PROBLEME SOCIALE ALE FAMILIEI SI COPILULUI IN PROCESUL DE ADERARE

PROBLEME SOCIALE ALE FAMILIEI SI COPILULUI IN PROCESUL DE ADERARE.

Modificari ale functiei in perioada comunista:

mentalitate

politici sociale(legi si servicii)

situatie economica

Situatia economica :

-1950-1960: industrializare si dezvoltare urbana

a) salarii fixe mici

b) incurajarea femeii pt a intra in campul muncii

c) nevoia pregatirii fortei de munca

d) cresterea numarului de locuitori la oras

a)Masuri compensatorii(salarii mici)

1. Transfer de bani (alocatii pt copil:3-20%; in 1989 era: 9,8%; alocatii pt mame cu mai mult de trei copii);

Subventii(partiale sau totale):manuale, medicamente

b) Masuri compensatorii( mama la servici)1

-Protectia sanatatii mamei si a copilului

-asistenta medicala gratuita

-control medical obligatoriu al gravidei, nasterilor, avortului

-concediu de maternitate platit: 4 luni

-spatii speciale

b)Masuri compensatorii (mama la servici)2

.Crese ,gradinite

.Concediu neplatit pana la 3 ani

.Concediu medical platit nelimitat pana la 3 ani (intre 50-100%)

.Bunicii

.Mama cu peste trei copii primeste o alocatie speciala si pensie

c)Masuri (calificarea fortei de munca).

Educatie gratuita

Obligativitatea a zece clase(16 ani)

Servicii si facilitati educationale subventionate de stat

Pedepsirea exploatarii prin munca a copilului

Descurajarea oricaror initiative venite de jos; STATUL ISI ASUMA TOATE RESPONSABILITATILE SI CONTROLUL.

1965-

1966- decretul pentru interzicerea avortului si a mijloacelor contraceptive

1964: colectivizarea

Consecinte:

Diferente intre familii cu statut social scazut si cel cu statut ridicat

Mame adolescente

Copiii nedoriti ("decreteii")

Mortalitatea ridicata a mamei si nou nascutului (este de 10 ori mai mare decat in alte tari)

1966:

Copii cu malformatii

Abandon, institutionalizare (1990: 3 %)

Dezvoltarea unui sistem de control al sarcinilor, avortului, nasterilor

1970-

"in 1974 inca se traia bine"

Declin economic

Inghetarea alocatiilor

Burse in acord cu nivelul castigurilor familiei

Degradarea serviciilor educative, medicale de protectie (lipsa de personal, lipsuri materiale,lipsa de fonduri pentru investitii)

Taxe mascate (gradinita, fondul clasei)

1970-

Consecinta: in 1980: 83% din copii prescolari frecventeaza gradinita; in 1989: 63% din copii sunt la gradinita;

Desfiintarea studiilor in psihologie, sociologie, asistenta sociala ( a disciplinelor preocupate de bunastarea individului si a societatii)

Apare un somaj mascat

1970-

Reduceri de curent

Reduceri la consumul de apa

Reduceri la caldura

Ratii alimentare

Disparitia unor produse depe piata libera

Consecinte: foame, frig, lipsa de igiena.

Factori care au influentat ocrotirea copilului :

Sistemul salariilor reduse (transferul de servicii, bani si bunuri)

Incurajarea femeilor sa lucreze

Nevoia de forta de munca bine pregatita pt industrializarea masiva

Mentalitatea

Consecinte

Coruptia (birocratia si saracia)

Lipsa solidaritatii

Lipsa libertatii ( a initiativei, abandonul in bratele statului)

Devalorizarea omului si a copilului

Minciuna si neincrederea

Tranzitia :

Fragilizarea institutiilor ( discontinuitatea, functionarea in numele unei persoane, "umanizarea"-A. Plesu)

Anomia (oct.2007: explicatia data de comunitate pt prostitutia unui copil de 12 ani: "pai daca nu are bani.")

Sindrom de stress post traumatic (trauma comunismului)

Sansa integrarii europene.

PROTECTIA COPILULUI

Rapoartele de tara

Structura rapoartelor:

Criteriu politic (include drepturile omului)

Criteriul economic

Capacitatea de a indeplini obligatiile de membru

Primul raport: 1997 /2000

Cererea de aderare: 1995

Criteriul politic (1999):

Uniunea e fondata pe principiul libertatii, a democratiei, respectului pentru drepturile omului si libertatile fundamentale si respectarea legii." (art. 6, Tratatul de la Amsterdam)

"statutul de membru solicita statelor candidate realizarea unei stabilitati a institutiilor care garanteaza democratia, respectarea legii, respectarea drepturilor omului, respectarea si protectia minoritatilor"(Consiliul European de la Copenhaga, 1993)

1999, raport comun:

Situatia celor 100 000 de copii institutionalizati in Romania s-a agravat. Guvernul nu a actionat pentru a asigura fondurile necesare ingrijirii copiilor, si nu a acordat prioritate politica acestui subiect. Dreptul acestor copii la conditii de trai decente si sanatate tine de drepturile omului.

Raport comun 1999:

Comisia considera totusi ca Romania indeplineste criteriile politice de aderare stabilite la Copenhaga, cu conditia sa dea prioritate crizei copiilor aflati in institutii.

Comisia va monitoriza indeaproape decizia guvernului de a asigura bugetul si resursele necesare si de a face o reforma structurala pentru a pune bazele unor ingrijiri decente si sigure a copiilor, respectand astfel drepturile omului.

Recomandari:

"Inceperea negocierilor (in 2000) cu Romania este conditionata de confirmarea unor masuri eficiente, anuntate de Romania, prin acre sa se asigure resurse bugetare adecvate pentru implementarea unei reforme structurale in institutiile pentru copii, inainte de sfarsitul anului 1999.

Raport 2000:

Criterii politice : reaminteste

Prioritatea rezolvarii crizei copiilor in institutii

Critica utilizarii extinse a ordonantelor guvernamentale

Coruptia (consolidarea functionarii si a responsabilitatilor institutiilor statului)

Situatia populatiei Roma (atitudinea discriminativa)

Drepturile omului si protectia minoritatilor:

Protectia copilului :

identificata ca prioritate in 1999 in Parteneriatul pentru intrarea in UE

-se cere asigurarea resurselor financiare suficiente pentru standarde acceptabile a ingrijirilor

Raport 2000-protectia copilului :

Recomanda crearea unei autoritati unice care sa raspunda de politicile de ingrijire a copilului si de initierea unor standarde pentru institutiile rezidentiale pt copii (inclusiv cele de copii cu handicap mintal si fizic); autoritatea va raspunde si de implementarea standardelor in institutii ( supervizare si control)

Constata: Crearea Agentiei Nationale pt Protectia Copilului avand responsabilitatea politicilor pt copii institutionalizati sub DPC, Ministerul Educatiei (internate), Ministerul Sanatatii (spitale), SSH.

ANPC este coordonata direct de primul Ministru

Transferul managementului institutiilor dinspre Min. educatiei, a sanatatii si ANPH catre Consiliul judetean s-a incheiat abia in 2000, iulie

Mai, 2000, Strategia Nationala pt Reforma sistemului de ingrijire a copilului (scop: scaderea nu marului de copii institutionalizati si a riscului de institutionalizare)

Disfunctii bugetare la nivel de consilii judetene

Institutiile pt copii depind inca prea mult de asistenta umanitara si donatiile strainilor

Sunt inca lipsuri in hrana, caldura, intretinere (mai ales in scoli speciale, care tineau de MEC, si in camine spital, care tineau de Ministerul sanatatii)

Romania a ratificat conventia de la Haga, privind adoptiile internationale in 1994

Unii semnatari ai conventiei au semnalat faptul ca sunt ingrijorati in legatura cu practicile de adoptie din Romania. Ingrijorarea e data de faptul ca Legislatia privind adoptiile ingaduie anumite consideratii, altele decat interesul superior al copilului, sa influenteze deciziile. Sistemul acesta are efecte negative asupra eforturilor de reforma a sistemului de protectie a copilului in Romania".

ANPCA nu are personal suficient pentru a-si indeplini functiile

"Este necesara integrarea politicilor de ingrijire a copilului si a sistemului de bunastare sociala astfel incat sa asiste familiile, sa previna abandonul si sa abordeze problema copiilor strazii din orasele mari."

Raport 2000- Politici sociale si piata muncii :

Cu privire la SIDA, Romania a intrat in reteaua europeana HIV si a familiilor, care ingaduie colaborarea cu organizatii neguvernamentale europene, dar aceasta este o arie in care este necesara inca o munca considerabila."

" Capacitatea sistemului de a asigura asistenta sociala este periclitata de lipsa de coordinare institutionala, personal cu o formare inadecvata si buget la nivel local insuficient".

Standardele de sanatate sunt foarte scazute. Dupa OMS, rata mortalitatii infantile este extrem de ridicata.Expectantele de viata la nastere sunt dintre cele mai mici din Europa.

Majoritatea indicatorilor de sanatate arata o stare de sanatate mai scazuta decat in UE, datorita: veniturilor scazute, poluarii mediului, locuintele proaste, lipsa apei potabile, lipsa depozitarii igienice a gunoaielor, calitatea relativ scazuta a serviciilor de ingrijiri medicale, si accesul limitat la ele"

Raport 2000-recomandari pe termen scurt :

Criterii politice:cu intarziere, s-a asigurat bugetul necesar pt copiii institutionalizati si s-a lansat o strategie comprehensibila de reforma a politicilor de ingrijire a copilului. Dar: problema cheie este ca autoritatile sa asigure implementarea strategiei si ameliorarea conditiilor de viata a copiilor

Este ingrijoratoare conditia adultilor cu boli cronice sau handicap

Nu s-au facut progrese substantiale legat de roma inciuda strategiei nationale si a asigurarii sprijinului financiar prin programe de suport pt minoritati;

Raport 2000-alte probleme :

Traficul de femei si fete cu scopul prostitutiei fortate este o problema in crestere, inrautatita de cercurile active in prostitutia interna. In acest domeniu nu s-au facut progrese.

Situatia Populatiei roma ramane critica desi MEC a sporit accesul la educatie prin locuri rezervate pentru roma,in licee, in universitati, scoli profesionale, scoli pedagogice.

Raport 2001 :

In noiemb.2000, Romania a semnat protocolul nr.12 al Conventiei Europene in Drepturile Omului, care prevede eliminarea discriminarilor pe baza de sex, rasa, culoare, limba.

In sept.2000, Romania a dat o Ordonanta de urgenta privind combaterea oricaror forme de discriminare.

Bugetul alocat ingrijirilor copilului a crescut de la 42 mil.Euro in 2000, la 79 mil. euro, in 2001

A crescut numarul de servicii alternative la institutionalizare

Presedintele consiliului judetean raspund direct de institutiile de protectie a copilului (pt a se asigura ca politicienii locali dau suficienta importanta copilului)

Numarul copiilor aflati in grija statului nu a scazut datorita saraciei; se recomanda o mai buna schema a alocatiilor pentru familii cu copii pt a preveni abandonul copilului si institutionalizarea.

In 2000, erau 129 296 copii in protectie, 77844, in ingrijiri rezidentiale si 51452, sprijiniti in familia naturala sau familii substitut

In mai 2001, guvernul a adoptat o strategie a protectiei copilului in nevoie (2001-2004), bazata pe consultari cu ONG-uri si org. Internationale. Dar: se concentreaza mai mult pe reabilitarea institutiilor decat pe inchiderea lor; arii ca: sprijinirea familiilor si a mamelor, ingrijirea tinerilor aflati in institutii, politici de prevenire abandon, nu sunt suficient abordate.

ANPCA a devenit secretariat general al guvernului fiind astfel reprezentata la nivel ministerial.

Insuficienta bugetului si a formarii reduce eficienta Autoritatii in a se achita de sarcinile de reglare si monitorizare.

Rolul Autoritatii de a coordona politicile guvernamentale legate de drepturile copilului nu este inca clar stabilit si deci integrarea politicilor de protectie a copilului cu cele ale familiei, sanatatii, educatiei este dificila.

S-a creat Grupul de la Nivel Inalt cu scop de a sprijini si monitoriza eforturile , initiat de raportorul european pt Romania, care face parte din el; fac parte: reprezentanti ai guvernului, Comisiei Europene, banca Mondiala, UNICEF si OMS.

Dec.2000, CRA a incetat sa mai efectueze adoptii internationale, prin fundatii. Guvernul a suspendat adoptiile internationale (Moratoriul) ca urmare a criticilor legate de aceste adoptii, din Raportul din 2000.

In iunie 2001, a incetat inscrierea familiilor straine care doresc sa adopte (cel putin pt un an).

Moratoriul avea rolul de a preveni riscurile de trafic de copii si alte forme de abuz (incalcarea Conventiei ONU, drept. Copilului); avea rolul de a regandi adoptiile, pt a se face in interesul superior al copilului

Traficul de fiinte umane datorat saraciei, nesigurantei economice si cercurilor de prostitutie interna.

In 2000, oct.,Ministerul de interne a lansat un program pt protectia femeilor si copiilor impotriva traficului;

In mai 2001, s-a creat o comisie inter-ministeriala pt a lucra la o lege impotriva traficului; legile sunt insuficiente pt a lupta impotriva traficului.

Raport 2001-prioritati pe termen scurt :

Este necesara ameliorarea suportului financiar pt programul pt minoritati (se recunosc progresele finantarii institutiilor pt copii, strategia nationala inclusiv copii cu dizabilitati si handicap, boli cronice, strategia nationala pt populatia roma.

Raport 2001-Concluzii :

Trebuie sa continue eforturile pt ameliorarea conditiilor in institutii pt copii

Sa se faca eforturi pt implementarea strategiei impotriva discriminarii populatiei roma

Legea antidiscriminare a fost adoptata dar nu e operationala

Privind egalitatea de gen, progresele sunt slabe si ingrijoratoare( progrese slabe in ameliorarea pozitiei femeii pe piata de munca).

Iulie 2001, legea venitului minim garantat (in plus, alocatii pt incalzire, alocatii la nasterea copilului).

Sanatatea publica este la un nivel foarte scazut,demonstrat de mortalitatea infantila ridicata si expectantele joase de viata.Accesul la ingrijiri de sanatate de baza trebuie sa ramana prioritate.

Cresterea saraciei si a riscului excluziunii sociale a diferitelor categorii (copii abandonati, tineri someri, familii somere, parinti singuri, familii fara adapost, roma) este provocarea majora a Romaniei.

Se impun eforturi sustinute pt a reforma asistenta sociala care e periclitata acum de structurile administrative fragmentate, de descentralizarea confuza a resurselor si responsabilitatilor locale

Politica nationala trebuie axata pe incluziune sociala

Legislatia trebuie sa sanctioneze orice forma de discriminare (plata egala, acces la locuri de munca, formare, ameliorarea conditiilor de munca).

Protectia copilului( Bowlby)

Termen folosit de Bowlby in cadrul teoriei atasamentului

Sistemul comportamental al atasamentului determina la copil comportamente de a primi protectie iar la ingrijitor, comportamente de a asigura protectie: in relatia parinte -copil are rolul de a asigura supravietuirea copilului.

Ingrijirile copilului consta in protectia si reconfortarea copilului astfel incat sa dezactiveze nevoia de atasament a copilului si sa redea sentimentul de securitate

Ingrijirea copilului este o componenta a parentalitatii (asa cum sunt si: hranirea, educarea sau jocul cu copilul)

Bowlby considera comportamentul parental ca si pe cel de atasament, ca fiind in oarecare masura pre-programat ( cu detalii invatate), si influentat in exprimarea lui particulara de experienta personala a parintilor

"Comportamentul parental are radacini biologice puternice fiind raspunzator de emotiile profunde asociate lui; dar formele specifice in care se manifesta tine de experientele proprii ale parintelui din timpul propriei copilarii,a adolescentei, dinainte si de dupa casatorie si difera de la un copil la altul"(Bowlby,1984)

Comportamentele de ingrijire sunt activate de semnalele copilului de disconfort sau de semnalele pe care el, ingrijitorul le percepe ca fiind potential sau actual periculoase pentru confortul copilului

Comportamnetul de ingrijire este este activat prin cautarea proximitatii copilului (il cheama sau merge la el) si apoi prin indepartarea sursei de stress sau a copilului de sursa; urmeaza comportamentul de reconfortare.

Sistem atasament/sistem ingrijiri.

De regula, sunt activate simultan

Capacitatea cognitiva sporita a ingrijitorului poate conduce la situatii in care doar sistemul de ingrijiri e activat

Pot fi situatii cand sistemul de atasament e activat dar ingrijitorul stie ca nu e nici un motiv de teama (baby sitter)

Pot aparea conflicte intre dorinta ingrijitorului de a proteja copilul si tendinta spre independenta a copilului

De obicei separarile sunt " semnale naturale de pericol" pt copil

Ingrijitorul trebuie sa inteleaga si sa dea un raspuns sensibil si calmant copilului

Ingrijirile copilului=sensibilitatea maternala (Ainsworth,1970)

Relatia parinte-copil "contine mai multe programe diadice impartasite" (Bowlby) cum ar fi: hranire- a fi bine hranit, joc-partener de joc, educator-invatacel.

Programul atasament-protectie(ingrijiri) este insa "prioritatea cea mai inalta"(Bowlby,1982)

"protectia copilului, in special a copilului mic necesita o larga varietate de comportamente parentale (printre care:hranirea, igiena, tratarea cu afectiune) (George si Solomon, 1999)

Ingrijirea (protectia) copilului reprezinta un sistem comportamenta complementar la atasamentul copilului, dar parintele face si alte lucruri pentru a asigura dezvoltarea copilului (il invata, il diciplineaza, ii asigura conditii materiale, ii serveste de model, se joaca cu copilul)(Main,1999);

Unii copii pot fi dezavantajati de un atasament insecurizant dar sa aiba avantaje sub alte aspecte ale parentalitatii (Main,1999)

Alte domenii ale parentalitatii :

Care sunt trasaturile relatiei parinte-copil relevante pt tipul de atasament?

(Zeanah, Boris )

- disponibilitatea emotionala a ingrijitorului

- hranirea si caldura

- protectia

- asigurarea confortului (calmarea)

Mai putin importante:

- sa-l invete

- sa se joace

-ingrijiri instrumentale

- disciplinare

Rutter, O'Connor (1999) sustin si ei ca relatia parinte -copil nu inseamna doar atasament. Mai contine:

- disciplinare

- socializarea (experiente sociale)

- asigurarea unor modele comportamentale

- invatarea

- schimburi de idei in cadrul conversatiei (dezvoltarea abilitatilor de a procesa ideile)

- interactiunile in joc

Traininguri si interventii cu parinti.

Nu se centreaza explicit pe atasament sau ingrijiri (de ex: asigurarea asistentei de calitate, Programul Perry pt Prescolari, metode de training pt parinti,etc) dar fiind interventii largi pot influenta calitati ale parentalitatii cum ar fi sensibilitatea parentala care este complementara atasamentului.

Atasament/non-atasament.

Nu sunt dovezi privind importanta diferitelor componente ale parentalitatii in dezvoltarea copilului

Ar fi importante pentru a putea compara eficienta diferitelor perspective parentale

Comportamente de ingrijire :

Asocierea intre comp. de ingrijire si securitatea copilului se face simtita foarte devreme in viata copilului

Exista o corelatie intre comp. maternal in prima si ultima parte a sarcinii (dar si pe parcurs) si dimensiunea de securitate-anxietate a relatiei de atasament a copilului fata de mama si este vizibila in primele trei luni de viata a copilului (Ainsworth, 1978)

Cel mai important predictor al organizarii atasamentului este sensibilitatea maternala

Sensibilitatea maternala inseamna capacitatea mamei de a raspunde semnalelor si comunicarilor copilului

Capacitatea de a raspunde (responsivitatea) mamei poate fi antecedentul crucial al organizarii atasamentului (si nu sensibilitatea in general)(Cassidy,2005)

Capacitatea mamei de a-si vedea bebelusul ca pe o entitate mentala, fiinta umana cu intentii, sentimente, dorinti (functionarea reflectiva a mamei) (Fonagy,1998)

Sensibilitatea mamei fata de starea mentala a copilului, capacitatea de a o citi (Mind-Mindedness)(Main,1997) coreleaza cel mai bine cu Scara de Sensibilitate Maternala Ainsworth

Aceasta empatie a mamei se evidentiaza in raspunsurile mamei la schimbarea directiei privirilor beblusului si la comentariile pe care le face cu privire la starea mentala a copilului (mamele copiilor insecurizati fac mai putine comentarii adecvate -cele mai putine mamele copiilor evitanti)

Autoreglarea :

Sistemul atasamentului asigura copilului contextul pentru autoreglare

Ingrijitorul da copilului experienta si modelul pt achizitionarea autoreglarii

Studiul Minnesota a gasit ca atasamentul D se asocia cu:

- parinte unic

- riscuri maternale(dau dificultati parentale)

- ingrijitor insecurizant/intrusiv

- abuz si neglijare in primul an de viata

- antecedente medicale ale mamei

- complicatii la nastere

- consum de droguri si alcool

- Temperamentul copilului (comp. la 3 luni)

Maltratarea copilului se asociaza cu atasamentul dezorganizat

Comportamentele parentale de inspaimantare a copilului/ parinte inspaimantat sunt internalizate de copil

Impactul cel mai puternic in tipul de atasament insecurizant il au:

- erori de comunicare afectiva

inversarea rolurilor (confuzie de limite)

- comportament dezorientat/inspaimantat

- intrusivitate/negativism

- respingerea copilului

Asocierea intre pierderea nerezolvata sau trauma parentala si atasamentul dezorganizat al copilului

REFORMA PROTECTIEI COPILULUI

Realitati si bune practici :

      Eficienta sistemul de protectie

      Reforma sistemului

      Bunele practici (servicii de calitate)

Reflecta raportul dintre nevoi si resurse.

      Dezvoltarea serviciilor impun ca baza dezvoltarea resurselor necesare

- dezvoltarea serviciilor impuse de nevoi, in dezacord cu resursele, conduce la o eficienta minima

- dezvoltarea serviciilor in acord cu resursele materiale disponibile conduce la rezultate intamplatoare

Reforma sistemului tinteste:

      Bunastarea copilului tine de:

- sanatatea fizica si mentala a copilului

- mediu: familie, retea sociala, organizatii, agentii, politica sociala

Reforma se poate realiza prin:

      Comportamentele sanatoase tin de:

- educatia copilului

- actiunile grupurilor sociale in care este integrat copilul

- actiunile organizatiilor si a agentiilor

Bunastarea copilului inseamna:

      Sanatate fizica si mentala

      Spontaneitatea exprimarii

      Respectul fata de copil ca individ

      Demnitatea si autonomia copilului

      Increderea in sine

      Dorinta d a cunoaste, curiozitatea

      Sociabilitate, relatii de prietenie si cooperare cu ceilalti

Bunele practici se bazeaza pe:

      Un mediu pedagogic si de ingrijire stabil

      Egalitatea sanselor indiferent de religie, etnie, sex, handicap

      Diversitate culturala

      Sprijin familial si comunitar

      Fericirea copilului

Reforma sistemului:

      Factorii de decizie sunt promotori ai unor politici sanatoase in masura in care au:

- cunostintele necesare

- isi asuma responsabilitatile

- dispun de resursele materiale si umane necesare

- au putere de a schimba (impact)

      Pentru schimbarea comportamentelor, diferite populatii la risc sau in dificultate cer forme diferite de interventie (combinatii)

      Transferul unor programe de succes din alte tari poate ramane de eficienta minima

      Ameliorarea conditiilor materiale ale serviciilor prevaleaza asupra schimbarilor practicilor (atitudini/cunostinte)

      Avansul formalizarii (legislatiei) comparativ cu practicile

      Primeaza aspectul cantitativ asupra celui calitativ

      Discrepanta dintre nevoile reale cunoscute (tintite chiar legislativ) si posibilitatile de creare a resurselor umane pentru dezvoltarea serviciilor adecvate

      Pregatirea inadecvata a "specialistilor" (caderea in rutina)

      Colaborarea lacunara la toate nivelele sistemului (bazata pe relatii informale): aspectul de fragmentare al serviciilor

      Saracia (calitativa si cantitativa) a serviciilor

      Absenta unor specialisti

      Reforma are nevoie de cercetarea si cunoasterea realitatii pentru a evita:

- eclectism fragmentat

-tendinta unor masuri rapide, simptomatice, care nu se bazeaza pe cunoasterea realitatii

- tendinta de a ascunde realitatea

      Tendinta interpretarii feed-back-urilor negative (2mai 2004);

      Atitudinea defensiva a factorilor de decizie (valoarea copilului)

      Oscilatie intre neglijare si interpretare subiectiva a recomandarilor externe

      Absenta reflectiei si a evaluarii in interventiilor

      Absenta unei preocupari pentru preintampinarea epuizarii profesionale a intervenientilor

      Colaborare ineficienta: interministeriala, interdepartamentala, inter-servicii, inter-profesionala

      Reflectari periculoase in mass-media

Concluzii -reforma sistemului :

      Scopurile generale ale reformei privesc fiecare copil:

- schimbarea calitatii vietii (inclusiv a sanatatii)

schimbarea conditiilor de mediu

Schimbarea tiparelor comportamentale

Resurse fizice (spatiul)

Cercetarea, reflectie, schimbare, dezvoltare

Integrarea si coordonarea serviciilor

Concluzii-dezvoltarea de programe de reforma:

      Precizarea obiectivelor programelor

      2.selectarea teoriei care sa stea la baza modelelor de interventie si a strategiilor practice de interventie

      3.designul si organizarea programului

      4. Precizarea si anuntarea publica a planurilor adaptate ce urmeaza a fi implementate

      Structurarea planului de evaluare

Baza dezvoltarii programelor :

cunoasterea si utilizarea datelor din literatura de specialitate

Cunoasterea, selectarea, utilizarea unei

teorii ca si cadru de lucru

inregistrarea, colectarea si utilizarea noilor date rezultate din practica (cercetare)

Dezvoltarea instrumentelor de evaluare a impactului interventiei asupra:

- factorilor comportamentali

- conditiilor de mediu

- calitatea vietii (inclusiv a sanatatii) ca rezultat al interventiei

Sistemul de protectie a copilului /istorie recenta.

n      Nevoia de a intelege sistemul de protectie in relatie cu preocuparile preventive

n      Nevoia de a intelege sistemul de protectie in evolutie (raportat la legi/servicii, mentalitate, situatie economica)

Sistem de bunastare/sistem de protectie :

n      Asistarea familiilor cu o functionare buna (prevenire universala)

n      Sistem de alarma imediata relativ la probleme

- alocatii pentru familie

- concedii maternale/paternale

- ingrijire preventiva a copilului

- servicii de ingrijire a copilului

- vizite de sanatate la domiciliu

- concedii platite

Exemple: Franta, Danemarca :

n      Mentin bunastarea copil/familie

n      Suportul este disponibil fara a se investiga comportamentele maltratante ale parintilor

n      Protectia copilului este parte a sistemului de servicii sociale primare

n      Servicii disponibile pentru fiecare (universale)

Servicii adresate familiilor la risc (prevenire selectiva) :

n      Centre de servicii comunitare

n      Programe pt. probleme specifice

Alcoolism

Somaj

PAFA

Analfabetism

Handicap

Programe de interventie in criza

in cadrul serviciilor

acasa

Servicii pentru familii in risc :

n      Servicii usoare (consiliere, trening)

- management de caz

-consiliere individuala

- consilierea familiei

- training pentru parinti

- interventii de criza

Familii la risc :

n      Servicii de asistenta materiala

- asistenta financiara

- asistenta de urgenta (bani sau mancare)

- ingrijiri pentru copil

- ajutor pentru aranjarea casei

- asistenta pentru organizarea caminului

Familii si copii in dificultate (Germania) :

n      Interventii precoce (atunci cand apar problemele pentru copil si familie)

n      Ajutor disponibil inaintea investigatiilor abuzurilor parentale

n      Sistemul de bunastare a copilului este separat de sistemul serviciilor sociale primare

n      Exista si unele servicii disponibile pentru toti

Servicii de protectie (prevenire de indice) :

n      Sistem de monitorizare a familiilor pentru a inregistra familiile care au nevoie de plasamentul copilului

n      Case workers pentru a sprijini familiile sa poata ramane unite ( consiliere si asistenta materiala)

Servicii de protectie :

n      Raporturi asupra copiilor aflati in dificultate

n      Deciziile de scoatere a copiilor din familie

n      Asistenta speciala pentru copil sau familie

Protectie (exemple: SUA, CANADA, UK) :

n      Ajutorul se acorda atunci cand copiii sunt in pericol

n      Ajutorul devine disponibil dupa investigarea abuzului si neglijarii

n      Sistemul de protectie a copilului este separat de serviciile sociale primare

n      Serviciile sunt disponibile doar pentru persoanele care sufera deja

Plasament in afara familiei (scoatere din familie) :

n      Asistentul social orienteaza un plan de interventie permanenta pentru copil si familie

n      Se creeaza familii si case de tip familial de plasament

n      Se monitorizeaza si revizuieste permanent plasamentul copilului

n      Se lucreaza cu familia biologica pentru a mentine contactele si uniunea dintre copil/familie.

Scoatere din familie :

n      Plasament in familii de plasament

- rudenii

- straini in relatii speciale

- profesionisti (asistenti maternali)

Grupuri familiale (module) (6-25 copii)

Institutii (peste 25 de copii)

Adoptii (nationale/internationale) :

familiile trebuie identificate

Familiile necesita training si asistenta

Subiectele discutiei :

n      istemul de protectie a copilului abandonat pana in 1990

n      Sistemul de protectie dupa 1990

n      Sistemul de protectie dupa 1997

IMPLEMENTAREA LEGII 272/2004
PRIVIND PROTECTIA SI PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI.

OBIECTIVELE SEMINARULUI :

Cunoasterea si intelegerea Legii 272/2004 - "Legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului"

Identificarea evidentierea rolurilor si responsabilitatilor diferitelor grupuri profesionale institutii in contextul noii legi

Dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa in aplicarea legii intre grupuri profesionale / institutii cu scopul de a proteja si promova drepturile copilului

Diseminarea informatiei si formarea abilitatilor de lucru in vederea schimbarii modalitatilor de abordare a problematicii drepturilor copilului

SESIUNILE PROGRAMULUI DE FORMARE :

Introducere

Legea privind drepturile copilului

Cooperare

Drepturile copilului

Importanta prevenirii

Interventia in situatiile de abandon

Protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii si exploatarii

Protectia speciala a copilului

Introducere la Legea 272 / 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului :

Promulgata la 21 Iunie 2004

Intrata in vigoare la 1 Ianuarie 2005

Inspirata din Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului
din 20 noiembrie 1989

Conventia a fost ratificata de Romania
prin Legea 18/1990

STRUCTURA LEGII 272/2004 :

Fisa 2.1- Introducere

Fisa 2. 2 -Articole cheie ale legii

Fisa 2.3-Legea 272/2004 in contextul legislativ romanesc

Fisa 2.4 -Identificarea situatiilor de risc

Fisa 2.5-Prevenirea

Fisa 2.6-Masuri de protectie speciala.

De ce avem o noua legislatie?

MOTIVE PENTRU CARE AVEM O NOUA LEGE :

Obligatiile legale internationale

Necesitatea unui nou sistem de protectie

Intarirea drepturilor si a libertatilor

PRINCIPIILE DE BAZA PE CARE A FOST CONSTRUITA NOUA LEGE :

Nediscriminarea

Interesul superior al copilului

Dreptul la viata si dezvoltare

Dreptul de a-si exprima liber opinia

CONTINUTUL LEGII

Drepturile copilului

Protectia speciala a copilului lipsit de ocrotirea parintilor sai

Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat

Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal

Protectia copilului impotriva exploatarii

Institutii si servicii cu atributii in protectia copilului

Organisme private

Licentierea si inspectia serviciilor

Finantarea sistemului de protectie a copilului.

ARTICOLE CHEIE ALE LEGII

Servicii locale (art. 5.3)

Administratia publica locala

Serviciile judetene

Servicii medicale

Educatie

Politie

Biserica

CADRUL LEGISLATIV :

Legislatie secundara in domeniul protectiei drepturilor copilului

Legea 416/2001     privind venitul minim garantat

Legea 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale

Legea 275/2004     privind Autoritatea Nationala pentru Protectia

5. Drepturilor Copilului

Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Legea 273/2004     privind adoptia

Conventia ONU privind Drepturile Copilului

Legea 274/2004 privind functionarea ORA

Legea 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala

Legea 217/2003 privind combaterea si prevenire violentei in familie , modificata prin Ordonanta 95/2004

Ordonanta 68/2003 , modificata prin Ordonanta 86/2004 privind serviciile sociale si aprobata prin Legea 488/2004.

IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE RISC :

-Serviciul public de asistenta sociala (art. 34.1

Biserica

-Cadre didactice (art. 48.4)

-Medici (art. 43.6)

-Politia

-Personalul institutiilor (art. 85.3)

-Orice persoana fizica sau juridica (art. 85.2).

PREVENIREA :

Profesionisti si institutii de la nivelul comunitatii locale

(Sectiunile 3 si 4 din Capitolul II);

Serviciile publice de asistenta sociala (articolul 34 alin. 1 si articolul 106)

MASURI DE PROTECTIE SPECIALA :

Comisia de protectie a copilului (Art. 104);

Directorul Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului

(Art. 65.1).

INSTANTA :

Exercitarea drepturilor parintesti (art. 38, a si b );

Copilul abuzat sau neglijat (art. 94.2);

Supraveghere de specialitate (art. 67.2 );

Plasament de urgenta (art. 66);

Retragerea drepturilor parentale (art. 38, c si d);

Tutori legali (art. 40);

Refuzarea masurilor speciale de protectie ;

Apelul parintilor si copilului impotriva MSP (art. 57);

Plasament (art. 61.2).

Rolurile de senzori, raportori, actori si sustinatori :

ROLURI SI RESPONSABILITATI IN CADRUL LUCRULUI IN ECHIPA :

Senzori persoane care observa schimbari in comportamentul copilului sau tulburari de dezvoltare a copilului, schimbari care le dau motive de ingrijorare. Persoane care observa probleme in familie care ar putea avea un efect asupra copiilor (consum abuziv de alcool, violenta, somaj).

Raportori senzori care simt ca, atunci cand parintii nu iau masurile necesare sau cand nu se gaseste o explicatie plauzibila pentru o problema, trebuie sa sesizeze autoritatea competenta.

Actori persoane care intervin fiind desemnate in mod oficial in acest sens (politisti, servicii de protectia copilului) .

Sustinatori toate persoanele sau institutiile care sprijina copiii si familiile.

IMPORTANTA PREVENIRII :

RESPONSABILITATEA PARINTILOR :

Art. 5

Raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand parintilor;

Parintii au obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile fata de copil tinand seama cu prioritate de interesul superior al copilului.

RESPONSABILITATEA COMUNITATII SI AUTORITATILOR LOCALE :

Art. 5 (3)

In subsidiar, responsabilitatea revine comunitatii locale din care fac parte copilul si familia sa.

Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini parintii sau, dupa caz, alt reprezentant legal al copilului in realizarea obligatiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltand si asigurand in acest scop servicii diversificate, accesibile si de calitate, corespunzatoare nevoilor copilului.

Interventia statului :

Art. 5 (4

1. Interventia statului este complementara;
2. Statul asigura protectia copilului si garanteaza respectarea tuturor drepturilor sale, prin activitatea specifica realizata de institutiile statului si de autoritatile publice cu atributii in acest domeniu.

RESPONSABILITATI IN PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI :

1. Servicii locale (art. 5.3)

2. Administratia publica locala

3. Serviciile judetene

4. Servicii medicale

5. Educatie

6. Politie

7. Biserica

SANATATEA COPILULUI :

Dezvoltarea de programe:

de ocrotire a sanatatii si de prevenire a bolilor

de asistenta a parintilor si de educatie

servicii de planificare familiala

Asigurarea serviciilor medicale pentru gravide in perioada pre- si postnatala

Reducerea mortalitatii infantile

Asigurarea si dezvoltarea serviciilor medicale primare si comunitare

Prevenirea malnutritiei si a imbolnavirilor

Informarea parintilor si a copiilor cu privire la sanatatea si alimentatia copilului

Programe de educatie pentru viata, inclusiv educatie sexuala pentru copii

DREPTUL LA EDUCATIE, ODIHNA SI RECREERE :

Acces la educatia prescolara

Invatamantul general obligatoriu si gratuit pentru toti copiii

Programe de educatie pentru parintii tineri

Timp de odihna si timp liber/participare la viata culturala si artistica

Organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat scoala sau nu pot raspunde la cerintele programei scolare nationale

Prevenirea abandonului scolar prin masuri de suport.

BUNASTAREA COPILULUI :

Art 43 : Vizite periodice la domiciliul gravidelor si al copiilor pana la implinirea varstei de 1 an.

Art 44 : Dreptul la un nivel de trai care sa permita dezvoltarea copilului.

Art 45 : Dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale.

Art 46 : Dreptul copilului cu handicap la ingrijire speciala, adaptata nevoilor sale.

IDENTIFICAREA RISCURILOR :

Art 34 : Rolul serviciului public de asistenta sociala in depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai.

Art 35 : Responsabilitatea serviciului public de asistenta sociala pentru intocmirea planului de servicii si pentru punerea lui in aplicare.

CADRE DIDACTICE :

Cadrele didactice au obligatia de a semnala SPAS sau, dupa caz, DGASPC, cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor.

ROLURI SI RESPONSABILITATI :

SERVICIILE PUBLICE DE ASISTENTA SOCIALA :

Art. 106 (1) :

Previne separarea copilului de familia sa

Monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor si modul de respectare a drepturilor acestora

Identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si/sau prestatii

Vizitarea periodica la domiciliu a familiilor si copiilor care beneficiaza de servicii si prestatii

Acordarea serviciilor si/sau prestatiilor

Consilierea si informarea familiilor cu copii in intretinere.

SERVICII DE ZI :

Pentru a asigura prevenirea separarii copilului de parintii lui, consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze in mod autonom sau prin asociere servicii de zi, potrivit nevoilor identificate in comunitatea respectiva.

INTERVENTIA IN SITUATIILE DE ABANDON :

ABANDONUL :

Legea romaneasca actuala nu defineste foarte precis abandonul si nici nu face legatura clar intre parasirea/abandonul unui copil si incetarea drepturilor parintesti.

Termenul de abandon este utilizat mai degraba doar pentru a descrie procesul prin care un copil este parasit de parinti care nu-l mai viziteaza si pentru a sublinia obligatia persoanelor competente de a incerca sa previna sau sa raspunda la aceasta situatie.

DREPTUL LA IDENTITATE :

Art. 8-dreptul copilului la stabilirea si pastrarea identitatii :

Daca se constata ca un copil este lipsit, in mod ilegal, de elementele constitutive ale identitatii sale sau de unele dintre acestea, institutiile si autoritatile publice sunt obligate sa ia de urgenta toate masurile necesare in vederea restabilirii identitatii copilului.

Copilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume, dreptul de a dobandi o cetatenie si daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de acestia.

Copilul are dreptul de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie

Parintii aleg numele si prenumele copilului.

RESPONSABILITATEA UNITATILOR MEDICALE :

In scopul realizarii dreptului prevazut la     art. 8 (dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii), unitatile sanitare care au in structura sectii de nou-nascuti si/sau de pediatrie au obligatia de a angaja un asistent social sau, dupa caz, de a desemna o persoana cu atributii de asistenta sociala.

SARCINILE ASISTENTULUI SOCIAL :

evalueaza riscul de abandon sau alte dificultati

ajuta mama sa-si cunoasca drepturile

sustine mama in vederea pastrarii copilului si pentru a beneficia de asistenta pentru satisfacerea nevoilor copilului

incurajeaza respectarea drepturilor si nevoilor copilului.

Situatii/ caracteristici legate de copii care pot constitui semne de avertizare cu privire la riscurile de parasire a copiilor :

Copii cu greutate scazuta la nastere: situatia poate fi legata de lipsa supravegherii prenatale, conditii de viata precare etc.

2. Situatii in care copiii au nevoie de tratament medical: copii nascuti prematur, copii cu deficiente psihomotorii

3. Copii cu handicap.

SITUATII/CARACTERISTICI LEGATE DE MATERNITATI CARE POT CONSTITUI SEMNE DE AVERTIZARE CU PRIVIRE LA RISCURILE DE PARASIRE A COPIILOR :

Lipsa implicarii mamei in transferul de la un spital la altul.

Spitalizare prelungita (ex. unitate de recuperare) pentru motive sociale mai degraba decat medicale

Abordare traditionala a ingrijirii mamei si copilului (tinuti separati cu exceptia hranirii) in contrast cu cele care utilizeaza abordarea "camerei comune"

Spitalizare prelungita (ex. transfer catre o unitate specializata pentru copii cu handicap) fara mama.

SITUATII/ CARACTERISTICI LEGATE DE MAME CARE POT CONSTITUI SEMNE DE AVERTIZARE CU PRIVIRE LA RISCURILE DE PARASIRE A COPIILOR :

Ø      Mame cu un nivel scazut de educatie

Ø      Mame tinere

Ø      Mame necasatorite

Ø      Mame cu un nivel scazut de cunoastere a metodelor contraceptive

Ø      Mame care nasc in maternitati aflate la distanta fata de casa

Ø      Mame care nu prezinta un act de identitate

Ø      Mame care evita alaptarea si alte modalitati de a se apropia de copil

Ø      Mame care iau in considerare posibilitatea adoptiei.

PROTECTIA COPILULUI IMPOTRIVA ABUZULUI SI NEGLIJENTEI :

Prin abuz asupra copilului se intelege orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de acesta, prin care sunt periclitate viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului.

Prin neglijarea copilului se intelege omisiunea, voluntara sau involuntara, a unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului de a lua orice masura subordonata acestei responsabilitati, fapt care pune in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau p Articolul 85 :

Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta

PROTEJAREA COPILULUI IMPOTRIVA EXPLOATARII :

Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta (ART. 85).

Copilul are dreptul la protectie impotriva oricarei forme de exploatare

Institutiile si autoritatile publice, potrivit atributiilor lor, adopta reglementari specifice si aplica masuri corespunzatoare pentru prevenire.

SESIZAREA :

Copil victima a abuzului/neglijarii-SPAS,DGASPC,telefonul copilului.

Personalul institutiilor care intra in contact cu copilul si are suspiciuni in legatura cu existenta unei situatii de abuz sau neglijare de exploatare TREBUIE SA SESIZEZE URGENT (art.91)

Orice persoana, inclusiv copilul, POATE sesiza (art. 91 )-autoritati,institutii,telefonul copilului.

Parintii si reprezentantii legali, autoritatile publice, institutiile private TREBUIE

sa ia masurile necesare pentru reabilitarea si integrarea sociala a copilului.-SPAS,DGASPC,autoritati/institutii.

RESPONSABILITATI :

Unitatile de invatamant sunt obligate sa sesizeze de indata serviciul public de asistenta sociala in situatiile in care copiii de varsta scolara se sustrag procesului de invatamant, desfasurand munci cu nerespectarea legii (articolul 87.3).

Serviciul Public de Asistenta Sociala impreuna cu inspectoratele scolare judetene si cu celelalte institutii publice competente sunt obligate sa ia masuri in vederea reintegrarii scolare a copilului (articolul 87.3).

Inspectia Muncii in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, are obligatia de a promova campanii de constientizare si informare (articolul 87.4).

VERIFICARI :

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului are obligatia sa verifice toate sesizarile privind cazurile de abuz si neglijare.

Reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului au drept de acces, in conditiile legii, la sediile persoanelor juridice, precum si la domiciliul persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil.

Politia are obligatia sa sprijine reprezentantii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului pentru efectuarea acestor verificari.

DECLARATIA COPILULUI :

Scrisa : Se poate administra din oficiu ca proba(art. 95.1)

Audiere : Conditii necesare:

- pregatirea prealabila a copilului are loc in camera de consiliu in prezenta unui psiholog(art. 95.3)

Inregistrata : Conditii necesare:

asistenta unui psiholog acordul copilului (art. 95.1 si 95.2).

MASURI DE PROTECTIE SPECIALA :

Ø      reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora
(Articolul 50).

COPILUL BENEFICIAZA DE MASURA DE PROTECTIE SPECIALA :

Articolul 51 :

Pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu

La cererea tanarului, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi, protectia speciala se acorda pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 26 de ani

La cerere, pe o perioada de pana la 2 ani, acolo unde exista riscul excluderii sociale, in scopul facilitarii integrarii sale sociale.

PLANUL INDIVIDUALIZAT DE PROTECTIE :

Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica in baza planului individualizat de protectie (articolul 53 alin.1)

Acest plan se intocmeste si se revizuieste in conformitate cu normele metodologice elaborate si aprobate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (articolul 53 alin. 2).

La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda prioritate reintegrarii copilului in familie sau, daca aceasta nu este posibila, plasamentului copilului in familia extinsa.

In acest scop, trebuie consultati ambii parinti precum si familia largita (art. 54 alin.3)

Plasamentul intr-un serviciu de tip rezidential este posibil doar daca:

Nu a putut fi instituita tutela

Nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsa

Nu a putut fi dispus plasamentul la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie.

MONITORIZAREA APLICARII MASURILOR DE PROTECTIE SPECIALA A COPILULUI :

Rolul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului :

PRINCIPIILE PLASAMENTULUI :

Art. 60 alin.3 :

plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva

mentinerea fratilor impreuna

facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu acesta.

COPIII CARE NU AU IMPLINIT VARSTA DE DOI ANI :

Art. 60 alin.1 si 2 :

Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidential fiind interzis.

Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul intr-un serviciu de tip rezidential al copilului mai mic de 2 ani, in situatia in care acesta prezinta handicapuri grave, cu dependenta de ingrijiri in servicii de tip rezidential specializate.

MODEL DE TIP FAMILIAL :

Articolul 110 alin. 5     :

Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea caracter specializat in functie de nevoile copiilor plasati.

DREPTURI SI OBLIGATII PARINTESTI :

Masura plasamentului se stabileste de catre :

Comisia pentru Protectia Copilului, cu acordul parintilor

Instanta judecatoreasca, la cererea DGASPC, atunci cand nu exista acordul parintilor sau atunci cand se impune inlocuirea plasamentului in regim de urgenta dispus de DGASPC.

Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii plasamentului dispus de catre Comisia pentru protectia copilului (art.62 alin.1)

Copilul are dreptul de a-si cunoaste parintii si de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament. (Art. 8 si 14)

Modalitatea de exercitare a drepturilor parintesti si de indeplinire a obligatiilor parintesti este stabilita de instanta judecatoreasca atunci cand copiii beneficiaza de masuri de protectie speciale stabilite de catre aceasta (art.62 alin.4).

PLASAREA UNUI COPIL IN SERVICII ALTERNATIVE DE INGRIJIRE: GASIREA CELEI MAI BUNE SOLUTII.

1. Mentinerea contactului cu familia si comunitatea
2. Nevoile copilului
3. Dorintele copilului
4. Abilitatile persoanei care are in ingrijire copilul.