de Frontiera
Baze de date cu privire la operatiuni, tratate si relatii juridice
Sub-sistem pentru comunicatiile voce-date
La data de 12.12.2006 a fost instalat subsistemul Backup IT, care reprezinta infrastructura IT de baza a intregului sistem de securizare a frontierelor. Obiectivul subsistemului IT back-up (IT BU) este asigurarea infrastructurii necesare pentru schimbul de informatii intre structurile Politiei de Frontiera (prin implementarea de servicii integrate de voce si date), care vor permite indeplinirea obiectivelor de baza ale programului de securizare a frontierei de stat.
In prezent, din totalul de 74 puncte de trecere a frontierei, 9 puncte importante (Aeroportul Henri Coanda, Aeroportul Baneasa, PTF Galati - rutier, PTF Galati - naval, PTF Oancea - rutier, PTF Falciu - feroviar, PTF Albita - rutier, PTF Nicolina - feroviar, PTF Sculeni - rutier) sunt conectate on-line cu Autoritatea Centrala.
Aceeasi
situatie se aplica Directiilor Politiei de Frontiera
Oradea, Giurgiu, Constanta, Iasi, Timisoara, Inspectoratelor
Judetene ale Politiei de Frontiera Bihor, Arad, Botosani,
Constanta, Galati, Giurgiu, Iasi, Mehedinti, Satu Mare, Timis, Tulcea, Vaslui, Sectoarelor
Politiei de Frontiera Galati, Foltesti, Oancea,
Falciu, Berezeni, Husi, Raducaneni, Tutora,
Nicolina, Punctului de Contact de
In prezent, toate IJPF sunt conectate.
III. Sistemul integrat pentru managementul migratiei, azilului si vizelor
a. Sistemul informatic al Oficiului National pentru Refugiati cuprinde:
- Baza de date cu persoane care au aplicat pentru statutul de refugiat
- Baza de date pentru eliberarea si administrarea pasapoartelor pentru strainii care au obtinut o forma de protectie internationala in Romania
b. Sistemul informatic pentru managementul strainilor
c. Sistemul informatic VISA ON LINE- este folosit de catre Autoritatea pentru Straini si Directia Generala Afaceri Consulare.
Sistemul visa on-line a fost finalizat. Toate echipamentele necesare au fost expediate catre misiunile diplomatice si consulare (45 misiuni, corespunzatoare celei de-a treia etape a realizarii sistemului visa on-line).
IV. Reteaua de comunicatii voce-date a MIRA
Prima faza a implementarii sistemului de comunicatii voce-date a constat in conectarea tuturor unitatilor MIRA din Bucuresti, inclusiv Politia Bucuresti, IGPR, sectiile de politie si sediile unitatilor centrale. Sistemul de comunicatii integrat a fost extins la nivel national prin conectarea retelei metropolitane de comunicatii voce-date cu 40 de inspectorate judetene (etapa finalizata in iulie 2003, fiind functionala).
A doua faza de implementare a sistemului de comunicatii integrat voce-date a inceput la sfarsitul anului 2003 si a conectat toate unitatile MIRA din 12 capitale de judet (din totalul de 40), fiind finalizata la sfarsitul lui octombrie 2005.
In prezent, se desfasoara extinderea sistemului de comunicatii integrate voce-date in alte 16 capitale de judet, actiune estimata a se finaliza la sfarsitul anului 2007
Tot in acest moment, are loc extinderea sistemului de comunicatii integrate voce-date, prin utilizarea conexiunilor VPN, in vederea oferirii acestor servicii catre beneficiari din teritoriu sau din Municipiul Bucuresti, inclusiv unor institutii externe MIRA (alte ministere, servicii de informatii, ANV, RAR,etc.).
A fost realizata conectarea ONR la retele de date externe prin implementarea proiectului PHARE - "Sistemul EURODAC in Romania". La data actuala, implementarea sistemului EURODAC a fost finalizata, a fost semnata Acceptanta provizorie a sistemului, urmand ca dupa perioada de garantie (respectiv 2 ani) sa se semneze Acceptanta finala. Prin intermediul Sistemului EURODAC au fost conectate in retea toate locatiile ONR si ApS.
V. Extinderea infrastructurii cu chei publice la nivelul sistemelor informatice sectoriale din MIRA Situatia actuala
In momentul de
fata exista Legea 455/2001 privind Semnatura
electronica si la nivelul MIRA exista o singura autoritate
de certificare furnizata de Serviciul de Telecomunicatii Speciale
pentru cross certificarea cu celelalte institutii din cadrul Sistemului
National de Aparare. Solutia prevede conectarea acestei
autoritati de certificare
VI. Centrul multifunctional de pregatire Schengen si domenii conexe
In momentul de fata dispunem de spatiul necesar centrului, in care, pana in anul 2009 functioneaza liceul Ministerului Administratiei si Internelor "Constantin Brancoveanu"
VII. Componenta de comunicatii digitale mobile profesionale (PMR) in standard
TETRA Institutii ale statului roman investesc in programe care au in vedere implementarea platformei comune de radiocomunicatii digitale mobile in standard TETRA la nivel national, prezentate in continuare:
Programe pentru acoperirea radioelectrica a teritoriului national:
- Proiectul PHARE 2004 - RO 016 - 772.03.04.02.B2 acopera judetele Iasi, Vaslui si Galati. Proiectul este in derulare, termenul de finalizare fiind sfarsitul anului 2007.
- Contractul MIRA - EADS privind securizarea frontierei de stat a Romaniei, se deruleaza in mai multe etape: in prima etapa, aflata in desfasurare, se realizeaza proiectarea si implementarea sistemului TETRA in judetele Tulcea, Braila, Suceava si Botosani, termenul de finalizare estimat este inceputul anului 2008, urmand ca in urmatoarele etape, sa fie abordate restul judetelor de frontiera.
- Prin finantare de la bugetul de stat este asigurata in anul 2007 acoperirea radioelectrica in judetele:
Bucuresti, Ilfov, Mures, Cluj, Sibiu, Arges, Brasov, Dambovita, Buzau.
VIII. Sistemul Informatic National de Semnalari compatibil SIS II
A fost adoptata OUG nr. 128/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari (SINS), aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 345/2005. De asemenea, au fost aprobate HG nr. 769 din 14 iunie 2006 privind aprobarea Planului de implementare a Sistemului Informatic National de Semnalari si HG nr. 1.411 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 128/2005.
Pentru aceasta a fost infiintat prin ordin al ministrului administratiei si internelor, Serviciul Implementare Sistem Informatic Schengen, structura in cadrul Directiei Generale pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei responsabila cu implementarea si administrarea SINS compatibil SIS II.
Au fost infiintate de asemenea Comitetului de Coordonare Strategica (CCS), organism cu atributii de analiza si coordonare a functionarii SINS si Comitetului Tehnic (CT), organism cu atributii de analiza si solutionare a problemelor de ordin tehnic ce pot aparea in functionarea SINS.
In acest moment se afla in curs de desfasurare procedura de licitatie publica privind achizitionarea serviciilor de consultanta pentru implementarea si auditarea SINS.
Descrierea viitoarelor sarcini ale biroului SIRENE si cooperarea acestuia cu autoritatile nationale de aplicare a legii Punctul National Focal face parte din Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, inclus in cadrul Departamentului de Ordine si Siguranta Publica. Platforma de cooperare reuneste Punctul National Focal (Serviciul Operational, Unitatea Nationala Europol si Biroul SIRENE) si Biroul National Interpol si asigura schimbul operational de informatii intre atasatii cu afaceri interne si ofiterii de legatura romani si straini.
Punctul National Focal serveste ca punct de contact pentru schimbul de date si informatii in domeniul cooperarii politienesti cu Centrul SECI, ofiterii de legatura si atasatii de afaceri interne straini din Romania si atasatii romani cu afaceri interne. Acesta a fost reorganizat in vederea amenajarii viitorului birou SIRENE.
Printre activitatile derulate in cadrul Proiectului de twinning PHARE 2002 - RO02/IB/JH-03 s-a aflat si elaborarea, impreuna cu expertii straini participanti, a unui plan de dezvoltare a Biroului SIRENE care cuprinde aspecte privind crearea cadrului legal care sa permita functionarea biroului, intocmirea unui manual de proceduri de lucru nationale, necesarul de resurse umane si materiale, precum si o evaluare bugetara primara cu privire la necesarul de echipamente pentru operationalizarea Biroului SIRENE si pentru aplicatia SIRENE.
Biroul SIRENE va deveni operativ in momentul in care Sistemul Informatic National de Semnalari va fi stabilit si UE va aproba standardele. La momentul aderarii la spatiul Schengen, sistemul, precum si managementul resurselor umane ale biroului SIRENE vor fi in concordanta cu recomandarile si cele mai bune practici din catalogul Schengen.
1. Infiintarea Centrului National SIS
Termen: 01.01.2010
2. Operationalizarea biroului SIRENE
Termen: 01.01.2010
2.1.Identificarea necesitatilor de personal pentru derularea activitatilor Biroului SIRENE (nr. de functii, profiluri)
Termen: 31.09.2008
2.2. Recrutarea personalului identificat ca necesar la pct.2.1.
Termen: 31.03.2009
2.3. Definitivarea regimului de lucru pentru operatori (orarul de lucru, numarul de ture, etc.)
Termen: 31.03.2009
2.4. Realizarea modulelor de formare pentru operatorii SIRENE si specializarea acestora si a sefilor de tura (domenii de interes: limbi straine, cooperare Schengen, analiza de risc, statistica, stabilirea de indicatori de performanta, IT, etc.)
Termen: 30.06.2009
2.5. Organizarea unor seminarii de pregatire a utilizatorilor finali cu privire la exploatarea SIS si comunicarea informatiilor prin intermediul Birourilor SIRENE.
Termen: 30.09.2009
2.6. Recrutarea si formarea magistratilor si a traducatorilor
Termen: 30.06.2009
2.7. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor de sef al Biroului SIRENE Romania si al adjunctului acestuia.
Termen: 31.07.2008
2.8. Tratarea de catre Biroul SIRENE Romania a tuturor alertelor SIS noi care necesita proceduri aferente
Termen: 01.01.2010
3. Infiintarea Centrului multifunctional de pregatire Schengen
Termen: 31.12.2009
1. Activitatile legate de realizarea din punct de vedere tehnic, administrativ a Biroului SIRENE Romania
1.1.Definirea functionalitatilor necesare indeplinirii
misiunilor si activitatilor de catre operatorii SIRENE
si transpunerea acestora in instrumente tehnice (activitate care se va
realiza in cadrul Conventiei de Twinning
Termen: 30.09.2008
1.2. Crearea aplicatiei SIRENE si a unei copii de lucru off-line destinata modulelor de formare a operatorilor SIRENE.
Termen: 30.06.2009
1.3. Definirea testelor si a procedurilor de testare necesare pentru validarea functionarii aplicatiei SIRENE.
Termen: 01.09.2009
1.4. Stabilirea procedurilor necesare pentru transferarea in SINS a
alertelor pe baza art. 95 din CAS care in prezent sunt "mesaje pentru
cautare internationala", echivalentul Mandatului de Arest
European dupa aderarea
Termen: 31.08.2009
1.5. Pregatirea datelor nationale romanesti ce vor fi integrate in Sistemul Informatic Schengen, SINS (selectare, traducere, validarea si inserarea datelor)
Termen: 31.12.2009
1.6. Testarea finala a aplicatiei SIRENE si a procedurilor de lucru la nivel national.
Termen: 01.12.2009
1.7. Achizitii necesare realizarii infrastructurii SIRENE (mobilier, birotica, sisteme de prevenire a accesului neautorizat, sisteme de prevenire a incendiilor, etc.).
Termen: 31.12.2008
1.8. Amenajarea corpului C4 - 02, cota +
Termen: 31.12.2008
1.9. Achizitionarea echipamentului de tehnica de calcul si telecomunicatii necesar functionarii Biroului SIRENE, conform planului de dezvoltare al Biroului SIRENE.
Termen: 30.09.2009
2. Modernizarea sistemelor informatice existente in cadrul Ministerul Internelor si Reformei Administrative
2.1. Stabilirea responsabilitatilor MIRA-STS printr-un protocol privitor la dezvoltarea infrastructurii de comunicatii la nivel national.
Termen: 31.12.2007
2.2 Extensia retelei de comunicatii integrate WAN-ATM la nivel national in sprijinul indeplinirii obiectivelor de la punctele 2.3, 3, 3.1, 4, 6, 8.
Termen: 31.12.2009
2.3 Sistemul de comunicatii si informatica al Politiei Romane
Utilizarea aplicatiilor existente in cadrul Politiei Romane pe platforme software si hardware moderne, prin asigurarea compatibilitatii acestora cu alte sisteme folosite in prezent la nivelul Ministerul Internelor si Reformei Administrative.
Extinderea sistemului integrat de comunicatii voce-date al Ministerul Internelor si Reformei Administrative:
Termen: 31.12.2007
2.4. Modernizarea retelelor locale de calculatoare la nivelul fiecarui Serviciu Public Comunitar Local de Evidenta a Populatiei si respectiv Inspectoratului National pentru Evidenta Persoanelor
Termen: 30.11.2009
3. Implementarea fazei pilot a Sistemului Informatic National de Semnalari compatibil SIS II
Termen: 31.12.2008
3.1 Extinderea pilotului la nivel national
Termen: 31.12.2009
3.2 In cadrul infrastructurii de chei publice si certificare prin semnatura electronica pentru utilizatorii SINS, realizarea interfetei de validare si preautentificare pentru utilizatorii SINS, altii decat MIRA.
Termen: 31.12.2009
4. Interconectarea Sistemului Informatic
National de Semnalari
Termen: 01.01.2010
5. Infiintarea (daca nu exista in sistemele informatice), compatibilizarea cu formatul Schengen si interconectarea bazelor de date privind obiectele cautate pentru a fi confiscate sau utilizate ca probe in materie penala (Art. 100 din Conventia Schengen), precum si cele referitoare la persoane si autovehicule, in vederea supravegherii discrete sau a controalelor specifice (art. 99 din Conventia Schengen). Conversia tuturor datelor care vor fi translatate in SINS
Termen: 01.01.2010
6. Dezvoltarea infrastructurii tehnice si de comunicatii pentru accesul autoritatilor competente la bazele de date mai sus mentionate (art. 101 din Conventia Schengen)
Termen: 31.12.2009
6.1. Realizarea extinderii Retelei de Comunicatii Integrate Voce - Date a MIRA pentru asigurarea suportului de comunicatii, la nivel de acces, necesar structurilor MIRA care concura la constituirea mediului informatizat de cooperare european in domeniul afacerilor interne, precum si in domeniul Schengen.
Termen: 31.12.2009
7. Dotarea cu terminale TETRA a structurilor MIRA corelat cu definitivarea implementarii platformei unice TETRA
Termen: 31.12.2009
8. Extinderea implementarii TETRA-STS pe teritoriul national in toate zonele neacoperite de contractul existent de securizare a frontierei de stat.
Termen: 31.12.2009
9. Modernizarea sistemului IT al Autoritatii pentru Straini corelat cu SIS II si VIS.
Termen: 31.12.2009
10. Extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA
Termen: 31.12.2009
3.3. PROTECTIA DATELOR PERSONALE
A. Acquis-ul relevant
Conventia de Implementare a Acordului Schengen - art. 102-118-protectia datelor personale in SIS si 126 - 130- protectia datelor personale
B. Situatia actuala
In domeniul protectiei datelor personale, in Romania au fost adoptate urmatoarele legi, elaborate in conformitate cu Directiva 95/46/EC a Parlamentului European si a Consiliului European din 24 octombrie 1995, pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date:
Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Aceasta lege prevede clauze ce reglementeaza prelucrarea datelor personale in contextul activitatii institutiilor de aplicare a legii (politie, etc.), acestea fiind preluate din Recomandarea 17 (85) a Consiliului Europei privind utilizarea datelor personale in activitatea politiei. Elementele privind securitatea datelor personale sunt armonizate complet cu prevederile art. 117, 126 si 129 din Conventia Schengen.
Legea nr. 682/2001 privind ratificarea de catre Romania a
Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea
automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata
Legea nr. 102/2005 privind infiintarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 115/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 102/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.
O modificare importanta pe care o produce Legea nr. 102/2005, se refera la abrogarea art. 27 alin. (5) din Legea nr. 677/2001, care prevedea necesitatea obtinerii acordului prealabil al organului de urmarire sau al instantei judecatoresti competente, in cazul in care autoritatea de supraveghere intentiona efectuarea unei investigatii concrete in legatura cu o prelucrare de date cu caracter personal din sfera activitatilor specifice dreptului penal.
In aplicarea prevederilor Legii nr. 677/2001, presedintele autoritatii de supraveghere a emis urmatoarele decizii, publicate in Monitorul Oficial:
Decizia nr. 167/2007 privind stabilirea clauzelor contractuale standard in cazul transferurilor de date cu caracter personal catre un imputernicit stabilit intr-un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana;
Decizia nr. 172/2007 privind recunoasterea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal in Argentina;
Decizia nr. 173/2007 privind recunoasterea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal, asigurat de Legea Canadiana din 13 aprilie 2000 cu privire la protectia informatiilor personale si documentele electronice;
Decizia nr. 174/2007 privind recunoasterea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal in Elvetia;
Decizia nr. 175/2007 privind recunoasterea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal in Guernsey;
Decizia nr. 176/2007 privind recunoasterea unui nivel de protectie adecvat a datelor cu caracter personal in Insula Man;
Decizia nr. 28/2007 privind transferurile datelor cu caracter personal catre alte state;
De asemenea, in aplicarea prevederilor Legii nr. 677/2001, au ramas in vigoare urmatoarele ordine ale Avocatului Poporului:
Ordinul Avocatului Poporului nr. 52 din 18 aprilie 2002 pentru aprobarea Cerintelor minime de securitate a prelucrarilor de date cu caracter personal, care stau la baza adoptarii, de catre operatori a masurilor tehnice si organizatorice, prin care se garanteaza un nivel corespunzator si legal de securitate a prelucrarii de date cu caracter personal (publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 383 din 5 iunie 2002);
Ordinul Avocatului Poporului nr. 6 din 29 ianuarie 2003 privind stabilirea clauzelor contractuale standard, in cazul transferurilor de date cu caracter personal catre un operator stabilit intr-un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 151 din 10 martie 2003. Prin emiterea acestui ordin, a fost transpusa Decizia nr. 2001/497 din 15 iunie 2001 privind clauzele contractuale standard pentru transferul datelor cu caracter personal catre tarile terte sub Directiva 95/46/CE2.
In baza acordului de cooperare cu EUROPOL care, in urma ratificarii a devenit parte a dreptului intern, Romania s-a angajat sa implementeze reglementarile specifice acestui domeniu, asa cum sunt prevazute in Conventia EUROPOL, similare cu cele stipulate in art. 126, paragraful 3 din Conventia Schengen.
Independenta Autoritatii de Supraveghere
La data de 12 mai
In conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 102/2005 Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, este autoritate publica cu personalitate juridica, autonoma si independenta fata de orice alta autoritate a administratiei publice, precum si fata de orice persoana fizica sau juridica din domeniul privat, care exercita atributiile ce ii sunt date in competenta prin dispozitiile legale din domeniul prelucrarii datelor cu caracter personal si al liberei circulatii a acestor date.
Presedintele autoritatii de supraveghere este numit de Senatul Romaniei pentru un mandat de 5 ani care poate fi reinnoit o singura data. Procedura de numire este prevazuta de art. 7 din Legea nr. 102/2005.
Organizarea Autoritatii de Supraveghere
In prezent, schema de personal a autoritatii de supraveghere (50 posturi) este ocupata iar resursele financiare au fost aprobate la nivelul necesarului, prin bugetul pe anul 2007.
Mentionam ca, prin aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 115/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 102/2005 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, schema de personal a fost marita cu 5 posturi, cu posibilitatea infiintarii unor birouri teritoriale. Aceasta suplimentare de posturi s-a intemeiat si pe atribuirea de noi competente in sarcina Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal prin efectul implementarii deciziei -cadru privind protectia datelor personale prelucrate in cadrul cooperarii politienesti si judiciare in materie penala, ce urmeaza a fi adoptata de Consiliul Uniunii Europene.
Conform prevederilor Regulamentului de organizare si functionare, Autoritatea de Supraveghere este compusa din 4 departamente de specialitate si anume: Departamentul evidenta operatori si prelucrari date; Departamentul Autorizatii, Departamentul Integrare Europeana si Relatii Internationale si Departamentul Investigatii.
In intervalul de timp 2006-2007 s-a efectuat specializarea si perfectionarea personalului autoritatii de supraveghere prin organizarea unor seminarii interne in domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
Constientizare publica
In scopul cresterii gradului de informare si constientizare a publicului cu privire la domeniul protectiei datelor cu caracter personal, Autoritatea de supraveghere a intreprins o serie de activitati specifice. In acest sens, presedintele Autoritatii de supraveghere a sustinut conferinte de presa, atat la sediul institutiei, cat si cu ocazia seminariilor organizate in alte orase din tara
De asemenea, au fost furnizate presei informatii referitoare la activitatea compartimentelor Autoritatii (inclusiv date statistice), la reglementarile legale din acest domeniu si la masurile luate in urma investigatiilor si controalelor efectuate de Autoritatea nationala de supraveghere.Site-ului oficial al autoritatii de supraveghere: www.dataprotection.ro, aparut in luna martie 2006, este un mijloc important de informare a publicului.
Acest site contine informatii cu privire la legislatia comunitara si nationala in domeniul protectiei datelor, formularele de notificare, stabilite in vederea standardizarii notificarilor, ghidul de completare a notificarilor care vine in sprijinul operatorilor de date, proiecte ale unor proceduri si decizii, structura si datele de contact ale autoritatii, precum si informatii de interes public.
Infiintarea serviciilor de dispecerat si de audiente reprezinta alte doua modalitati de a veni in sprijinul cetatenilor si al operatorilor, in sensul de a le oferi informatii prompte cu privire la drepturile persoanelor vizate si obligatiile operatorilor specifice domeniului protectiei datelor.
In scopul popularizarii activitatii institutiei si a domeniul protectiei datelor, pe site-ul autoritatii de supraveghere au fost publicate, pe parcursul anului 2007, 27 de comunicate de presa, prin care au fost semnalate aspecte semnificative din activitatea institutiei, campaniile de informare demarate si schimburile de experienta in care a fost implicata
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1612
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
