Punct de vedere privind contributiile invatamantului si cercetarii stiintifice militare la integrarea invatamantului si cercetarii stiintifice romanesti in spatiul unic european

PUNCT DE VEDERE PRIVIND CONTRIBUTIILE INVATAMANTULUI SI CERCETARII STIINTIFICE MILITARE LA INTEGRAREA INVATAMANTULUI SI CERCETARII STIINTIFICE ROMANESTI IN SPATIUL UNIC EUROPEAN

1 - INTRODUCERE

In Europa, dezvoltarea economica si sociala din ultimii 10 ani a demonstrat necesitatea crescanda a unei dimensiuni europene a educatiei si formarii. Mai mult, tranzitia catre o economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune, cu un grad mai mare de coeziune sociala, precum si extinderea Uniunii Europene aduce noi provocari, oportunitati si cerinte activitatii in domeniul educatiei si formarii profesionale.

In acest context, Consilul European de la Lisabona din martie 2000, a recunoscut importanta rolului educatiei ca parte integrala a politicilor sociale si economice, mentionand faptul ca dezvoltarea unui sistem de educatie si formare profesionala de calitate reprezinta obiectivul strategic al anului 2010, in devenirea Uniunii Europene ca cea mai dinamica economie bazata pe cunoastere din intreaga lume, in special in ceea ce priveste promovarea incluziunii sociale, a coeziunii, mobilitatii, capacitatii de angajare si a competitivitatii.

Globarizarea conditioneaza si ea shimbari profunde in societate, inclusiv in domeniul invatamantului care este nevoit sa se adapteze la liberalizarea pietei si restructuralizare, precum si la cerintele societatii inovative in constituire, bazate pe cunoasterea si aplicarea de noi metode si programe educationale, a compatibilitatii internationale ale acestora, revendicate de calitate si necesitatile pietii muncii.

Incepand cu 1 ianuarie 2006, odata cu relansarea Strategiei Lisabona, cresterea economica si ocuparea fortei de munca devin prioritare in elaborarea politicilor europene. Presedintia austriaca pune accent pe calitate si pe rezolvarea problemelor in pregatirea unor documente-cheie privind cresterea calitatii in educatie si formare, urmarind realizarea unor conditii corespunzatoare conforme Strategiei Lisabona.

In anul 2006 la Helsinki a avut loc Conferinta celor 33 de ministri europeni responsabili pentru formarea profesionala, a partenerilor sociali europeni si a Comisiei Europene, care a revizuit prioritatile strategice definite prin Procesul Copenhaga, iar in cadrul Seminarului Bologna din 26-27 Ianuarie 2007, Riga, Letonia, au fost reiterate obiectivele si prioritatile strategice ale Comisiei Europene, constituindu-se intr-un forum european/international care s-a finalizat cu noi recomandari in recunoasterea calificarilor invatamantului preuniversitar si universitar din Europa si din alte parti ale lumii.

2 OBIECTIVE STRATEGICE EUROPENE IN DOMENIUL EDUCATIEI SI FORMARII PROFESIONALE

Recomandarile Comisiei Europene pentru perioada 2006 2010, cuprinse in prevederile Declaratiei de la Bologna si in comunicatele conferintelor mentionate, subliniaza urmatoarele obiective:

1 adoptarea unui sistem de diplome usor lizibile si comparabile, avind ca scop recunoasterea unitatilor de curs, titlurilor si altor realizari, astfel incat cetatenii sa poata sa-si utilizeze calificarile, capacitatile si aptitudinile in mod eficient in Spatiul European de Invatamant;

2 - Instituirea unui sistem de credite, pentru asigurarea flexibilitatii proceselor de studii si de calificare, prin adoptarea unor baze comune de calificari, sustinute printr-un sistem de credite, cum ar fi ECTS sau un sistem compatibil cu ECTS, care sa indeplineasca functia de transferabilitate si de acumulare;

3 - Promovarea mobilitatii, pentru inlaturarea tuturor obstacolelor in legatura cu deplasarea libera a studentilor, profesorilor, cercetatorilor si personalului administrativ, punand accentul pe dimensiunea sociala a mobilitatii;

4 - Promovarea cooperarii europene in asigurarea calitatii, prin recunoasterea sistemelor de asigurare a calitatii in garantarea standardelor de calitate superioara si in facilitarea comparabilitatii calificarilor in Europa;

5 - Promovarea dimensiunilor europene in invatamant, prin intocmirea modulelor, cursurilor si curriculum-ului la toate nivelurile cu o organizare, orientare si continut strict europene. Acest lucru necesita module, cursuri si programe oferite de institutiile de invatamant din diferite tari, avand ca rezultat grade comune recunoscute;

6 - Invatamantul continuu, acesta fiind necesar pentru a face fata tuturor provocarilor ca rezultat al competitivitatii si folosirii de noi tehnologii, precum si pentru a imbunatati coeziunea sociala, oportunitatile egale si calitatea vietii, in general.

Pasii de urmat pentru institutiile de invatamant nationale pentru indeplinirea obiectivelor propuse trebuie sa urmareasca urmatoarele directii:

1 - formarea profesionala trebuie sa devina ea insasi o prioritate a politicilor nationale astfel incat sa creasca atractivitatea acestei forme de invatare pe tot parcursul vietii, dar si calitatea ofertei;

2 - implicarea partenerilor sociali, dezvoltarea unor programe de pregatire personalizate care sa raspunda optiunilor si intereselor persoanelor si beneficiarilor;

3 - validarea si recunoasterea pregatirii si experientei anterior dobandite, toate acestea sunt elemente care sustin prioritatea mentionata. Identificarea elementelor comune dintre formarea profesionala (VET) si educatia tertiara (non-university higher education) trebuie sustinuta si subliniata ca facilitate in favoarea celor care invata, care ar trebui sa fie sustinuti pentru continuarea studiilor la nivel tertiar;

4 - formare profesionala la nivel european trebuie sa continue dezvoltarea si utilizarea unor instrumente comune statelor membre, si anume: Cadrul European al Calificarilor (EQF), Sistemul European de Credite in VET (ECVET), Cadrul European de Asigurare a Calitatii in VET promovat prin reteaua inter-institutionala transeuropeana ENQA-VET, EUROPASS. Din nou, corelarea cu instrumentele specifice educatiei tertiare non-universitare au fost subliniate (exemplu: credite transferabile ECTS, asigurarea calitatii, Cadrul calificarilor, EUROPASS);

5 cooperarea, mobilitatea la nivel european si promovarea bunelor practici, utilizand date si statistici relevante, pe baza carora sa poata fi posibila analiza comparativa;

6 - implicarea actorilor sociali multipli, intre care autoritatile locale, partenerii sociali, mai ales cei care reprezinta structurile sectoriale, profesorii si formatorii, familia si cursantii.

3 LOCUL INVATAMANTULUI ROMANESC IN CADRUL ECONOMIEI ROMANESTI SI RAPORTAREA ACESTUIA LA CONDITIILE INVATAMANTUL EUROPEAN

Eseistul Karl-Markus Gauss ne surprinde cu o judecata provocatoare potrivit careia a fi est-european reprezinta, fara indoiala, o condamnare prealabila, iar faptul de a te fi nascut in acea parte gresita a Europei, un delict care nu poate fi trecut atat de usor cu vederea.'[1] Reprezinta oare acest fapt, cauza pentru care atat de multi tineri si specialisti romani se exileaza in sistemele occidentale de invatamant si cercetare?

Este vehiculata ideea ca progresul stiintific si tehnologic este promovat de catre elite, iar romanilor le place sa se laude cu numarul mare al tinerilor supradotati. Avem, intr-adevar, campioni internationali la matematica, fizica, chimie, informatica sau limbi straine; majoritatea acestor tineri alege insa sa nu-si urmeze vocatia in tara noastra. Nici istoria nu ne mai ajuta. Din pacate, in prezent, ca si in secolele trecute, specialistii romani au contributii originale la stiinta si cultura globala, in special dupa ce se integreaza in sistemele de cercetare occidentale (T. Vuia, H. Coanda sau G.E. Palade sunt doar cateva exemple). Lipsa unui mediu propice educarii, formarii profesionale si cercetarii, pe de o parte, si a stimulentelor materiale, pe de alta parte, justifica exodul de creiere care ar fi adus o valoare adaugata mult mai importanta dezvoltarii societatii romanesti decat marea parte a restului populatiei. Economia contemporana a cunoasterii impune, mai mult ca oricand, capitalizarea acestor talente - lectie atat de bine insusita de tarile dezvoltate. De aceea este bine sa nu confundam elitele cu calitatea invatamantului romanesc.

Sa analizam totusi conditiile initiale ale sistemului educational romanesc in raport cu cel european, tinand cont de faptul ca un sistem educational si de formare continua competitiv, este acela capabil sa finanteze, sa sprijine si sa dezvolte resursa umana prin contributia sa la promovarea abilitatilor, a creativitatii, a inteligentei, a discernamantului, a initiativei, a originalitatii, a admiratiei lucide fata de valoare, precum si la corectarea carentelor de comportament civic vizibile in spatiul public:

1 din punct de vedere cantitativ: ponderea populatiei intre 25 si 64 ani avand cel putin studii secundare si superioare este mai mare decat in multe alte tari europene. Totusi, doar 10% dintre romanii de peste 25 de ani au studii superioare incheiate, reprezentand jumatate din nivelul mediu al celor 25 de tari europene (22%) si aproximativ o treime din cel al SUA (28%).

2 - nu trebuie sa ignoram faptul ca, pe langa forta de munca bine pregatita, piata europeana impune standarde ridicate de mobilitate, flexibilitate si reconversie in munca. Inclinatia romanilor spre formare profesionala continua sa fie ingrijoratoare - doar 3 persoane din 200 participa la astfel de cursuri, fata de o medie europeana de 20 de persoane.

3 din punct de vedere calitativ, cum ar fi, de exemplu, performanta institutiilor de invatamant romanesti, conturam o perspectiva si mai sumbra. Nici o institutie din spatiul romanesc nu intra in topul Shanghai al celor mai performante 500 institutii (majoritatea universitare) din lume. Cehia, Polonia si Ungaria sunt prezente in clasament, in vreme ce Romania ramane complet exclusa (Cehia si Ungaria sunt singurele tari est-europene ale caror scoli militare de maistri si subofiteri de aviatie sunt autorizate pentru eliberarea certificatelor de recunoastere in domeniul tehnic de aviatie la nivel european).

4 - estimarile Asociatiei Ad-Astra a cercetatorilor romani puncteaza situatia de criza in care se afla invatamantul romanesc 'chiar si cele mai bune universitati din Romania ar trebui sa isi creasca scorul obtinut de cel putin 2 ori pentru a intra in primele 500 de universitati din lume'.

5 - capacitatea de inovare a economiei romanesti se situeaza la putin peste o treime din nivelul mediu european[2];

6 - angajatii nostri in servicii high-tech reprezinta 1,4% din totalul fortei de munca angajate, fata de 3,3% in UE;

7 - exportam produse high-tech in proportie de doar 3% din totalul exporturilor, fata de 18% in UE;

8 - capacitatea noastra de inovare se situeaza la o treime din media europeana, fiind incapabili sa ne capitalizam proprietatea intelectuala - numarul de brevete, marci noi sau desene si modele industriale noi inregistrate la nivel comunitar in ultimii ani fiind infima;

9 - avem de rezolvat probleme grave legate de: subfinantare, absenta unei descentralizari reale a sistemului de educatie, cumulul irational de ore al multor cadre didactice, stabilirea prioritatilor nationale de alocare a fondurilor in functie de competente si de nevoile conjuncturale, si adeseori lipsa fondurilor pentru reprezentare, insuficienta informare si educare a populatiei cu privire la rolul invatamantului civil si militar.

10 - subfinantarea cronica a educatiei a avut timp de 15 ani drept argumente principale nivelul scazut de dezvoltare si necesitatea alocarii fondurilor publice pentru restructurarea economiei. Adevarul consta insa in lipsa unei viziuni strategice reale, care a sacrificat generatii intregi si care a amputat potentialul de dezvoltare a resursei umane si a unui sistem de invatamant competitiv, lasandu-l pe mana hazardului. Efectele se resimt in special in cazul invatamantului primar si secundar, unde investitia publica pentru un elev raportata la produsul intern brut pe cap de locuitor se situa la 54%, respectiv 57% din cheltuielile celor mai dezvoltate 15 state europene, in anul 2004[3]. Decalajele se diminueaza semnificativ in cazul invatamantului superior (la 90%, in 2004), dar se accentueaza teribil in cazul cheltuielilor publice orientate spre cercetare (32% din media UE).

4 - LOCUL, ROLUL SI CONTRIBUTIA SCOLII MILITARE DE MAISTRI SI SUBOFITERI A FORTELOR AERIENE LA INTEGRAREA INVATAMANTULUI ROMANESC IN SPATIUL UNIC EUROPEAN

Prin scurta analiza efectuata in capitolele anterioare am incercat ancorarea activitatilor desfasurate de institutia noastra de invatamant in contextul cerintelor Comisiei Europene pentru armonizarea invatamantului national cu cel european in conditiile unei economii de piata care inca isi cauta identitatea, cu influente imediate si decisive asupra activitatii scolii.

Avand in vedere oferta educationala prezentata de Scoala Militara de Maistri si Subofiteri a Fortelor Aeriene, aceasta este o institutie de invatamant de nivel postliceal cu specializari tehnice de aviatie unica in paleta educationala a invatamantului romanesc. Aceasta pozitie este recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii si confirmata de Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR), care ne-a solicitat sustinerea de cursuri de pregatire de baza in domeniul tehnic de aviatie si acordarea certificatelor de recunoastere de nivel european in acest domeniu.

In aceste conditii, conducerea Scolii Militare de Maistri si Subofiteri a Fortelor Aeriene a urmarit permanent indeplinirea in primul rind a obiectivului general asumat de formare a viitorilor maistri militari si subofiteri, concretizata in disponibilizarea tuturor resurselor umane, materiale si financiare pe directiile de actiune proiectate, concomitent cu armonizarea curricumu-lui educational cu cel european cu posibilitatea formarii de maistri militari, subofiteri sau personal tehnic civil in specialitati de aviatie in sistem modular (pregatire teoretica individuala, pregatire practica si examinare pe o perioada de 2-3 saptamani), sau la zi pe o perioada scurta de timp numai la unele module solicitate de beneficiari, functie de nivelul de pregatire al cursantilor si a echivalarilor conform foilor matricole detinute.

Pentru indeplinirea obiectivelor asumate s-a actionat cu rezultate deosebite pe urmatoarele componente:

1) - remodelarea structurilor manageriale, care a avut la baza analizarea punctelor forte si slabe inregistrate in conceperea si functionarea subsistemului organizatoric si care a permis adoptarea unor solutii de remodelare organizatorica;

2) identificarea domeniilor de actiune si a partenerilor sociali, beneficiarilor, potentialilor candidati, comunitaea educationala si de instruire nationala si europeana;

3) stabilirea finalitatilor de educatie (a modelului absolventului), astfel incat sa raspunda celor mai exigente cerinte si nevoi ale diferitilor beneficiari (SMFA, SMFN, SMFT, societatii civile nationale si europene);

4) - modernizarea procesului de educatie prin reconfigurarea curriculum-ului educational, a programelor de invatamant, planurilor de pregatire psihoprofesionala a cadrelor didactice;

5) cresterea calitatii in educatie si formare, prin numirea Comisiei de asigurare a calitatii invatamantului la nivelul institutiei noastre care sa urmareasca realizarea conditiilor conforme Strategiei Lisabona;

6) recunoasterea calificarilor profesionale acordate, la nivel national si european, pe baza alocarii de credite pentru competentele obtinute, cu posibilitatea utilizarii acestora pe baza unui sistem de acumulare si transfer in scopul dezvoltarii profesionale ulterioare a absolventilor.

7) ridicarea nivelului cunostintelor, aptitudinilor si competentelor elevilor in vederea eliminarii intr-un procent cat mai mare a decalajelor educationale dintre acestia;

8) dezvoltarea si punerea in aplicare a unei culturi a evaluarii standardizate, compatibila cerintelor invatamantului european;

Alte realizari ale scolii in conformitate cu obiectivele strategice europene in domeniul educatiei si formarii profesionale:

facilitarea accesului la educatie prin crearea unui spatiu propice invatarii, asigurarea atractivitatii educatiei si formarii, promovarea egalitatii de sanse si a coeziunii colectivului;[4]

dezvoltarea competentelor necesare intr-o societate a cunoasterii, a spiritului antreprenorial si imbunatatirea abilitatilor lingvistice;[5]

introducerea educatiei antreprenoriale in curriculumul proiectat;[6]

promovarea egalitatii de sanse intre elevi, indiferent de sex, in privinta participarii la reprezentare, exercitarea drepturilor sociale si participarii la viata sociala;[7]

imbunatatirea educatiei si a formarii profesorilor si formatorilor, cresterea calitatii educatiei pentru pregatirea acestora prin participarea la cursuri de pregatire, conferinte, simpozioane, comunicari stiintifice, masterat, doctorat;

elaborarea si realizarea unui numar de 32 de manuale, cursuri, albume de specialitate in diferite domenii de studiu si cercetare (electrotehnica, electronica, aerodinamica, motoare, mecanica fluidelor, dispozitive si microunde, sisteme educationale);

dezvoltarea abilitatilor de lucru cu tehnica ITC[8] (alfabetizare digitala digital literacy) si includerea in curriculumul proiectat;[9]

adoptarea de masuri privind armonizarea activitatilor profesionale cu cele extrascolare si cu viata de familie.[10]

transparenta informatiilor si promovarea imaginii institutiei noastre ca organizatie militara de invatamant furnizoare de programe educationale de calitate prin

1 - promovarea imaginii scolii la nivel national, atat in sistemul militar cat si civil. Pentru realizarea acestui deziderat s-au desfasurat urmatoarele activitati de reprezentare:

participarea echipei manageriale in grupurile de lucru ale diferitelor structuri militare cu impact major in reprezentarea institutiilor militare de invatamant (4 ofiteri).

participarea personalului institutiei la diferite activitati nationale: conferinte, seminarii, colocvii, cursuri, schimburi de experienta, etc, in tara si strainatate (Cehia, Olanda, Germania); [11]

participarea si reprezentarea scolii la Bursa locurilor de munca in Bucuresti, Arad, Cluj, Hunedoara, Buzau, Braila si Iasi cu 7 cadre militare si 2 elevi;

participarea la activitatile de orientare a elevilor din cadrul institutiilor civile de invatamant, a Colegiilor militare si la examenele de simulare efectuate cu acestia;

publicarea de articole in presa militara si civila;

inmanarea de materiale de reprezentare a institutiei: brosuri, pliante, CD-uri, diferite obiecte cu elemente ce dau unicitate institutiei noastre.

realizarea propriei pagini de Internet.

2       - promovarea imaginii institutiei noastre la nivel international prin:

continuarea si dezvoltarea reltiilor de cooperare bilaterala in domeniul pregatirii personalului;

participarea personalului la diferite activitati internationale (5 ofiteri la activitati desfasurate in Anglia, Italia si Olanda).;

vizite ale diferitelor oficialitati militare straine in institutia noastra (Anglia, Italia, etc);

pentru facilitarea accesului la informatii si pentru cresterea nivelului de transparenta s-a publicat oferta de cursuri a institutiei noastre pe site-ul DMRU, la stabilirea careia s-au avut in vedere posibilitatile de cazare, existenta bazei de antrenament si a logisticii didactice, nivelul de pregatire specifica al instructorilor;

realizarea si difuzarea paginii institutiei noastre de INTERNET.

5 - CONCLUZII

Agenda de lucru a Comisiei Europene in anul 2007 este deosebit de bogata in evenimente la nivel european privind promovarea valorilor educationale cu prioritati in domeniile mobilitatii elevilor si profesorilor, multilingvismului, cooperarii intre institutiile de invatamant europene, formarii profesionale initiale si continua, etc. Printre aceste amintim:

Lansarea Programului Lifelong Learning pe perioada 2007-2013, care promoveaza mobilitatea elevilor si a unor proiecte pilot in domeniul educatiei, lansare ce va avea loc in cadrul Conferintei de la Berlin din 6-7 Mai 2007;

Conferinta de la Londra din 16-17 Mai 2007 privind recunoasterea diplomelor, a structurii studiilor si asigurarea calitatii in cadrul procesului de la Bologna, precum si creaea Spatiului European pentru Invatamant pana in 2010;

Conferinta de la Munchen din 4-5 Iunie 2007 Realizarea Spatiului European al Educatiei care va avea ca principale subiecte: Cadrul European al Calificarilor, Creditele Europene pentru Educatie Profesionala si Tehnica, posibilitatea transferului de la educatia profesionala la educatia universitara, calificarea profesorilor, promovarea mobilitatii, etc;

Promovarea in perioada 2007-2013 a patru noi programe sectoriale in domeniul educatiei si formarii profesionale (Comenius, Erasmus, Leonardo da Vinci si Grundtvig), un program transversal si subprogramul Jean Monet, cu accent pe promovarea si imbunatatirea cooperarii intre statele membre UE, si altele.

In aceste conditii, urmarim cu interes evolutia armonizarii diferentelor dintre invatamantul national si cel european, cu accent pe urmatoarele aspecte:

adaptarea permanenta a programelor de invatamant si modernizarea procesului educativ;

obtinerea recunoasterii europene a competentelor obtinute de absolventii institutiei noastre in baza noilor prevederi ale Cadrului European al Calificarilor dupa adoptarea acestuia la sfarsitul anului 2007;

acreditarea scolii de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana (AACR) pentru desfasurarea cursurilor si acordarea certificatelor de recunoastere (certificate recunoscute la nivel european) pentru cursul de pregatire de baza in domeniul tehnic de aviatie.

transparenta politicii educationale promovata de institutia noastra;

accesul permanent al elevilor la cele mai recente informatii din domeniul aviatic, precum si la viitoarea tehnica nou introdusa in dotarea Fortelor Aeriene;

studierea posibilitatii de reorientare a cursurilor pentru a permite o participare mai activa la etape mai tarzii ale vietii, pe fondul maturizarii populatiei Europei;

studierea, analizarea si inaintarea de propuneri privind revizuirea si eficientizarea sistemului de finantare si autofinantare al institutiilor de invatamant pentru dezvoltarea logisticii didactice si modernizarea actului de predare.

o mai stransa colaborare intre institutiile de invatamant similare din tarile membre ale Uniunii Europene, inclusiv prin schimburi de profesori si elevi (Cehia, Ungaria);

intensificarea schimburilor de experienta, mai ales la nivelul tinerilor;

focalizarea pe un act de predare modern, intr-o limba de circulatie internationala;

crearea unui forum european (si NATO) al profesorilor si instructorilor militari pe probleme specifice institutiilor de invatamant militare si civile cu profil tehnic;

Colaborarea eficienta in conditiile procesului de globalizare necesita programe educationale calitative, conectate la cerintele pietii muncii, a beneficiarilor. Doar asemenea programe vor asigura absolventilor competentele revendicate de angajatori. Competentele sporesc totodata sansele absolventilor de a se incadra si adapta rapid la cerintele diferitelor locuri de munca, asigurand mobilitatea, competitivitatea, stimuland in ultima instanta, dezvoltarea institutiei, a economiei si a societatii in general. Cel putin, din aceasta perspectiva, eforturile noastre nu le consideram zadarnice.