La ce serveste Uniunea Europeana?

La ce serveste Uniunea Europeana?

I. Pacea si stabilitatea

Inainte de a deveni un adevarat obiectiv politic, ideea unificarii Europei nu era decat un vis al filozofilor si vizionarilor. Victor Hugo, de exemplu, a avansat ideea "Statelor Unite ale Europei", fiind inspirat de idealurile umaniste. Visul acesta a fost insa spulberat de groaznicele razboaie care au devastat continentul in prima jumatate a secolului XX.

O noua forma de speranta a luat insa nastere din ruinele celui de-al doilea razboi mondial. Cei care au opus rezistenta totalitarismului in timpul celui de-al doilea razboi mondial erau hotarati sa puna capat antagonismului international si rivalitatilor in Europa si astfel sa creeze conditiile necesare unei paci durabile. Intre 1945 si 1950, cativa oameni de stat, precum Robert Schuman, Konrad Adenauer, Alcide de Gasperi si Winston Churchill, s-au hotarat sa convinga cetatenii de necesitatea intrarii intr-o era noua, cea a unei organizari structurate a Europei Occidentale, bazata pe interese comune si fondate pe tratate, care ar garanta statul de drept si egalitatea intre toate tarile membre.

Preluand o idee mai veche a lui Jean Monnet, Robert Schuman (ministru de Externe al Frantei) propune, la 9 mai 1950, instituirea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO). Astfel, tarile care odinioara se confruntau pe campul de lupta decid sa plaseze productia de carbune si otel sub responsabilitatea unei autoritati supreme comune. Din punct de vedere practic, dar si simbolic, spectrul conflictelor a fost transformat intr-un instrument al pacii si reconcilierii.

II. Reunificarea continentului european

Dupa caderea Zidului Berlinului in 1989, Uniunea Europeana a fost cea care a incurajat reunificarea Germaniei. In 1991, odata cu prabusirea Imperiului Sovietic, fostele tari comuniste din Europa Centrala si de Est decid, la randul lor, dupa ce timp de decenii s-au aflat sub tutela Pactului de la Varsovia, ca viitorul lor este legat de cel al marii familii a natiunilor democratice din Europa.

Procesul de extindere continua si astazi. Astfel, in timp ce Turcia si Croatia au inceput negocierile de aderare in octombrie 2005, o serie de tari din Balcani si-au depus si ele candidatura, ceea ce ar putea duce, intr-o buna zi, la aderarea efectiva a acestora la marea familie europeana.

III. Siguranta si securitatea

In secolul XXI, Europa inca se mai confrunta cu probleme de siguranta si securitate. De aceea, UE trebuie sa ia masuri eficiente pentru a garanta siguranta si securitatea statelor sale membre. In acest scop, UE trebuie sa colaboreze constructiv cu regiunile aflate dincolo de granitele sale, respectiv tarile din Balcani, din Africa de Nord, din Caucaz si din Orientul Mijlociu. UE trebuie, de asemenea, sa isi apere interesele militare si strategice, prin colaborarea cu aliatii sai, in special cu NATO si prin dezvoltarea unei veritabile politici europene comune de securitate si de aparare.

Securitatea interna si externa sunt doua fete ale aceleiasi monede. Combaterea terorismului si a crimei organizate necesita o colaborare stransa intre fortele politienesti din toate tarile UE. Crearea unui "spatiu de libertate, securitate si justitie" in sanul UE, unde fiecare cetatean are acces egal la justitie si este protejat de lege, constituie o noua provocare la nivel european, necesitand o coordonare sporita a actiunilor intreprinse de autoritatile nationale. Organisme precum Europol, Oficiul European de Politie si Eurojust, care promoveaza cooperarea intre procurori, judecatori si ofiteri de politie din tarile membre ale UE, sunt chemate sa joace un rol mai activ si mai eficient.

IV. Solidaritatea economica si sociala

Cu toate ca, la origine, Uniunea Europeana a fost creata pentru a realiza un obiectiv politic pacificator, aspectul economic a fost totusi cel care a reusit sa dinamizeze si sa incununeze cu succes aceasta constructie europeana.

La ora actuala, tendintele demografice in UE nu sunt foarte favorabile, in comparatie cu celelalte state ale lumii. De aceea, statele membre trebuie sa se apropie tot mai mult pentru a asigura cresterea economica si pentru a se mentine competitive la nivel mondial. Niciun stat membru nu este pregatit sa faca fata, singur, concurentei pe plan mondial in domeniul comertului. Astfel, piata unica le ofera intreprinderilor europene o platforma vitala, asigurandu-le competitivitatea pe pietele mondiale.

Cu toate acestea, acest spatiu de libera concurenta la nivel european trebuie sa aiba drept corolar solidaritatea natiunilor europene. Aceasta are consecinte pozitive asupra cetatenilor europeni: prin urmare, atunci cand cetatenii din unele regiuni ale Europei sunt victime ale inundatiilor sau ale altor calamitati naturale, bugetul UE prevede fonduri de asistenta in acest sens. Fondurile structurale, gestionate de Comisia Europeana, incurajeaza si sporesc eforturile depuse de autoritatile nationale si locale ale tarilor membre pentru a reduce inegalitatile intre diversele regiuni ale UE. Mijloacele financiare prevazute din bugetul UE si creditele oferite de Banca Europeana de Investitii (BEI) sunt alocate pentru a imbunatati infrastructura de transporturi (de exemplu, extinderea retelei de autostrazi si a infrastructurii feroviare de mare viteza), contribuind astfel la promovarea unor regiuni si la stimularea schimburilor comerciale transeuropene. Astfel, succesul economic al UE se va manifesta, in parte, prin capacitatea pietei sale unice, de 500 de milioane de consumatori, de a satisface interesele unui numar cat mai mare de consumatori si intreprinderi.

V. Identitatea si diversitatea in contextul globalizarii

Societatile post-industriale ale Europei devin tot mai complexe. Astfel, desi nivelul de trai al cetatenilor europeni nu a incetat sa creasca, diferente semnificative intre bogati si saraci persista totusi. La randul ei, extinderea a accentuat si mai mult aceste diferente, intrucat noile state membre au intrat in UE avand un nivel de trai sub media europeana. De aceea, colaborarea statelor membre este cruciala pentru a se reusi reducerea acestor discrepante.

Totusi, toate aceste eforturi nu au fost realizate in detrimentul identitatii culturale si lingvistice a statelor europene. Dimpotriva, activitatile intreprinse de institutiile europene au contribuit la realizarea cresterii economice, avand in vedere particularitatile regionale si bogata diversitate culturala si traditionala a tarilor membre.

Dupa jumatate de secol de constructie europeana, UE in ansamblul sau este mai impunatoare decat fiecare stat membru luat separat: ea exercita o influenta economica, sociala, tehnologica, comerciala si politica mult mai mare decat daca acestea ar fi trebuit sa actioneze individual. Faptul ca UE intreprinde actiuni comune si se exprima printr-o singura voce constituie o valoare adaugata incontestabila pentru Europa.

De ce?

• Fiind prima putere comerciala in lume, UE joaca un rol decisiv in negocierile internationale, respectiv cele din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), compusa din 149 tari, precum si in punerea in aplicare a Protocolului de la Kyoto privind schimbarile climatice si poluarea atmosferica;
• Deoarece adopta pozitii clare in ceea ce priveste unele teme sensibile, importante pentru cetateanul de rand, precum protectia mediului, resursele de energie regenerabila, "principiul precautiei" in materie de securitate alimentara, aspectele etice ale biotehnologiilor si necesitatea protejarii speciilor pe cale de disparitie;
• Deoarece a lansat o serie de initiative importante pentru o dezvoltare durabila a intregii planete, in legatura cu "Summit-ul Pamantului" de la Johannesburg, in 2002.

Vechiul adagiu "unirea face puterea" este mai pertinent ca niciodata pentru europenii de azi. Totusi, procesul de integrare europeana nu a sablonat diversele moduri de viata, traditiile si culturile popoarelor sale. Intr-adevar, diversitatea reprezinta o valoare majora pentru Uniunea Europeana.

VI. Valorile Uniunii Europene

UE isi doreste sa promoveze valorile umaniste si progresiste si sa garanteze ca fiinta umana este stapanul si nu victima schimbarilor majore care au loc la nivel global. Nevoile cetatenilor nu pot fi satisfacute doar prin intermediul mecanismelor de piata si nici nu pot fi impuse in mod unilateral.

De aceea, UE pledeaza pentru acea viziune a omenirii sau acel model de societate care este sustinut de majoritatea cetatenilor sai. Europenii se mandresc cu patrimoniul bogat de valori, printre care se numara drepturile omului, solidaritatea sociala, libertatea intreprinderii, distribuirea echitabila a roadelor cresterii economice, dreptul la un mediu protejat, respectarea diversitatii culturale, lingvistice si religioase si o sinteza armonioasa a traditiei si a progresului.

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, proclamata in decembrie 2000 la Nisa, cuprinde toate drepturile recunoscute la ora actuala de statele membre si de cetatenii UE. Aceste valori creeaza un sentiment de apartenenta la aceeasi familie europeana. Un exemplu bun in acest sens il constituie abolirea pedepsei cu moartea in toate statele UE.