PREVIZIUNI ASUPRA EVOLUTIEI DEZVOLTARII TARILOR DIN UE

PREVIZIUNI ASUPRA EVOLUTIEI DEZVOLTARII TARILOR DIN UE

Tarile renunta la independenta si suveranitate. Se vor desfiinta ministerele de externe si ambasadele nationale ca urmare a existentei unei singure politici externe stabilite la Bruxelles. UE are tendinta crearii unei forme tip imperiu colonial, in care cateva tari dominante vor suplini rolul de puteri coloniale si vor impune conditiile de dezvoltare economica si de subordonare politica pentru restul tarilor.

Dar restructurarea europeana, care preconizeaza eliminarea partenerului american si crearea unor poli de putere concurentiali, nu a unui sistem comun coordonat de securitate globala, amplifica pericolele provocarilor impotriva democratiei si civilizatiei.

Astazi Uniunea Europeana se afla in fata necesitatii naturale de metamorfoza de la o Europa a unor state/tari-natiuni sfasiate de conflicte si probleme aflate in litigiu, de polite neplatite scrise in pagini vechi de istorie, la o Europa moderna in care fiecare tara-natiune sa devina partener egal in cadrul unei comunitati de state independente.

In general dezvoltarea economica va fi puternic influentata de lobby-urile grupurilor de interese, care au si putere, si influenta, si traditie. Nu acesta este cazul unor tari ca Turcia, Portugalia, Romania, Bulgaria care vor fi obligate sa-si subordoneze economiile unor directii de dezvoltare fixate functie interesele acestor grupari puternice. Subventiile din agricultura se vor reduce, iar pentru noile tari membre, multe din ele tari in care agricultura are traditie: Polonia, Romania, Bulgaria, se vor impune conditii de reducere insasi a activitatii, pentru a se proteja agricultura unor tari ca Franta sau Spania. Deja estimarile pentru Romania indica o impunere a reducerii dramatice la doar 15-20% a populatiei active implicata in aceasta ramura a economiei. Rapoartele oficiale considera ca 40% din populatia Romaniei ar lucra astazi in agricultura. [1]

Migratia internationala este vazuta ca una din provocarile-cheie ale lumii noi in proces de globalizare, care necesita un studiu aprofundat, o minutioasa analiza si politici adecvate pentru aplicare. Presiunea exercitata de emigrarea din Estul si Sudul lipsite de resurse si posibilitati spre Vestul si Nordul prosper a sporit sentimentul de insecuritate in statele membre ale Uniunii Europene si a creat ingrijorari justificate si nejustificate printre populatii si guverne. Aceste sentimente si preocupari, rationale si irationale deopotriva, au sporit prejudecta si suspiciunea impotriva "altora" - nu numai (potentialilor) imigranti, "lucratoriilor-vizitatori" ilegali si persoane in cautare de azil din afara Europei, dar de asemenea europeni din regiunea de est si cea de sud, uneori chiar cetateni ai statelor care se pregatesc de a intra in UE. Dupa ce euforia creata de cucerirea libertatii in Europa Centrala si de Est (ECE), cauzata de caderea zidului de la Berlin si dezintergrarea fostului bloc sovietic, a inceput sa scada, politicile migrarii ale statelor membre UE, deja foarte nesatisfacute de migrarea internationala, au inceput sa se indrepte rapid spre masuri mai stricte, prevazute pentru a limita imigrarea si a regla migrarea oamenilor din afara Uniunii Europene, ceea ce a dat nastere afirmatiilor potrivit carora zidul de la Berlin ar putea fi in scurt timp substituit cu unul "Schengen", care nu numai ca ar tine la distanta potentialii imigranti ilegali, dar ar descuraja efectuarea calatoriilor si ar impiedica circulatia afacerilor si schimbul cultural in cadrul unei Europe mai largi.

Conceptiile politice asupra costurilor si beneficiilor mirgatiei de tranzitie in Europa si ulterior in Uniunea Europeana si implicarea in procesele, au evoluat de la lipsa de interventie practica a guvernelor europene (si, de fapt, emigrarea masiva a populatiei) inainte de primul razboi mondial, spre perceperea imigratiei ca pe un vehicul al restabilirii economice si ca pe o expresie a dreptului fundamental de a parasi tara care nu ofera conditii pentru a exista in siguranta si stabilitate pana la controale ale imigratiei si politici cu privire la acordarea azilului mai stricte decat cele obisnuite, care au generat dezaprobare fata de "Cetatea europeana".

In continuare vom prezenta doua scenarii pentur a sublinia tocmai importanta existentei fenomenului migrationist in statele Uniunii Europene: in primul vom calcula evolutia populatiei luand in considerare o crestere medie a migratiei, iar in al doilea vom lua in considerare o migratiune zero.

Scenariul I Pana in 2050, Europa va fi pierdut 100 milioane de locuitori, si deci, va avea o populatie in jur de 628 milioane cu 12% mai putin decat in 2006. Din aceasta populatie numai 27 milioane reprezinta imigranti sau descendenti ai acestora - sau un procent de 4,3 % din populatia totala. In 2050, populatia in varsta de 15-64 ani va inregistra o scadere per total, desi in primele decada a perioadei va creste va descreste apoi rapid. Pana in 2050 populatia care va muncii in Europa va scadea la 364 milioane, cu aproximativ 20% fata de nivelul 2006, iar pe de lata parte populatia in varsta de 65 ani sau peste va creste moderat de la 112 milioane in 2006 pana aproape de 173 milioane in 2050.

Scenariul II Rezultatele din acest scenariu arata ca in absenta migratiei, populatia va incepe imediat sa scada si pana in 2050 va tot scadea pana la 600 milioane - aproximativ 27 milioane mai putin decat in primul scenariu si cu 16% mai putin decat in 2006.

Tabel 14 Numarul estimat de imigranti pentru perioada 2000-2050

-mii-

Masterand : Deaconu Ana Violeta - Traducere si adaptare proprie dupa un proiect intocmit de United Nation Population

Division, Replacement Migration

Din acest tabel reiese clar importanta majora pe care o va avea imigratia in cadrul Europei si nu numai pentru dezvoltarea acesteia, dar si in incercarea de a mentine un ritm constant de crestere a populatiei, in principal a populatiei tinere, iar in randul acesteia a populatiei muncitoare.